Se conturează o nouă confederație a producătorilor agricoli

Laurențiu Baciu

Inginerul băcăuan Laurențiu Baciu, președintele autosuspendat de la conducerea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), anunță organizarea unei confederații a tuturor producătorilor agricoli din România, din toate domeniile agriculturii. În prezent este definitivat statutul noii organizații, care ar putea să-și înceapă activitatea chiar înainte de Crăciun.

„Poarta noii organizații - ne-a declarat Laurențiu Baciu - este deschisă pentru toți, începând de la fermierul care are numai un hectar de teren. Confederația îi va reprezenta pe toți. Am făcut publică această intenție și am făcut deja propunerile necesare la secretarul general al Guvernului pentru rezervarea numelui confederației. Am lucrat cu o echipă de juriști la finalizarea statutului noii organizații, iar aceasta va avea o conducere modernă, după modelul COPA-COGECA - cel mai puternic grup de interese pentru fermierii europeni și cooperativele lor agricole. Primesc, zilnic, sute de telefoane de la fermieri care mă solicită să nu-i abandonez. LAPAR, în cei opt ani sub conducerea mea, a făcut multe pentru ei, pentru că m-am bătut permanent cu autoritățile statului”.

LAPAR sub și după președinția Baciu

Laurențiu Baciu s-a autosuspendat de la conducerea LAPAR după scandalul dispariției unor fonduri din cele constituite prin cotizațiile membrilor.

„La ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp în LAPAR – a precizat președintele autosuspendat -, am considerat că nu mă mai regăsesc în politica ei. Cei care au rămas la conducere în perioada în care eu m-am autosuspendat au dus atât de jos activitatea și prestigiul ei, că mai jos de atât nici nu se putea. Nu au avut nicio activitate timp de șapte luni, nu au participat la nicio întâlnire sau întrunire, dar s-au întâmplat atâtea între timp”.

Cazul dispariției de fonduri este încă în instrumentarea organelor abilitate, dar Laurențiu Baciu se declară nevinovat ș, de asemenea, dezgustat că unii dintre colegi, care au mirosit că în LAPAR ar fi vorba de „sânge”, au devenit foarte vocali și vin cu fel de fel de acuzații „pe care nici organele de cercetare nu și-au permis să le facă (pentru că mai au încă multe semne de întrebare la acțiunea lor)”. Președintele autosuspendat mai crede că ar mai fi putut fi vorba de răbdare în asemenea situație, pentru că până la alegerile generale din LAPAR, în februarie, nu mai e mult.

„Detractorii – opinează Laurențiu Baciu - nu sunt majoritari în organizație, nici măcar 30%, dar mulți dintre ceilalți doar au asistat la spectacol, fără să emită păreri mai ales în discuțiile cu detractorii. Unii au fost totuși autoritari prezentând realitatea, precum vicepreședintele Daniel Ciobanu, colegul nostru fermier în Dămienești, care este și unul dintre cei mai documentați membri ai organizației. Din 21 de membri ai Consiliului Director, solidari sunt vreo 17 și văd realitatea, dar în fața unor momente decisive se ascund. Doar individual emit opinii. Am trecut peste toate problemele care au apărut, pentru că am avut satisfacția lucrului bine făcut. Mi-a plăcut astfel de eforturi pentru că am avut și rezultate”.

Porumb frumos, rapiță mai puțină după ploile de până acum

Lan de porumb în zona Brad

Starea vremii din acest an – spun fermierii băcăuani - a afectat mult culturile de rapiță. Cei care făceau în alți și 4.000 de kilograme la hectar, acum au ajuns la numai 1.300. Poumbul dă însă speranțe.

„Lângă mine – spune Daniel Ciobanu, fermier din zona Dămienești și președinte al Asociației Județene a Producătorilor Agricoli - am un cultivator care e pasionat și are și teren propice pentru rapiță. Ajungea și la 4.500 kg la hectar, dar acum abia la 1.500-2.000. Și nici prețurile nu sunt grozave”.

Fermierii vor, de acum, să vadă starea grâului. „Stăm cu emoție – mai spune Daniel Ciobanu. O parte din cultură s-a îmbolnăvit datorită vremii din luna martie. Nu i-am făcut nici tratament adecvat, pentru că nu am mai avut asemenea experiențe până acum, să tratăm cultura când încă nu e răsărită planta. Iar ce a fost răsărit din cultura de toamnă s-a cam pierdut. Nu vor fi producții record în acest an, dacă ajungem la 5.000-5.500 kg. Însă auzim și de alte producții, de exemplu la orz, pe la Galați, orzul răsărit în primăvară a dat 3.300 kg. Pe la Teleorman orzul răsărit din toamnă a dat 5.800 kg”.

Daniel Ciobanu

Estimările făcute în agricultura României din acest an dau producții record. Băcăuanii cred însă că acestea sunt cam grăbite. Condițiile agrometeorologice s-au schimbat, a plouat mult și nu a fost rău, dar de acum cultivatorii își cam doresc ceva caniculă, să se coacă toate culturile. Starea de acum face bine la porumb, la care fermierii au speranțe mai mari. Lanurile sunt mari, frumoase. Plantele au început să lege și în zona noastră de cultură și e bine, pentru că dacă se prelungește legatul nu se mai coc boabele cum trebuie, iar în toamnă ar trebui uscate artificial. Legatul la porumb trebuia să aibă loc în a treia decadă alunii iunie, dar semănatul s-a făcut cam târziu. Nici în sud nu sunt culturi mult înaintate în vegetație față de ale noastre.

„Ploile care au fost – a mai precizat Daniel Ciobanu - ne-au cam făcut pagube, băltiri, șiroiri, dar nu mai spunem nimic, suntem mulțumiți că în acest an am avut, totuși apă. Știu, însă, că sunt zone prin țară în care nu a plouat atât de mult și duc lipsă de apă”.

Pentru agricultori, zăpada căzută e mană cerească

Ninsorile mai abundente din ultimul timp și precipitațiile mixte care se anunță deja și pentru zilele următoare dau mai mult optimism fermierilor. Anul trecut a avut mai multe perioade de secetă, iar lipsa precipitațiilor din toamnă a făcut terenurile agricole tari ca betonul. Agricultorii sunt mulțumiți și încă ar mai vrea ceva apă, sub orice formă, pe terenurile lor. Zăpada deja căzută este, însă, o adevărată mană cerească.

„A nins și e bine – ne-a declarat Petrișor Olteanu, fermier care lucrează pământul în comuna Răcăciuni. Câmpul e acoperit cu destulă zăpadă. În toamnă am semănat, iar ce a răsărit a răsărit, cu toată seceta care a fost. Culturile au răsărit parțial și sperăm ca această pătură de zăpadă să le facă bine. Vom avea o pierdere de 10-20%, dar restul culturilor vor rămâne, să ne asigure că nu am muncit degeaba. Oricum, la noi a nins binișor și mult mai bine ca în alte ierni. Și nu a fost viscolul atât de tare să spulbere mult zăpada. Am avut zăpadă de peste 60-70 cm”.

Daniel Ciobanu

De nins a nins bine în tot județul, dar vântul puternic a lăsat unele suprafețe neacoperite, mai ales în zona din est. Daniel Ciobanu, fermier în Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) – ne spune că asemenea situații sunt și la Dămienești. „Sunt zone în care se vede arătura, pentru că nu a nins atât de mult ca în altă parte – ne-a spus fermierul. Zăpada acoperă un pic grâul și rapița. A nins și la noi, dar vântul puternic a spulberat zăpada. Mai multă zăpadă este spre zona de munte. Pe la Moinești-Tescani a nins suficient, îmi spunea inginerul Viorel Ilaș. În general e bine cum e, pentru că nu e secetă. Nu știm ce perioade de ger și îngheț mai vin, iar un pic de zăpadă face bine. Și așa ne-a prins, recent, un frig de minus 15 grade Celsius cu suprafețele cultivate dezvelite”.

De ce iubesc agricultorii zăpada

Petrițor Olteanu

Specialiștii spun că pentru a face față rigorilor iernii cerealele de toamnă trebuie să intre în anotimpul friguros înfrățite, înrădăcinate corespunzător și călite complet. Agricultorii, care cunosc termenii tehnici, sunt familiarizați cu aceste etape ale semănăturilor, respectiv înfrățirea, când, pe tulpiniță, la 2-3 cm în pământ, plantele formează un nod de înfrățire din care vor da și rădăcinile care vor hrăni planta până la recoltare, dar și lăstari denumiți „frați” care, dacă apar toamna, chiar și iarna sau în primele zile călduroase ale primăverii, vor face rod. Dacă acești frați apar târziu, pe la începutul verii, atunci nu vor face boabe, adică fac spic fără rod. Cât despre călire, acesta e un fenomen prin care plantele își măresc procentul de zahăr din sucul lor celular, ca un antigel, pentru a rezista la gerurile iernii.

Datorită rolului protector pe care îl are zăpada pentru culturile agricole, aceasta este întotdeauna binevenită și binecuvântată, de aceea agricultorii o așteaptă în fiecare iarnă, mai nerăbdători decât copiii care-și fac derdeluș pentru sănii.