marți, 22 ianuarie 2019

Pentru agricultori, zăpada căzută e mană cerească


Ninsorile mai abundente din ultimul timp și precipitațiile mixte care se anunță deja și pentru zilele următoare dau mai mult optimism fermierilor. Anul trecut a avut mai multe perioade de secetă, iar lipsa precipitațiilor din toamnă a făcut terenurile agricole tari ca betonul. Agricultorii sunt mulțumiți și încă ar mai vrea ceva apă, sub orice formă, pe terenurile lor. Zăpada deja căzută este, însă, o adevărată mană cerească.

„A nins și e bine – ne-a declarat Petrișor Olteanu, fermier care lucrează pământul în comuna Răcăciuni. Câmpul e acoperit cu destulă zăpadă. În toamnă am semănat, iar ce a răsărit a răsărit, cu toată seceta care a fost. Culturile au răsărit parțial și sperăm ca această pătură de zăpadă să le facă bine. Vom avea o pierdere de 10-20%, dar restul culturilor vor rămâne, să ne asigure că nu am muncit degeaba. Oricum, la noi a nins binișor și mult mai bine ca în alte ierni. Și nu a fost viscolul atât de tare să spulbere mult zăpada. Am avut zăpadă de peste 60-70 cm”.
Daniel Ciobanu
De nins a nins bine în tot județul, dar vântul puternic a lăsat unele suprafețe neacoperite, mai ales în zona din est. Daniel Ciobanu, fermier în Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) – ne spune că asemenea situații sunt și la Dămienești. „Sunt zone în care se vede arătura, pentru că nu a nins atât de mult ca în altă parte – ne-a spus fermierul. Zăpada acoperă un pic grâul și rapița. A nins și la noi, dar vântul puternic a spulberat zăpada. Mai multă zăpadă este spre zona de munte. Pe la Moinești-Tescani a nins suficient, îmi spunea inginerul Viorel Ilaș. În general e bine cum e, pentru că nu e secetă. Nu știm ce perioade de ger și îngheț mai vin, iar un pic de zăpadă face bine. Și așa ne-a prins, recent, un frig de minus 15 grade Celsius cu suprafețele cultivate dezvelite”.

De ce iubesc agricultorii zăpada

Petrițor Olteanu
Specialiștii spun că pentru a face față rigorilor iernii cerealele de toamnă trebuie să intre în anotimpul friguros înfrățite, înrădăcinate corespunzător și călite complet. Agricultorii, care cunosc termenii tehnici, sunt familiarizați cu aceste etape ale semănăturilor, respectiv înfrățirea, când, pe tulpiniță, la 2-3 cm în pământ, plantele formează un nod de înfrățire din care vor da și rădăcinile care vor hrăni planta până la recoltare, dar și lăstari denumiți „frați” care, dacă apar toamna, chiar și iarna sau în primele zile călduroase ale primăverii, vor face rod. Dacă acești frați apar târziu, pe la începutul verii, atunci nu vor face boabe, adică fac spic fără rod. Cât despre călire, acesta e un fenomen prin care plantele își măresc procentul de zahăr din sucul lor celular, ca un antigel, pentru a rezista la gerurile iernii.
Datorită rolului protector pe care îl are zăpada pentru culturile agricole, aceasta este întotdeauna binevenită și binecuvântată, de aceea agricultorii o așteaptă în fiecare iarnă, mai nerăbdători decât copiii care-și fac derdeluș pentru sănii.

luni, 21 ianuarie 2019

O ingineră chimistă a deschis, la Ghimeș-Făget, un atelier de săpunuri naturale


La o manifestare etnografică din comuna Ghimeș-Făget am cunoscut-o pe inginera Crina Biro-Bălan. Venise acolo cu o mare varietate de exponate despre care la prima vedere am crezut că sunt mici figurine împletite din lână colorată cum se fac de Mărțișor, de Paști sau chiar de Crăciun. Erau, de fapt, variate modele de săpun natural îmbrăcate în modelele care întruchipau figurine și flori. Am aflat, chiar de la autoarea lor, că sunt manufacturate în propriul său atelier din Ghimeș. Crina Biro-Bălan se și autodefinește ca fiind „un artizan Good Origins”, pentru că săpunurile sale sunt produse numai din materiale naturale. Despre pasiunea ei ne vorbește în continuare.

Când am văzut prima oară săpunurile dumneavoastră am crezut că sunt mostre de marțipan sau de ceva asemănător ori cadouri pentru evenimente speciale.

Sunt doar săpunuri. Învelite în „hăinuțe” de lână, au dublu efect atunci când sunt folosite la baie. Pentru că și lâna este un produs natural, nu e un burete din material sintetic.

Ați pornit de la o idee originală, desigur.

Săpunuri din materiale naturale se fac de mai multă vreme în România. Aplic și eu o asemenea metodă, însă vin și cu ceva original, cu „accesorii”, să le zic așa, cum este îmbrăcămintea sau învelișul din împletituri, din lână și din bumbac, tot materiale naturale. Accesoriile sunt produse artizanale, lucrate cu andrele, cu acul etc. Vindem și săpun ca atare, fără accesorii. Produsele mele „Good Origins” sunt destinate celor ce caută echilibrul natural pentru pielea lor. Le facem pornind de la sursa ingredientelor și continuând cu știința de a le aduce laolaltă. Și vrem să descoperim împreună beneficiile produselor obținute atât din ingrediente bune, adunate dintr-un mediu sănătos, cât și urmând rețetele corecte.

Unde „turnați” astfel de săpunuri?

Am un mic atelier. Am depus, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale - AFIR, un proiect și am primit finanțare de 70.000 de euro, iar de mai puțin de un an îl implementez. Finanțarea aceasta mă și ajută să pot autoriza produsele, altfel e mai greu.

Cine vă creează modelele accesoriile în care îmbrăcați săpunurile? Sunt chiar interesante.

O fac singură, dar pe parcurs voi lucra, desigur, cu mai mulți oameni, pentru că chiar proiectul aplicat la AFIR presupune înființarea unui veritabil atelier de producție. Acesta se află în comuna Ghimeș-Făget, unde și locuiesc cu familia.

Cumpără lumea săpunuri naturale? A început să se obișnuiască cu ele? Pe vremuri săpunul se „fabrica” în casă.

Cred că săpunurile naturale încep să devină cunoscute și atractive. În România mai sunt mici ateliere care le produc. Noi le facem, de la zero, din 33 de materiale naturale și lucrăm mai ales manual. Ingredientul de bază sunt grăsimile naturale, dar evident folosim și soda caustică, pentru că altfel nu se poate. Săpunurile produse altădată în casă erau după formule empirice. Noi lucrăm după rețete și cu gramaje exacte. Eu personal am metodele mele, pentru ca săpunurile să fie și emoliente.

De când vă preocupați de o asemenea manufactură?

Cam de șase ani. Abia acum lucrez într-un proiect cu finanțare europeană și guvernamentală, care este pe cinci ani.

Vorbiți de ingrediente naturale. Le găsiți integral aici la noi?

Le găsim, dar pe unele trebuie să le iau din import, pentru că un săpun trebuie să arate și bine, nu doar să facă spună. Cocosul, de exemplu, nu se găsește pe la noi, dar e necesar ca săpunul să facă spumă. Pentru un săpun Pink SPA corporal, de exemplu, folosim unt de cocos, ulei de ricin, ulei de floarea soarelui, caolin roz illite, sare neiodată din salina Târgul Ocna și ulei esențial cu rozmarin, mentă, lavandină și cedru.

„Sunt un inginer chimist care s-a hotărât să împletească rigoarea și metodele corecte cu ingredientele culese din natura încă neatinsă a Pasului Ghimeș. Mediul nesănătos, stilul de viață dezordonat, agresivitatea produselor de îngrijire pe care le folosim în general se răsfrâng asupra pielii noastre. Mă străduiesc să aflu proprietăți noi ale plantelor din zonă, să găsesc rețete noi sau metode precise de a testa rezultatele muncii mele”.
Crina Biro-Bălan, în prezentarea de pe funnysoap.ro

Loteria bonurilor fiscale: valoarea bonului câștigător emis în decembrie este 905 de lei


La extragerea de duminică, 20 ianuarie, a Loteriei bonurilor fiscale au ieșit câștigătoare bonurile cu valoarea de 905 lei (cifrele de după virgula sumei de pe bon nu se iau în considerare), emise în ziua de 13 decembrie 2018. La extragere au participat bonurile fiscale emise în luna noiembrie 2018.
Fondul de premiere pentru fiecare extragere este de câte un milion de lei, sume din care vor fi acordate cel mult 100 de premii pentru fiecare extragere. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100 va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând de luni, 21 decembrie, timp de 30 de zile. Băcăuanii posesori ai bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv a Administrației Județene a Finanțelor Publice.