Agricultură



Președintele LAPAR sub teroarea de la Bruxelles, la Conferința ELO


Delegația română la ELO
Fermierul băcăuan Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care a condus în perioada 21 – 24 martie delegația română la a noua ediție a Forumului privind Viitorul Agriculturii, de la Bruxelles, s-a aflat, practic, în mijlocul atentatelor teroriste din capitala Uniunii Europene. Participanții au fost blocați în clădirea The Square.

Marți, 22 martie, a fost exact ziua în care a avut loc reuniunea anuală agricultorilor de sub patronajul Organizației Europene a Proprietarilor de Teren (ELO), în care LAPAR este membră și în board-ul căreia a fost ales, anul trecut, și Laurențiu Baciu. Toți cei 1.000 de participanți la reuniune au fost blocați în clădirea în care se desfășura aceasta. La scurt timp, Laurențiu Baciu, ca și alți membri ai delegației române, a postat pe Faceebook imagini și clipuri de la evenimentele tragice. „Vestea a căzut ca un fulger asupra noastră, mai ales că am aflat de evenimente abia când am ajuns la conferință - a declarat președintele LAPAR. Din fericire, am fost asigurați că locul în care ne aflăm este securizat. Toată lumea era panicată și chiar la un moment dat s-a pus problema în Forum dacă mai continuăm sau nu activitatea.”

Acasă, de Paști

Laurențiu Baciu, de confesiune catolică, și-a afirmat speranța că va ajunge cu bine acasă până duminică, pentru a sărbători Paștele alături de familie, chiar dacă zborurile aeriene din Bruxelles au fost anulate. „Dacă nu se va deschide aeroportul, vom fi redirecționați către alte rute, în așa fel încât să ne ținem de program și joi seara să ne întoarcem acasă. ~mi doresc să fac Paștele alături de familia mea.”

Întrevedere cu comisarul pentru Agricultură al UE

Laurențiu Baciu cu Phil Hogan
În ciuda programului încărcat și a presiunii evenimentelor din capitala Belgiei, Laurențiu Baciu a reușit să aibă scurte întrevderi cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură.
Alte discuții de interes privind sectorul agricol din România au fost purtate cu Thierry de l’Escaille, secretar general al ELO.
Forumul ELO a fost primul organizat după adoptarea de către liderii mondiali, în septembrie 2015, a Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ale ONU (Sustainable Development Goals, SDGs). Participanții la dezbateri au încercat să răspundă la două întrebări esențiale pentru viitorul agriculturii: „Care sunt pașii necesari pentru punerea în practică a agendei Obiectivelor de Dezvoltare durabilă stabilite de ONU?” și „Putem să ne desfășurăm businessul la fel ca până acum, în contextul provocărilor sociale, de mediu și economice?”.



Laurențiu Baciu

LAPAR participă la conferința anuală a ELO

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) va fi reprezentată marți, 22 martie, la a noua ediție a Forumului privind Viitorul Agriculturii, de la Bruxelles. Evenimentul are loc anua sub patronajul Organizației Europene a Proprietarilor de Teren (ELO), în care LAPAR este membră în parteneriat cu compania Syngenta și în board-ul căreia a fost ales, anul trecut, și președintele Ligii, fermierul băcăuan Laurențiu Baciu.
Forum este primul organizat dup
ă adoptarea de către liderii mondiali, în septembrie 2015, a Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ale ONU (Sustainable Development Goals, SDGs).
Participan
ții la dezbateri trebuie să răspundă la două întrebări esențiale pentru viitorul agriculturii: „Care sunt paşii necesari pentru punerea în practică a agendei Obiectivelor de Dezvoltare durabilă stabilite de ONU?” și „Putem să ne desfășurăm businessul la fel ca până acum, în contextul provocărilor sociale, de mediu și economice?”. Fostul Comisar European pentru Mediu, Janez Potocnick, președintele Forumului privind Viitorul Agriculturii, va aduce împreună la această ediție comisari europeni și experți internaționali.
Delega
ția LAPAR va avea întâlniri și cu o parte dintre europarlamentarii români, dar și cu reprezentanții Cabinetului comisarului european Phil Hogan.


Oierii de la munte agreează asocierea, dar nu „cooperativizarea”

Crescătorii de oi din zonele de munte, membri ai Federației Oierilor de Munte din România (FOMR), din care face parte și Asociația Crescătorilor de Animale „Valea Muntelui” din Agăș, s-au declarat împotriva desființării formelor asociative în care activează. „Nu avem o lege validă în acest sens – a spus, la recenta adunare generală a organizației, președintele federației, Eugen Gonțea. În acest moment, transformarea asociațiilor în cooperative este, practic, imposibilă. Foarte multe asociații au contracte și investiții în derulare și tot ceea ce timp de 20 de ani s-a făcut, cu foarte multă greutate, pur și simplu se va distruge, iar membrii asociațiilor își vor pierde iremediabil încrederea în ideea de asociere”.
Oierii din FOMR solicită cu vehemență prorogarea termenului de transformare a asociațiilor crescătorilor de animale în cooperative la apariția legii cooperativelor, cu modificările care se impun. „Este posibil ca singura soluție să fie promovarea unei legi speciale care să poată reglementa corect problemele existente. Fărâmițarea suprafeăelor de pășune prin desființarea asociațiilor va duce la pierderea investițiilor făcute pe pășuni și la neefectuarea lucrărilor de întreținere și igienizare a pășunilor. Din cauza asociațiilor care au lucrat defectuos și nu în interesul membrilor la închirierea pășunilor, nu trebuie să fie pedepsite toate asociațiile care și-au făcut datoria așa cum trebuie”.
Președinta Asociației Crescătorilor de Animale „Valea Muntelui” din Agăș, Mărioara Merlușcă, este membru în Consiliul director al FOMR.


Pro Agro oferă o bilă albă AFIR pe probleme ale PNDR

Federația Națională Pro Agro apreciaza deschiderea spre dialog si transparenta noii conduceri a Agenției pentru Finațarea Investițiilor Rurale (AFIR), după ce directorul general al aacesteaia din urmă, Andrei Szakal, a redeschis, dupa mult timp, usa dialogului cu organizatiile profesionale. O delegatie a Pto Agro s-a intalnit cu conducerea agentiei intr-o sedinta informala. In urma discutiilor s-au identificat doua linii majore de discutie:
1. Ghidul de prevenire a neregulilor în accesarea fondurilor PNDR;
2. Modificarea HG 226/2015 - privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului national de dezvoltare rurală cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si de la bugetul de stat.

Prto Agro solicita imperativ retragerea ghidului de conditii artificiale de pe „piata” si punerea pe acesta a unei etichete in sensul ca  „nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatilor romane”. „Atat timp cat exista regulamente si legislatie nationala aplicabila in domeniu – spun cei de la Pro Agro - nu ne putem substitui acestora cu alte instrumente care sa simuleze legalitatea, provocand grave confuzii in practica. In acest sens au fost depuse la AFIR documente de pozitie ale organizatiei, documente care trateaza in detaliu toate aspectele ghidului, aratand ca acesta reprezinta un abuz legal. Suntem de acord, ca dupa modelul altor state europene, sa realizam impreuna cu reprezentantii AFIR Ghiduri de buna practica pe diferite masuri, ghiduri care sa indrume pozitiv aplicantii”.
La subiectul al doilea, Federatia a aratat ca alaturi de mai multe asociatii profesionale au transmis catre MADR, in perioada alocata procesului de consultare publica, propuneri pentru modificarea HG 226/2015. Propunerile vizeaza modificarea de atitudine a institutiilor statului fata de beneficiarii PNDR, in special eliminarea conditiilor care promoveaza prezumptia de vinovatie a aplicantului.
Totodata, PRO AGRO propune MADR, externalizarea serviciului de evaluare, folosind modelul european al evaluarii proiectelor cu experti independenti. „In acest fel – au explicat cei de la Pro Agro -, «justitiarii» angajati la AFIR vor putea sa se ocupe de implementarea programului si sprijinirea beneficiarilor acestuia, lasand loc institutiilor cu competenta de control sa-si faca treaba. Poate si un sistem de remuneratie  al expertilor bazat pe implementarea proiectelor ar fi de luat in seama. Speram ca noua conducere AFIR sa reuseasca lupta impotriva unui sistem rigid, format prin management „de cumetrie”, iar bucuria aplicantilor sa fie atunci cand li se aproba un proiect si nu cand se respinge (simtindu-se eliberati de povara vinovatiei induse)! Sustinem schimbarea, transparentizarea proceselor si dorim sa fim implicati in noua abordare a conducerii AFIR”.


S-a semnat primul contract de finațare pe noul PNDR în județul Bacău


  • o familie din Solonț, care s-a apucat de albinărit, primește de la UE 40.000 de euro nerambursabili pentru dezvoltarea afacerii


Expertul OJFIR Florina Baltariu, Mirela Șerban și Andrei Seto,
la finalizarea demersurilor pentru finanțare
Primul contract de finanțare a unui proiect aplicat în județul Bacău prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 a fost semnat. Familia Mirela și Răduț Șerban, din Solonț, vor beneficia în următorii trei ani de 40.000 de euro de la Uniunea Europeană, nerambursabili, pe Submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Valoarea maximă a unui astfel de sprijin este de 50.000 de euro. Proiectul a fost depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bacău.

„Proiectul – ne-a declarat directorul OJFIR, Andrei Seto - este aplicat de o familie de oameni obișnuiți, din Solonț. Erau, inițial, efectiv speriați de birocrația prin care au trecut, printr-un prim eșec cu un prim consultant, dar s-au adresat nouă, au făcut proiectul și, cu sprijinul nostru au urmat întocmai pașii indicați. Remarcabil este că de la 80 de stupi, anul trecut, această familie a ajuns acum la 230. Practic au investit tot ce mai aveau. Stau și mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi trecut proiectul în care acești oameni și-au pus toate speranțele”.
În maxim 30 de zile, familia Șerban va primi banii în cont. Prima tranșă este de 75% din total, iar în maxim trei ani vor primi și a doua tranșă, de 25%, după ce vor îndeplini obiectivele pe care și le-au propus în planul de afaceri. Ei vor putea, astfel, să achiziționeze o remorcă apicolă, o centrifugă performantă pentru mierea de albine și faguri artificiali. Obligația principală este ca prisaca de 230 de stupi să nu scadă.

Proiectul care le schimbă viața

Despre succesul familiei am discutat cu Mirela Șerban. Am aflat câte speranțe și-au pus în acest proiect și cât de mult înseamnă acum pentru ei aplicarea lui. „Suntem o familie modestă - ne-a spus Mirela. Soțul meu, priceput la construcții, a lucrat pe unde a putut. Ultima oară a ajuns și pe la Timișoara, unde cheltuia mult decât câștiga. Nu a rezistat în acele condiții și a venit acasă. Încă de acum vreo opt ani, însă, pentru o lucrare făcută în casa unui văr al său a primit un stup și două roiuri de albine. Așa am început să ne ocupăm de albinărit, iar cu timpul am ajuns la 60, apoi la 80 de stupi, iar acum avem 230”.
Familia Șerban a lăsat aproape totul pentru albinărit. Au două fete gemene, în clasa a VIII-a și un băiețel de numai șase ani, pentru care muncesc, să le facă un viitor. Banii europeni pe care i-au primit acum le vor schimba viața. „Nu mai speram mare lucru, după ce am văzut câtă birocrație este în unele instituții – spune Mirela. Dar am avut inspirația să venim direct la OJFIR, cu lacrimi în ochi, unde am găsit tot sprijinul. Până la urmă s-a putut, iar acum ne putem apuca de treabă”.

Un exemplu pentru toți

Specialiștii de la OJFIR Bacău și-au propus să ajungă în fiecare comună din județ. Pentru a îndemna mai ales tinerii să acceseze programul de finanțare. „Le vorbim tinerilor despre oportunitatea aplicării de proiecte cu finanțare prin PNDR – spune Andrei Seto. Am fost deja la Sascut și Nicolae Bălcescu, am ajuns pe Valea Muntelui. Vom da tuturor exemplul familiei Șerban, care puteau să vândă prisaca, dar au găsit varianta de a obține finanțare mai ușor, prin proiectul PNDR, și rămân și cu exploatația agricolă. Prin PNDR sunt variante de a obține astfel de finanțare pentru mult mai multe tipuri de exploatații agricole”.

„Prisaca e mare, dar muncip pe rupte, cât putem. Acest proiect este viitorul nostru și al copiilor noștri. Poate măcar unul dintre ei se vor ocupa de apicultură și de aceea vrem să ne dezvoltăm. Deja ne gândim că ar trebui să aplicăm la alt proiect, să putem procesa mierea. Suntem membri în Asociația Apicultorilor din România, acolo am și făcut cursul de apicultori.”
Mirela Șerban, apicultor din Solonț, beneficiara finațării prin submăsura 6.1 din PNDR



Romchim Protect prezintă avionul fără pilot pentru agricultură

Simpozionul de la Sărata-Monteoru
Firma Romchim Protect Filipești prezintă, luni, 22 februarie, aparatul de zvor fără pilot (UAV) Patriot RP, pe care îl produce în propriile ateliere. Evenimentul va avea loc la întâlnirea organizată cu 80 de mari fermieri din zona Moldova la Hotel President, din Bacău, de la ora 10,30. „Astfel de UAV-uri – spune președintele Romchim Protect, Ion Neculcea – vor crește semnificativ productivitatea în operațiuni importante cum ar fi administrarea pesticidelor și fertilizanților foliari, monitorizarea și paza culturilor. Prezența pe câmpuri a unui astfel de aparat va fi o premieră pentru agricultura românească”.
Acțiunea – spun organizatorii – vine în completarea simpozionului „Soluții științifice inovatoare în agricultură”, care a avut loc la Sărata-Monteoru la începutul lunii februarie. Vor fi prezentate, de asemenea, performanțele obținute de biostimulatorul ASFAC BCO-4, conform studiilor efectuate de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași și societățile Agrana și TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brăilei.


Doi fermieri băcăuani în noul board al LAPAR


  • Laurențiu Baciu și Daniel Ciobanu au fost realeși în funcțiile de președinte, respectiv de vicepreședinte ai Ligii
  • organizația are acum cinci vicepreședinți

Fermierii băcăuani Laurențiu Baciu și Daniel Ciobanu au fost reconfirmați în funcțiile de președinte, respectiv de vicepreședinte ai celei mai puternice asociații profesionale a agricultorilor, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din Români (LAPAR). Candidaturile lor au întrunit toate voturile celor peste 140 de lideri ai asociațiilor LAPAR din țară care au participat la Adunarea Generală, iar noul mandat al boardului, de patru ani, va începe luni, 15 februarie.
”LAPAR – a spus, după adunarea generală, Laurențiu Baciu - este într-o continuă activitate în ceea ce privește relațiile dintre fermieri și oficialitățile statului unde sunt probleme care trebuie făcute înțelese ca să poată să folosească la ceva. În acest sens, și în cei patru ani cât am avut mandatul și în cel care va urma ne veți găsiți tot acolo, pentru ca fermierii să-și rezolve probleme pe care le au în teritoriu.”
Conducerea LAPAR va fi asigurată și de o echipă de cinci vicepreședinți, din acest an fermierul Gheorghe Albu (Constanța) fiind cel care a mărit echipa. Ceilalți patru vicepreședinți sunt Daniel Ciobanu (Bacău), Constantin Bazon (Vrancea), Nicolae Sitaru (Ialomița) și Ilie Popescu (Olt).
”Ne-am întărit rândurile prin cooptarea unui coleg fermier, fost secretar de stat la Agricultură, domnul Albu, din Constanța, bun cunoscător al legislației agricole, cu o experiență de peste 30 de ani în acest domeniu” – a precizat Laurențiu Baciu.


Laurențiu Baciu candidează pentru al doilea mandat în LAPAR



Fermierul băcăuan Laurențiu Baciu candidează pentru al doilea mandat de președinte al Ligii Asociațiilor Producătorior Agricoli din România (LAPAR). Membrii Ligii își vor alege, vineri, 12 februarie, noul președinte și noul board, iar adunarea generală va avea loc în București. Candidaturile – ne-a confirmat vicepreședintele Ligii, fermierul băcăuan și el, Daniel Ciobanu, pot fi depuse până vineri, dar candidatura actualului președinte, Laurențiu Baciu, este deja sigură.
Laurențiu Baciu își încheie primul său mandat de președinte al LAPAR după patru ani, mandat precedat de unul mai scurt de președinte interimar. Fermierul băcăuan a adus organizația la cele mai înalte cote ale ei și a impus-o în raporturile pe care le are cu autoritățile statului, dar și cu alte organizații ale fermierilor din Europa. La finele anului trecut, Laurențiu Baciu a fost ales și în board-ul ELO (Asociația Eurpeană a Proprietarilor de Terenuri Agricole). De altfel, comentatorii activității LAPAR dau ca sigur succesul actualului președinte și în alegerile de vineri.
Pe ordinea de zi a adunării genrale vor fi mai figura și concluziile raportului anual de activitate pe 2015 și planurile și proiectele pentru anul în curs.
LAPAR este o federație la nivel național, constituită prin asocierea, liber consimțită, a asociațiilor profesionale teritoriale ale producătorilor agricoli din din agricultură. Scopul declarat al constituirii LAPAR este reprezentarea agricultorilor și a intereselor generale ale acestora în relațiile cu structurile administrației centrale, ale puterii executive, legislative și judecătorești, cu alte organisme și federații, interne și internaționale.


APIA eliberează adeverințe pentru credite bancare

APIA Bacău
Centrul Județean Bacău al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)  informează beneficiarii măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole - Campania 2015, că eliberează adeverinţe pentru cei care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Toate convenţiile încheiate între APIA - bancă şi FGCR/FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro.

Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2015 și a solicitat sprijin pentru măsurile de dezvoltare rurală. De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată pentru plată pentru măsurile de dezvoltare rurală, că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată pentru schema de plată unică pe suprafață și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.
Valoarea creditului va fi în cuantum de până la 80% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.
Banca Creditoare acordă beneficiarilor, conform reglementărilor sale interne, credite/facilități de finanțare în lei, pentru finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităţilor curente în procentul stabilit prin regulile proprii din suma prevăzută în adeverinţa eliberată de APIA.
Fermierii care au accesat credite în baza adeverinţelor emise de APIA pentru schemele de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2015 vor putea accesa credite pentru dezvoltare rurala de la aceeași bancă de la care au obţinut creditul anterior.
În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 703/ 23.07.2013 privind aprobarea condiţiilor în care se vor încheia Convenţiile dintre instituţiile financiare bancare și nebancare și Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate prin Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, Banca trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăși ROBOR 6M + 4%, iar comisioanele aferente creditului să fie în limita de 1%.


Numai trei zile pentru depunerea cererilor pentru subvenția la motorină

Cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2015 pot fi depuse până pe 1 februarie (inclusiv) – a anunțat Centrul Județean Bacău al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.
Beneficiarii ajutorului de stat achiziţionează cantităţile necesare de motorină şi solicită documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele acestora, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură în trimestrul IV al anului 2015, în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.
De asemenea menţionăm că beneficiarii nu trebuie să fie în în dificultate financiară, definite în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244 din 1 octombrie 2004, respectiv întreprinderi ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare și să nu fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată, conform prevederilor legale în vigoare, precum şi ale art. 13 - 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsurile financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare.
Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:
    a) situaţia suprafeţelor şi a structurii culturilor pentru care solicită ajutorul de stat şi/sau producţia de ciuperci estimată, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare;
    b) documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
    c) situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare;
    d) copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
    e) dovadă cont trezorerie;
    f) copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
    g) adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
    h) adeverinţă în original de la Direcţia pentru agricultură judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.
Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:
a)      situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă trimestrului pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare;
b) copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
    c) situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz;
    d) dovadă cont trezorerie;
    e) copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
    f) copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.
Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:
    a) situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare;
    b) copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
    c) situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii;
    d) copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar;
    e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat;
    f) dovadă cont trezorerie.
    g) copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor prevăzute prin prezenta schemă, precum şi a oricăror obligaţii asumate în vederea obţinerii finanţării determină aplicarea de către instituţiile în drept a măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat necuvenite, potrivit legii.




APIA: Subvenția la motorina agricolă se acordă în perioada imediat următoare

Diferența de 48% aferentă cantității de motorină din trimestrul al III-lea ca ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se va asigura și se va deconta din bugetul anului 2016, în perioada imediat următoare – a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Din suma totală alocată în anul 2015, în cuantum de 377.472.250 de lei, pentru trimestrele I și al II-lea ale anului 2015 a fost decontată suma de 248.328.175,30 de lei, diferența de 129.144.074,70 de lei fiind alocată trimestrului al III-lea, reprezentând 52% din cantitatea de motorină aferentă acelui trimestru, în vederea încadrării în plafonul alocat.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 880/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind scheme de ajutor de stat care se acordă în agricultură, plafonul alocat pentru 2015 a fost inițial de 270.697.250 de lei. În luna decembrie 2015, prin Hotărârea de Guvern nr. 967/2015 pentru modificarea art. 10 alin.(2) din Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat, alocarea inițială a fost suplimentată până la 377.472.250 de lei. În luna decembrie a anului 2015 a fost finalizată verificarea cererilor trimestriale de solicitare a Ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferente trimestrului al III-lea. După finalizarea verificărilor, cantitatea totală determinată a fost de 138.245.548 de litri, echivalentul a 248.513.630 de lei.
Sumele necesare pentru decontarea cheltuielilor aferente acestui tip de ajutor de stat, se stabilesc anual prin Hotărâre de Guvern.
Cantitatea determinată pentru fiecare trimestru se stabilește prin ordin comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Finanțelor, cu încadrarea în plafonul stabilit prin Hotărâre de Guvern. APIA a precizat că nu există nici un impediment pentru decontarea restului de plată pentru trimestrul al III-lea din bugetul național aferent anului 2016.


Laurențiu Baciu

Laurențiu Baciu, băcăuanul care impune agricultura românească la Bruxelles

Cea mai importantă organizație profesională a agricultorilor din țara noastră, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, are un președinte băcăuan: inginerul Laurențiu Baciu. Fermier în zona Dămienșeti, este și unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din agricultura românească, fiind și cel mai mediatizat. Practic, aproape nu există problemă în domeniu sau fenomen care să afecteze, într-un fel sau altul, agricultura, fără a i se solicita opinia. Credem că este și cel mai activ și mai pregnant președinte al LAPAR, remarcat ușor și de asociațiile profesionale europene. Una dintre acestea,  Organizația Europenă a Proprietarilor de Terenuri (ELO), l-a cooptat, la finele anului trecut, în Consiliul Director, care are numai cinci membri, și numai după doi ani de la intrarea LAPAR în organizație. Carismatic, dar cu o personalitate debordantă, Laurențiu Baciu s-a impus rapid în relațiile cu reprezentanții statului și chiar cu cei ale instituțiilor și organizațiilor europene.


Domnule președinte, am remarcat, aș spune în cunoștință de cauză, că în câțiva ani funcția din LAPAR va schimbat. În bine.



Toată viața înveți. Am trecut prin multe, dar în final totul e bine când se termină cu bine. Am căpătat multe cunoștințe noi, pe lângă cele profesionale de bază pe care le mai stăpâneam. Și, apoi, am avut deseori posibilitatea să vorbesc în public, ceea ce te mobilizează altfel. Acum, mai ales în această luptă patronală cu instituțiile statului, trebuie să fii mereu documentat, dacă te și respecți. Altfel te elimini singur, ești neglijat până acolo unde îți iei singur lumea în cap. Am ajuns de la postura de fermier până la contacte diecte cu președinția României, cu membrii guvernului, dar și cu oficialități de la Bruxelles, unde ai nevoie de o informare corectă și de o expunere a problemelor în acceași manieră. Pentru că acolo reprezinți o țară. Fiind în UE, nu poți ieși din rând, trebuie să vorbești aceeași limbă.



Cum a ajuns un băcăuan la Bruxelles



Cum a devenit un fermier român membru al Consiliului Director al ELO?



Probabil, felul în care am abordat problema agriculturii românești și europene, dar și mondiale, pentru că toate merg în lanț, cred că i-a și determinat pe omologii mei din cele 28 de țări europene membre să mă accepte în Consiliul Director al ELO.



Practic, este un pașaport acordat țării noastre în această sferă a politicilor agricole.



De doi ani, de când România este în ELO, intervențiile pe care le-am avut în diverse ocazii, la congrese, în forumuri pe teme agricole, au fost remarcate. La nici un an de la intrarea în ELO țara noastră a reușit de a adus Forumul european pe agricultură la București, un lucru important.



Până la urmă, cum s-a făcut de ați fost primit în Consiliul Director al ELO? Ați candidat sau cum a fost?



Abia despre acel sistem de alegeri poți spune că este democratic. Deci, acolo nu se înscriu candidaturi. La alegerea unui membru participă toți reprezentanții statelor membre. Deci, toți sunt potențiali candidați și câștigători. Toți cei 28 erau pe o listă. Dar, din 28 trebuiau bifați numai patru, pentru că al cincilea este președintele ELO. Eu însumi i-am votat pe alți patru, nu pe mine, pe care îi cunoșteam și îi vedeam mai activi în organizație. Când comisia a numărat voturile finale nici nu prea eram atent. Dar, odată mi-am auzit strigat numele și nu știam ce s-a întâmplat. Eram al treilea, ca număr de voturi, 18 față de 23 ale celui de pe primul loc.


Ce credeți că au apreciat la dumneavoastră cei din ELO? Ce reprezintă aceasta pentru comunitatea fermierilor din România?

ELO, ca și LAPAR la nivel națioal, are posibilitatea de a anticipa și de a contribui la întocmirea unei strategii agricole. Pentru aceasta activează. Avantajul României este că are acolo un reprezentant, un membru al Consiliului Director, care va putea să facă lobby pentru ea. Acolo se dă ora exactă în acest domeniu, iar dacă noi, românii, aveam oameni în organizațiile europene probabil multe hotărâri care contravin intereselor țării noastre nu se mai luau.

Totul e până la pământ

Reprezentați proprietarii de pământ. Cum apreciați situația juridică a terenurilor agricole din țara noastră? Cum văd fermierii români preluarea masivă de terenuri de către străini?

La noi, în problema fondului funciar e o adevărată catastrofă. Se discută mult, specialiștii se apucă, din patru în patru ani, de cadastrare, dar nu se face nimic. Și Europa a dat bani (o sumă destul de frumușică, vreo 600 de milioane de euro) pentru începerea acestor lucrări, dar nu știu ce s-a întâmplat cu ei, pentru că lucrările nu s-au făcut. Suntem singura țară în această situație, care ne va aduce mari neplăceri din 2018, când s-ar putea ca subvenția europeană să țină tocmai de regimul juridic al terenului. Însă, poate vom reuși să găsim înțelegere la încă noul prim-ministru, pe care îl vom aborda cât de curând, pentru că în domeniul agriculturii este foarte bine cunoscut.

Care credeți că va fi viitorul agriculturii românești din perspectiva preluării masive a terenurilor agricole de către străini?

Am fost „urecheat” de colegii mei din ELO pentru că m-am opus la a se vinde terenurile agricole către străini și mai ales atât de ieftin. Dar, nu mă tem de urecheală, important este ca noi să nu ne pierdem identitatea. Acum vreo doi, un croat, fabricant de mașini agricole, chiar așa spunea: a-ți vinde pământul înseamnă să-ți vinzi identitatea. Noi încercăm, în noua conjunctură, să modificăm legea total dezavantajoasă privind vânzarea și cumpărarea terenurilor agricole.

Sunteți un fermier dintr-o zonă agricolă, Moldova, care nu se compară cu altele, din sudul sau vestul țării. La noi pământul poate e mai puțin căutat de străini, deși au ajuns și aici. De ce vă bateți atât de tare pentru ideea de a nu ne vinde țara prin terenurile agricole înstrăinate?

Da, la noi, în Moldova, situația e alta, la noi dacă nu urici sigur cobori, pentru că pământul pe care mergi este mai ales din deal în vale. Dar, nu pot rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în țară. Am fost toată viața un optimist și, mai ales, ca fiecare, vreau să las și eu ceva în urma mea. De aceea, nu vreau să fac totul numai pentru mine. De aceea, nici nu mă implic în tot felul de jocuri, de afaceri. Eu slujesc pământul din care îmi câștig existența. Eu nici proiecte europene nu am, deși, din răutate, am fost acuzat și de aceasta.

Tocmai din această perspectivă, cum vedeți viitorul agriculturii românești cu atâția străini în casa noastră?

Tocmai spuneam că sunt o fire optimistă. Deci, încă sper că românul va avea rolul lui pe acest pământ românesc. Pentru că pricepere este, interes este, dar am suferit și încă suferim pentru că ne trezim mai la urmă sau începem să învățăm numai din greșeli. Agricultorii pot aduce și ei plusvaloare, deci toți trebuie să înțeleagă să facă ceva să trăim din ce în ce mai bine. Avem posibilități, dar ciudat e că nu dăm înainte ori chiar ne întoarcem în timp. Am fost și ghinioniști că în ultimii 25 de ani la conducerea instituțiilor statului s-au perindat numai amatori. N-am pus în posturile cheie oamenii cei mai bine pregătiți. Politica ne-a făcut foarte mult rău, iar dacă aș da vina pe cineva pentru că ne-a adus unde suntem ar fi tocmai pe modul prost de a înțelege să faci politică. Toți s-au gândit numai la intersele proprii sau ale găștilor din care au făcut parte. Am dărâmat multe numai pentru că erau făcute de alții.

Politica a stricat agricultura României

Sunteți cel mai activ președinte al LAPAR, ea însăși cea mai importantă organizație a agricultorilor din România, cel mai important partener de discuții cu Ministerul Agriculturii și cu celilalți factori implicați în coordonarea agriculturii din țara nostră. Cum caracterizați relațiile în care sunteți acum cu acești parteneri?

Întotdeauna am fost înțeles greșit, în această calitate. Noi, cei din LAPAR, nu avem intenții obscure, ci ne dorim să fie bine pentru toți. Așa au apărut subvențiile pe motorină și altele asemenea, unele acte normative care ușurează munca fermierului. După lungi discuții și tot timpul pe contrasens. În ultima vreme, cred că și-au dat seama și reprezentanții instituțiilor statului, iur raporturile dintre noi sunt mult mai elastice. Participăm la modul cel mai serios la dezbaterea unor acte normative, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, dar și la agențiile statului sau la Ministerul Agriculturii. Și am reușit multe. Noi totdeauna ne-am dorit să trăim, cu oficialitățile statului, într-o simbioză, să lucrăm împreună, să deschidem cartea la aceeași pagină și să găsim soluțiile cele mai bune. Nu întotdeauna a fost așa, de aceea am și protestat public uneori.

Vorbiți de un soi de îmblînzire a oficialilor statului. În domeniul agriculturii când a început dezghețarea aisbergului? În vremea ministrului Constantin?

El a înțeles foarte târziu că noi l-am fi putut ajuta foarte mult. A pierdut mult timp – după spusele proprii – că a fost prost consiliat. Pentru că nu a stat de vorbă numai cu profesioniștii. Sau, dacă i-a ascultat pe toțit rebuia să tragă doar cele mai bune cocnluzii. Or, noi avem asemenea profesioniști.

Cum apreciați politica agricolă a statului la nivelul anului 2015? Câtă încredere vă inspiră noul guvern Cioloș, pentru 2016? Dar noul ministru al Agriculturii?

Eu îi cunosc foarte bine și pe premier și pe ministrul Agriculturii. Am lucrat împreună, am colaborat. Chiar ne-am întreținut cordial. Știu cât sunt de ambițioși, deși de o modestie rară. Tot ce au făcut până acum au făcut cu forțe proprii și nu au ținut morțiș de ce nu puteau face. Am încredere în ei.