Porumb frumos, rapiță mai puțină după ploile de până acum

Lan de porumb în zona Brad

Starea vremii din acest an – spun fermierii băcăuani - a afectat mult culturile de rapiță. Cei care făceau în alți și 4.000 de kilograme la hectar, acum au ajuns la numai 1.300. Poumbul dă însă speranțe.

„Lângă mine – spune Daniel Ciobanu, fermier din zona Dămienești și președinte al Asociației Județene a Producătorilor Agricoli - am un cultivator care e pasionat și are și teren propice pentru rapiță. Ajungea și la 4.500 kg la hectar, dar acum abia la 1.500-2.000. Și nici prețurile nu sunt grozave”.

Fermierii vor, de acum, să vadă starea grâului. „Stăm cu emoție – mai spune Daniel Ciobanu. O parte din cultură s-a îmbolnăvit datorită vremii din luna martie. Nu i-am făcut nici tratament adecvat, pentru că nu am mai avut asemenea experiențe până acum, să tratăm cultura când încă nu e răsărită planta. Iar ce a fost răsărit din cultura de toamnă s-a cam pierdut. Nu vor fi producții record în acest an, dacă ajungem la 5.000-5.500 kg. Însă auzim și de alte producții, de exemplu la orz, pe la Galați, orzul răsărit în primăvară a dat 3.300 kg. Pe la Teleorman orzul răsărit din toamnă a dat 5.800 kg”.

Daniel Ciobanu

Estimările făcute în agricultura României din acest an dau producții record. Băcăuanii cred însă că acestea sunt cam grăbite. Condițiile agrometeorologice s-au schimbat, a plouat mult și nu a fost rău, dar de acum cultivatorii își cam doresc ceva caniculă, să se coacă toate culturile. Starea de acum face bine la porumb, la care fermierii au speranțe mai mari. Lanurile sunt mari, frumoase. Plantele au început să lege și în zona noastră de cultură și e bine, pentru că dacă se prelungește legatul nu se mai coc boabele cum trebuie, iar în toamnă ar trebui uscate artificial. Legatul la porumb trebuia să aibă loc în a treia decadă alunii iunie, dar semănatul s-a făcut cam târziu. Nici în sud nu sunt culturi mult înaintate în vegetație față de ale noastre.

„Ploile care au fost – a mai precizat Daniel Ciobanu - ne-au cam făcut pagube, băltiri, șiroiri, dar nu mai spunem nimic, suntem mulțumiți că în acest an am avut, totuși apă. Știu, însă, că sunt zone prin țară în care nu a plouat atât de mult și duc lipsă de apă”.

Rapiţa 2012: rarul umple carul, susţin specialiştii de la KWS

• îndemnul se probează chiar dacă anul agricol trecut a fost unul dificil 
• o demonstraţie în domeniu a fost făcută în judeţul Neamţ

Ioan Puiu a făcut primele estimări de producţie
chiar în timpul recoltatului rapiţei

Efectele anului agricol trecut greu din cauza secetei şi a iernii foarte aspre asupra culturii de rapiţă în Regiunea Nord-Est, dar şi ale unor proceduri tehnologice adaptate la aceste condiţii ori efectiv experimentate au fost analizate şi demonstrate pentru fermierii din această regiune pe un lot cultivat cu sămânţă KWS (soiul Traviata) al societăţii Agri Farm, din comuna Dulceşti (Neamţ). Pe lângă consideraţiile teoretice şi concluziile practice expuse de proprietarii lotului, dar şi de specialiştii direct implicaţi, s-a procedat la recoltarea efectivă a culturii şi la cântărirea producţiei. S-a constatat, astfel, că chiar în condiţiile grele ale anului trecut, producţia de 3.735 kg/ha este una mulţumitoare, având în vedere şi preţul foarte bun pe care fermierii spun că îl pot obţine în acest an.

Societatea Agri Farm face parte din grupul Almos Agrorom Secuieni. Anul trecut, pe un teren cultivat de acest grup tot în judeţul Neamţ, cu rapiţă, s-a bătut un record în materie, cu o producţie de peste 5.000 kg./ha. Demonstraţia din acest an a fost făcută în faţa unui numeros grup de fermieri, dar şi a unui grup de studenţi de la Facultatea de Agronomie din Iaşi, de Wolfgang August Erich Kruger, administratorul companiei Almos Agrorom Secuieni, de dr. Ioan Puiu, director regional pentru Regiunea 7 Moldova a KWS, şi de inginerul Alex Molodoi, coordonatorul activităţii agricole din grupul Almos. "Povestea lotului din acest an - a spus Wolfgang Kruger - este una ceva mai specială. Culturile au mai fost prezentate agricultorilor şi în luna iunie. Pe lot puteau fi văzute rapiţă ajunsă la maturitate, coaptă, dar alături de ea rapiţă care a înflorit mai târziu şi era verde. A fost rezultatul unui «accident» tehnologic, din care putem învăţa. Cultura de rapiţă a fost tratată cu o maşină care nu a fost curăţată corect, după erbicidarea unei alte culturi. Noi am curăţat maşina, am spălat-o de trei ori, dar tot au rămas resturi de Tribenurom Metil, folosit pentru cultura grâului. Astfel, plantele care au fost tratate în acest fel, ramifică mai puternic, au partea apicală (de la vîrf) distrusă şi se maturizează mai greu. O astfel de «experienţă» trebuie evitată". Agri Farm a început recoltatul şi are o producţie de 3,5 tone la hectar, deşi a planificat 4,5 tone. A făcut investiţii conform acestui obiectiv, dar condiţiie de agromediu nu au fost favorabile. Rezultatul este, însă, compensat de preţul foarte bun al producţiei.

Cum au lucrat nemţenii

"Noi am aplicat o tehnologie nouă de semănat, la 45 cm, bob cu bob - a precizat Alex Molodoi. Foarte mulţi fermieri seamănă rapiţa la 12,5 sau la 25 cm. Noi încercăm să renunţăm la această tehnologie şi să promovăm tehnologia bob cu bob. Avem semănătorile reglate la 45 cm, pentru o densitate de 40 - 50 de boabe germinabile pe metrul pătrat, astfel ca la recoltare să avem circa 400.000 de plante la hectar. Sămânţa KWS are productivitate şi capacitate bună de înfrăţire. Am semănat cultura pe 6 septembrie, în condiţiile climatice grele ale anului 2011". La erbicidat s-a folosit tehnologia BASF, cu erbicid Butisan Max, Metazaclor (2 litri la hectar), iar ca regulator de creştere Karambaturbo, Metconazol (un litru la hectar). Pentru combaterea dăunătorilor, în toamnă, s-a folosit Fastak (pentru viespea rapiţei, Athalia rosae), iar în primăvară Ceutorhynchus Fastak şi, pentru Meligetis, un produs Cheminova. Pentru fertilizare, în primăvară, s-au aplicat 200 kg de uree (92 kg azot substanţă activă). "Noi - a mai spus Alex Molodoi - aplicăm, pe suprafeţe mari îngrăşământ de tip ureean lichid, în concentraţie de 32% azot, care se produce la Săvineşti, circa 260 kg. Deci, în total, circa 160 kg substanţă activă. Firma Almos exploatează în comunele Dulceşti, Trifeşti, Bârgăoani şi Făurei circa 7.000 ha. Din care, anul acesta avem în cultură 450 ha de rapiţă. Am semănat în toamna 2011 o suprafaţă de 850 ha, dar în decembrie am luat decizia de a întoarce 400 ha, pentru că acolo cultura nu avea densitate".

Ferma, un veritabil laborator agricol

Ioan Puiu susţine că Agri Farm poate fi comparată cu un laborator agricol, în care se dezvoltă noi tehnologii. "Chestiuni de mare fineţe, cum ar fi desimea de semănat, semănatul bob cu bob, sunt noutăţi la nivel european - a precizat directorul regional. Ceea ce se face la Agri Farm modifică, practic, manualele de agronomie. Nu veţi găsi în manuale semănatul la 40 - 50 cm distanţă între rânduri. Aici s-a încercat, în urmă cu unul-doi ani, această tehnologie, care funcţionează foarte bine. Producţiile sunt foarte mari. Vorbim de o genetică în care plantele au posibilitatea de a ramifica foarte bine. Se obţine producţie bună şi la 20 - 30 de plante pe metrul pătrat. Noi nu recomandăm aceasta ca densitate optimă, dar hibrizii pot suplini lipsa de desime prin nivelul foarte bun al producţiei".

În acest an, KWS vine cu o ofertă în care apar pe lângă cei cinci hibrizi de rapiţă consacraţi (Triangle, Tassilo, Turan Traviata şi Brutus) şi trei hibrizi noi (Timber, Kodiak şi Hybrirock). Ioan Puiu recomandă şi genetica nouă, pe 10 - 30% din suprafaţa însămânţată într-o fermă. "Sunt hibrizi din clasa semitimpurie, cu capacitate de ramificare şi productivitate foarte bună, peste hibrizii vechi, stabilitate a producţiilor, indiferent de zona de favorabilitate, rezistenţă foarte bună la cădere, la iernare, la secetă, toleranţă bună la atacul bolilor, rezistenţă bună la scuturare - a spus directorul de la KWS. Mai avem şi soiul Robust, pentru cei cu posibilităţi financiare mai mici. Avem două milioane de seminţe (1,5 milioane pe unitate) în stoc. În acest sezon, în afară de rapiţă avem în ofertă şi orz, grâu şi triticale. Anul trecut am vândut peste 600 de tone de sămânţă de cereale în România, cu circa 40% din vânzări în zona Nord-Est".

Seceta din toamnă a pus rapiţa la pământ

• cine mai are cultură speră la două tone pe hectar şi la peste doi lei pe kilogram la vînzare

Cu ani in urma, la Servichimex rapita aducea recorduri de productie

Rapiţa a rămas în cultură, în judeţul Bacău, doar pe jumătate din suprafaţa dedicată iniţial, adică în toamna anului trecut. Din cele 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă, după seceta care s-a abătut asupra României, dar şi după iarna foarte grea care a urmat. Ploile din primăvară au mai salvat, în parte, situaţia.

Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău, societatea Servchimex, mai are, în acest an, doar circa 75 de hectare pe care plantele se dezvoltă normal. "După seceta din toamnă şi iarna grea - spune Ioan Chiriac, administratorul societăţii -, am rămas doar cu 60 la sută din suprafaţă. Cred că voi obţine circa 2.000 de kilograme pe hectar. calitatea recoltei cred că este un anormală. producţia s-a diminuat, nu calitatea. Dimpotrivă, în acest an scoatem o producţie mai mică, dar cu o cheltuială mai mare, pentru că fiind plantele mai rare a trebuit să erbicidăm de două ori. Plus alte costuri cu tratamentele. La o producţie mai mică sunt costuri pe unitate mai mari. În primăvară au fost ploi importante, dar luna iunie a fost în zona noastră fără precipitaţii notabile. Este un an capricios, la care ne şi aşteptam, dar se pare că va fi chiar mai rău decât am preconizat. Depinde mult de ploile care vor veni de acum încolo". Ioan Chiriac crede că din câtă producţie va obţine o va da toată la export, pe schimbul intracomuniutar european. Rapiţa se procesează, în general, puţin în România. Cerealele şi oleagionoasele, începând cu rapiţa, au preţuri pe care le face piaţa internaţională, ceea ce fermierii apreciază că este un lucru bun. "Rapiţa - a mai apreciat administratorul Servchimex - cred că se va vinde de la doi lei pe kilogram în sus. Anul trecut s-au dat 1,70 de lei. Nu cred că va fi o creştere spectaculoasă, pentru că la nivel mondial este rapiţă, iar marele consumator este Europa, nu SUA. Europenii fabrică biodiesel, pe când americanii etanol, din porumb. Ceea ce ne şi ajută, pentru că dacă americanii nu ar folosi porumbul pentru etanol, nici noi nu am mai vinde cu 0,60 de lei kilogramul, sau cum e acum chiar 0.80 de lei".

Unde a plouat un pic s-a mai făcut ceva

Daniel Ciobanu, proprietarul societăţii Aprodes Dămieneşti, a întors 30 la sută din suprafaţă, dar se consideră fericit faţă de alţii. "Unii - spune proprietarul - au întors 70 - 80 la sută sau chiar tot. Procentul pe ţară, de cultură care a rămas este 30. Noi am cultivat 80 de hectare şi mai avem 60. Ne aşteptăm la o producţie medie, circa 2.000 - 2.500 de kilograme la hectar. Depinde de zonă. La noi a plouat chiar pe 1 şi 2 septembrie, la răsărirea rapiţei, deci e un caz fericit. La alţii, alături nu a fost aşa. Datorită ploilor din primăvară, însă, masa la 1.000 de boabe pare să fie mai mare. Mai rău este că nu se prea înghesuie cumpărătorii să ne contacteze, să ne dea preţuri certe, să încheie contracte. Ne-au şi prevenit că nu vor porni fabricile fără cantitatea necesară. Deci, ni s-a spus să ne luăm gândul de la un preţ mai bun". Fermierul crede că este posibil să dea marfa la export, dacă preţul este mai bun. Dar, tot speră, la un 2,25 de lei pe kilogram, preţ care a apărut deja. Însă ce a câştigat la rapiţă pierde la grâu, unde sunt probleme cu răsărirea şi densitatea, plus că după ploi s-au ridicat destule buruieni. Mohorul este cât grâul.

Unii n-au pic de rapiţă

Norocul nu a ţinut şi cu Petrişor Olteanu, administrator la Agro Nova Răcăciuni. Din cele 40 de hectare cultivate anul trecut cu rapiţă, nu a mai rămas cu nimic. "Am întors toată suprafaţa - ne-a declarat fermierul. Culturile de primăvară, însă, au ponit bine, din grâu recuperez cam 70%. Nu se ştie nici dacă vom mai pune rapiţă şi în toamna care vine, după cum se anunţă vremea, din nou cu secetă. E poosibil să scoatem această cultură din schemă. Nu ne permiterm să mai facem şi al doilea an de perderi. În rest, câmpul e bun. A primit apă şi mai face faţă. Dacă nu plouă în următoarele 10 - 15 zile, se va resimţi".

Prima urgenţă la rapiţa rămasă în cultură: erbicidatul

• densitatea mică a plantelor permite, acum, invazia samulastrei şi a buruienilor

Servchimex poate rămâne în cultură
cu numai două treimi din câmpul cu rapiţă

În judeţul Bacău, doar jumătate din suprafaţa cultivată în toamnă cu rapiţă mai este validă. Din cele 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă. fenomenul specific reintrării în faza de vegetaţie, la finele iernii, este, acum, densitatea mică a plantelor, ceea favorizează răsărirea şi dezvoltarea buruienilor. "Iată de ce - ne-a declarat directorul Unităţii Fitosanitare a judeţului, dr. ing. Cezar Rădescu - prima urgenţă, la rapiţă, este erbicidarea buruienilor din cultură."

Cezar Rădescu crede că este elocventă comparaţia situaţiilor de cultură din 2012 cu cele din 2011, pentru că în toamna 2011 s-au simţit efectele unei secete puternice. Aceasta, plus condiţiile unei ierni foarte grele, cu multă zăpadă în unele zone, care a asfixiat, practic, plantele, au condus la situaţia în care densitatea a rămas mică. De ce e important erbicidatul în această fază? "A fost multă rapiţă după grâu - a opinat Cezar Rădescu. A ieşit samulastra, dar şi multă buruiană, pentru că au avut loc să se dezvolte printre plantele cu densitate mai mică. Mai sunt probleme dacă s-au făcut fertilizări cu îngrăşăminte pe bază de sulf, un foarte bun stimulator al evoluţiei plantelor."

Cei care cultivă rapiţa în sistem intensiv aplică, de regulă, trei-patru tratamente: o erbicidare şi încă două tratamente, cel puţin, în perioada de vegetaţie, la atacul asupra dăunătorilor tulpinii şi la apariţia gândacului florii. Când planta va face tijă va apărea gărgăriţa tulpinii (Ceuthorrynchus napi şi Ceuthorrynchus millis), iar când va înflori, gândacul florii (Meligethes aeneus). Sporadic, apar şi puricii şi făinarea, dăunători şi boli care în ultima vreme s-au adaptat noilor condiţii, comparativ cu anii din urmă, când nici suprafeţele cultivate nu erau atât de mari. Agenţii economici primesc, însă, avertizări de la Unitatea Fitosanitară, în acest sens.

Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău, societatea Servchimex, mai are, în acest an doar circa 75 de hectare pe care plantele se dezvoltă normal. "Cred că vom întoarce mai mult de 30 de hectare de cultură - ne-a spus inginerul Petrică Rusu, unul dintre specialiştii societăţii - , dar lucrul acesta se va decide în zilele următoare. Unde a dat un pic de ploaie, s-a cunoscut, plantele au răsărit mai bine. Rapiţa care a fost semănată mai târziu şi a răsărit numai în două-trei frunze, a fost arsă de ger. Dacă ar fi avut şase-şapte frunze, cu o tulpină de şase-şapte milimetri, ar fi rezistat iernii. Dacă va fi cazul, vom reînsămânţa cu floarea soarelui."

Prima urgenţă, acum, este şi la Servchimex erbicidarea, pentru ca rapiţa să nu fie invadată de grâu. Mai apar şi buruienile cu frunza lată (ştiriţa, turiţa, volbura, pălămida etc.), dar şi cele cu frunza îngustă sînt periculoase. "Evident - a conchis inginerul Rusu -, după erbicidat facem tratamente pentru dăunători. Iar odată cu tratamentul pentru Meligethes vom da şi un îngrăşământ foliar. Noi am fertilizat cu Complex, în toamnă, am dat uree, după care vom veni cu erbicidatul. Pentru mohor şi plante cu frunza îngustă folosim Prosper sau Fusilade, iar pentru cele cu frunza lată Galera."

Pe suprafeţele rămase în cultură, cele mai bune producţii vor fi, probabil, de 1.500 - 1.800 sau chiar 2.000 de kilograme la kectar. "Fermierii cred că sunt mulţumiţi de acest procent, pentru că rapiţa este o cultură agricolă care aduce bani buni şi imediat, fără cheltuieli mari - a opinat şi Ioan Chiriac, directorul executiv al Direcţiei Agricole Bacău. Producţia de rapiţă, în 2012, va mică în general peste tot, deci preţurile vor fi bune. Înlocuirea cu floarea soarelui este o idee bună, dar deciziile aparţin fermierilor. Depinde ce posibilităţi de valorificare au. Poate unii pot vinde mai bine porumbul. Dar, eu cred că ar trebui să se cultive şi floarea soarelui, pentru că este un produs căutat pe piaţă".