Prima urgenţă la rapiţa rămasă în cultură: erbicidatul

• densitatea mică a plantelor permite, acum, invazia samulastrei şi a buruienilor

Servchimex poate rămâne în cultură
cu numai două treimi din câmpul cu rapiţă

În judeţul Bacău, doar jumătate din suprafaţa cultivată în toamnă cu rapiţă mai este validă. Din cele 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă. fenomenul specific reintrării în faza de vegetaţie, la finele iernii, este, acum, densitatea mică a plantelor, ceea favorizează răsărirea şi dezvoltarea buruienilor. "Iată de ce - ne-a declarat directorul Unităţii Fitosanitare a judeţului, dr. ing. Cezar Rădescu - prima urgenţă, la rapiţă, este erbicidarea buruienilor din cultură."

Cezar Rădescu crede că este elocventă comparaţia situaţiilor de cultură din 2012 cu cele din 2011, pentru că în toamna 2011 s-au simţit efectele unei secete puternice. Aceasta, plus condiţiile unei ierni foarte grele, cu multă zăpadă în unele zone, care a asfixiat, practic, plantele, au condus la situaţia în care densitatea a rămas mică. De ce e important erbicidatul în această fază? "A fost multă rapiţă după grâu - a opinat Cezar Rădescu. A ieşit samulastra, dar şi multă buruiană, pentru că au avut loc să se dezvolte printre plantele cu densitate mai mică. Mai sunt probleme dacă s-au făcut fertilizări cu îngrăşăminte pe bază de sulf, un foarte bun stimulator al evoluţiei plantelor."

Cei care cultivă rapiţa în sistem intensiv aplică, de regulă, trei-patru tratamente: o erbicidare şi încă două tratamente, cel puţin, în perioada de vegetaţie, la atacul asupra dăunătorilor tulpinii şi la apariţia gândacului florii. Când planta va face tijă va apărea gărgăriţa tulpinii (Ceuthorrynchus napi şi Ceuthorrynchus millis), iar când va înflori, gândacul florii (Meligethes aeneus). Sporadic, apar şi puricii şi făinarea, dăunători şi boli care în ultima vreme s-au adaptat noilor condiţii, comparativ cu anii din urmă, când nici suprafeţele cultivate nu erau atât de mari. Agenţii economici primesc, însă, avertizări de la Unitatea Fitosanitară, în acest sens.

Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău, societatea Servchimex, mai are, în acest an doar circa 75 de hectare pe care plantele se dezvoltă normal. "Cred că vom întoarce mai mult de 30 de hectare de cultură - ne-a spus inginerul Petrică Rusu, unul dintre specialiştii societăţii - , dar lucrul acesta se va decide în zilele următoare. Unde a dat un pic de ploaie, s-a cunoscut, plantele au răsărit mai bine. Rapiţa care a fost semănată mai târziu şi a răsărit numai în două-trei frunze, a fost arsă de ger. Dacă ar fi avut şase-şapte frunze, cu o tulpină de şase-şapte milimetri, ar fi rezistat iernii. Dacă va fi cazul, vom reînsămânţa cu floarea soarelui."

Prima urgenţă, acum, este şi la Servchimex erbicidarea, pentru ca rapiţa să nu fie invadată de grâu. Mai apar şi buruienile cu frunza lată (ştiriţa, turiţa, volbura, pălămida etc.), dar şi cele cu frunza îngustă sînt periculoase. "Evident - a conchis inginerul Rusu -, după erbicidat facem tratamente pentru dăunători. Iar odată cu tratamentul pentru Meligethes vom da şi un îngrăşământ foliar. Noi am fertilizat cu Complex, în toamnă, am dat uree, după care vom veni cu erbicidatul. Pentru mohor şi plante cu frunza îngustă folosim Prosper sau Fusilade, iar pentru cele cu frunza lată Galera."

Pe suprafeţele rămase în cultură, cele mai bune producţii vor fi, probabil, de 1.500 - 1.800 sau chiar 2.000 de kilograme la kectar. "Fermierii cred că sunt mulţumiţi de acest procent, pentru că rapiţa este o cultură agricolă care aduce bani buni şi imediat, fără cheltuieli mari - a opinat şi Ioan Chiriac, directorul executiv al Direcţiei Agricole Bacău. Producţia de rapiţă, în 2012, va mică în general peste tot, deci preţurile vor fi bune. Înlocuirea cu floarea soarelui este o idee bună, dar deciziile aparţin fermierilor. Depinde ce posibilităţi de valorificare au. Poate unii pot vinde mai bine porumbul. Dar, eu cred că ar trebui să se cultive şi floarea soarelui, pentru că este un produs căutat pe piaţă".