BNR a lansat al cincilea număr al revistei de educație financiară

Banca Națională a României (BNR) a lansat, în contextul Zilei Educației Financiare (11 aprilie), cel de-al cincilea număr al „Revistei de Educație Financiară”, cu tema „Importanța economisirii în viața economică și socială”.

 

„Revista de Educație Financiară” este un proiect editorial parte a Strategiei BNRîn domeniul educației financiare 2025-2030 și este publicat pe website-ul oficial al băncii centrale.

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR »»» https://www.bnr.ro/25412-2026-04-16-bnr-lanseaza-cel-de...

 

BNR realizează cercetarea statistică „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației”, în colaborare cu INS

•  Comunicat de presă

Banca Națională a României se alătură, pentru prima dată, băncilor centrale naționale din statele membre ale Uniunii Europene și realizează în acest an o cercetare statistică în rândul gospodăriilor populației în colaborare cu Institutul Național de Statistică. Cercetarea se derulează începând din anul 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Scopul acestui demers este de a obține date referitoare la situația financiară, veniturile și consumul gospodăriilor.

Înțelegerea cât mai bună a comportamentului financiar, respectiv a consumului, veniturilor, economisirii și a nivelului de îndatorare, este importantă pentru fundamentarea deciziilor de politică monetară și identificarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

Colectarea datelor de la gospodării începe în luna aprilie 2026.

Eșantionul cercetării statistice, pus la dispoziție de Institutul Național de Statistică, este alcătuit  din aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Datele colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri statistice, fiind tratate în regim de confidențialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (GDPR).

Implementarea în teren a cercetării statistice se va face cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu ai acestei societăți vor merge la gospodăriile din eșantion și vor oferi sprijin pentru înțelegerea întrebărilor din chestionarul elaborat de Banca Națională a României și pentru completarea acestuia.

Mai multe informații sunt disponibile la adresa https://www.bnr.ro/fcgp.

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR »»» https://www.bnr.ro/25406-2026-04-14-comunicat-finantarea-si-consumul-gospodariilor-populatiei.

 

Studiu Agricola: Peste 84% dintre români cred că mesele împreună contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase

 

În apropierea Paștelui, una dintre perioadele din an în care masa în familie capătă o semnificație aparte, Agricola Internațional lansează studiul „Mesele în familie la români”, care arată că pentru români, mesele luate împreună sunt asociate cu alegeri alimentare mai bune, timp de calitate petrecut cu cei apropiați și mai multă grijă față de familie. Potrivit datelor, aproape 71% dintre respondenți spun că au o alimentație mai bună atunci când iau masa cu familia, iar peste 84% cred că mesele împreună contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung.

 Conform cercetării realizate în perioada 20-31 martie 2026, masa în familie rămâne un obicei prezent în viața multor români. Peste jumătate dintre respondenți (53,53%) spun că mănâncă zilnic împreună cu familia, iar aproape un sfert (24,64%) fac acest lucru de câteva ori pe săptămână. La polul opus, 14,86% declară că mesele împreună se întâmplă rar sau aproape niciodată, semn că acest ritual este tot mai des pus sub presiunea ritmului cotidian.

Cel mai adesea, familiile din România se reunesc la cină, indicată de 51,56% dintre respondenți drept principalul moment al mesei luate împreună. Alți 24,32% menționează prânzul, iar doar 5,82% micul dejun. Datele sugerează că pentru cei mai mulți români, masa în familie rămâne momentul de reîntâlnire de la finalul zilei, atunci când membrii familiei reușesc să se reconecteze în jurul aceleiași mese.

 „Studiul Agricola confirmă un lucru important, și anume că tradiția mesei luate în familie rămâne mai puternică decât ritmul impus de viața modernă. Chiar dacă programele diferite, oboseala și presiunea cotidiană fac tot mai greu de păstrat acest obicei, românii continuă să îl asocieze cu o alimentație mai bună și cu timp de calitate petrecut alături de cei dragi. Ne bucură mai ales faptul că aproape 80% dintre respondenți consideră important ca produsele să poată fi preparate împreună cu familia, inclusiv cu cei mici. Astfel, aceștia învață mai ușor ce înseamnă alegerile alimentare bune, își formează obiceiuri sănătoase pe termen lung și se conectează firesc la viața de familie.”, a declarat Cristian Călin, Managerul de Relații Publice și Comunicare al Grupului Agricola.
 
Programul diferit al membrilor familiei, principalul obstacol în calea meselor luate împreună
Deși mesele în familie sunt asociate cu beneficii clare pentru alimentație și relațiile dintre membrii familiei, studiul surprinde și dificultățile care stau în calea acestui obicei. Astfel, 74,43% dintre respondenți spun că principalul obstacol este programul diferit al membrilor familiei, urmat de preferințele alimentare diferite, oboseala și lipsa timpului pentru gătit. Cu alte cuvinte, problema nu este lipsa dorinței de a mânca împreună, ci faptul că viețile tot mai aglomerate sunt din ce în ce mai greu de sincronizat.

 Acest ritm de viață influențează și felul în care românii își percep alimentația. Peste 75% dintre respondenți (75,47%) consideră că stilul actual de viață afectează calitatea alimentației familiei lor. În acest context, masa în familie capătă o valoare suplimentară, devenind nu doar o rutină zilnică, ci și un reper de echilibru, grijă și apropiere.

„Masa în familie nu este doar un context de dezvoltare a bunelor obiceiuri alimentare, ci un mecanism psihologic complex care susține reglarea emoțională, relațiile și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. A mânca devine un ritual care aduce multă predictibilitate și siguranță în familie, cu consecințe pozitive pentru reglarea stresului și a altor emoții dificile. Acest tip de interacțiune repetitivă, întărește sentimentul de apartenență și siguranță relațională. Conversațiile informale din timpul mesei sunt un context natural de conectare, în care se construiesc relații mai apropiate și mai stabile între părinți și copii. De asemenea, mesele sunt un „micro-laborator social”, în care copiii învață să asculte, să își aștepte rândul, să exprime opinii și să observe emoțiile și comportamentele celorlați. Astfel, masa împreună contribuie la dezvoltarea empatiei, a abilităților de comunicare și a autoreglării comportamentale. Cercetările longitudinale[1] arată corelații între mesele regulate în familie, caracterizate de conversații calde, fără mesaje de critică și niveluri mai scăzute de depresie și anxietate, comportamente de risc reduse și imagine de sine mai stabilă.”, Diana Stănculeanu, Specialist în educație parentală, Psihoterapeut.

 

Mâncarea gătită acasă rămâne standardul de referință pentru o alimentație sănătoasă Studiul arată și că mâncarea gătită acasă continuă să fie percepută drept cea mai bună opțiune pentru mesele în familie. Astfel, 92,51% dintre respondenți spun că mesele gătite acasă sunt mai sănătoase decât cele comandate. Atunci când aleg produse rapide pentru masa în familie, românii apreciază în primul rând ingredientele naturale, gustul apropiat de mâncarea gătită acasă, timpul scurt de preparare și prețul accesibil. O masă reușită în familie nu înseamnă însă doar mâncare bună, ci și felul în care acel timp este trăit împreună. 64,45% dintre respondenți pun pe primul loc calitatea alimentației, iar 61,02% vorbesc despre timpul petrecut împreună, fără a fi grăbiți. Masa în familie rămâne astfel spațiul în care grija se vede atât în ceea ce pui pe masă, cât și în disponibilitatea de a fi prezent alături de cei apropiați. *Studiul „Mesele în familie la români” a fost realizat cu ajutorul platformei iVox Research, în perioada 20-31 martie 2026, pe un eșantion de 1.121 de respondenți adulți din România.

[1] Fulkerson, J. A., et al. (2010). Family meals and adolescent emotional well-being: findings from Project EAT. Journal of Adolescent Health. Eisenberg, M. E., Olson, R. E., Neumark-Sztainer, D., Story, M., & Bearinger, L. H. (2004). Correlations between family meals and psychosocial well-being among adolescents. Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine, 158(8), 792–796. Eisenberg, M. E., et al. (2008). Family meals and substance use: is there a long-term protective association? Journal of Adolescent Health. Larson, N. I., Fulkerson, J. A., Story, M., & Neumark-Sztainer, D. (2013). Shared meals among young adults are associated with better diet quality and predicted by family meal patterns during adolescence. Public Health Nutrition.   Pentru detalii: Cristian Călin – Corporate PR Manager, pr@agricola.ro, 0743 108 459 Ruxandra Manu, Communication Consultant, ruxandra.manu@rogalski.ro, 0728 869 871

Emisiune numismatică: moneda cu valoare nominală de 5 lei, emisă în anul 1880

Începând cu data de, Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, pe 16 martie 2026, o reproducere de argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880. Moneda are un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 g.

 

Aversul monedei prezintă, în centru, efigia domnitorului Carol I al României în profil spre stânga. Litera „R” de la reproducere apare în stânga portretului, iar în partea de jos numele gravorului „KULLRICH” și inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI” în arc de cerc. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat ce urmează circumferința piesei.

Reversul monedei redă, în centru, stema României din anul 1880, având în partea de sus inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală reprezentată prin cifra „5” și litera „L”, poziționate bilateral, în dreapta un spic de grâu, în stânga litera „B” și în exergă (mic spațiu gol pe o medalie, destinat să fie acoperit cu o inscripție) anul de emisiune „1880”. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat care urmează circumferința piesei.

 

Reproducerile de argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 de piese. Prețul de vânzare pentru o monedă este de 800 de lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale Iași, București, Cluj, Constanța, Dolj și Timiș ale BNR.

Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR

• comunicat de presă de la BNR

„În ultimele zile, în mediul online au fost publicate postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. Conținutul clonează website-ul și pagina dintr-o rețea de socializare a unui cunoscut ziar generalist (Adevărul). Materialul redă un fals transcript al unei pretinse participări a guvernatorului BNR la un interviu într-un show de televiziune (“40 de întrebări cu Denise Rifai”).

Postările folosesc fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe un website care se promovează ca platformă de tranzacționare automatizată.

Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.

Reiterăm că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube.

În cazul în care ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizați date personale și să raportați imediat aceste situații autorităților competente.

Mai multe informații privind tentativele de fraudă în numele BNR puteți găsi aici, iar ghiduri despre cum vă puteți proteja în mediul online sunt disponibile pe website-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR  - https://www.bnr.ro/25285-2026-02-18-tentativa-de-frauda-financiara-tip-deepfake-care-foloseste-imaginea-guvernatorului-bnr.”

Alte precizări

Zilele trecute, am văzut două clipuri, care se voiau fragmente dintr-o emisiune Antena 3-CNN. În primul apărea, într-un talk-show, Ion Țiriac, luat greu la întrebări de un cunoscut jurnalist. În imagini apărea și cunoscutul Mihai Gâdea, directorul general al postului tv. După câteva întrebări și replici agresive, Țiriac s-a ridicat și a plecat

În al doilea clip, apărea un alt personaj important al mediului de business. Personajele, cadrul și discuția erau identice cu cele din primul clip, doar Țiriac fusese înlocuit. Evident, cu mijloace AI.

Videoclipul în care Ion Țiriac pare că acordă un interviu la Antena 3 (sau alte televiziuni) pentru a promova platforme de investiții financiare este o înșelătorie de tip deepfake, creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ce este videoclipul: Este un fals bine realizat, în care vocea și mișcările buzelor miliardarului au fost manipulate pentru a părea că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată, de obicei garantând câștiguri uriașe (ex. 57.000 lei pe lună) în urma unor depuneri minime.

Conținutul fals: Imaginile folosite sunt adesea prelucrate după interviuri mai vechi, reale, dar vocea este generată de AI și mesajul este schimbat complet pentru a promova platforme fantomă.

Scopul: Infractorii urmăresc să atragă românii în escrocherii financiare, obținându-le datele personale și banii.

Reacții: Atât Ion Țiriac, cât și reprezentanți ai Antena 3/Observator au atras atenția în trecut că aceste materiale sunt false și reprezintă o escrocherie.

Recomandare: Nu dați crezare videoclipurilor de pe social media care promit îmbogățirea rapidă, chiar dacă persoanele din ele par a fi vedete cunoscute. Factual.ro și autoritățile române au confirmat că acestea sunt înșelătorii.

Pavăl Holding intră în negocieri exclusive pentru preluarea operațiunilor Carrefour din România

 

* comunicat de presă

Pavăl Holding, vehiculul de investiții al familiei Pavăl și acționar majoritar al Dedeman, anunță semnarea unui acord de negociere exclusivă cu Grupul Carrefour pentru preluarea operațiunilor din România. Această etapă marchează extinderea portofoliului grupului către un nou segment strategic: retailul alimentar.

 

 Prezent pe piața din România încă din 2001, Carrefour a fost pionierul formatului de hipermarket și a contribuit semnificativ la modernizarea retai-lului autohton. Compania a crescut constant alături de clienții săi, prin formate de magazine adaptate nevoilor de zi cu zi, o ofertă variată de produse și investiții continue în modernizarea experienței de cumpărare.

Astăzi, rețeaua locală reprezintă un ecosistem complex de 478 de magazine (55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine de tip discount), susținut de o prezență online consolidată.

 

„Am urmărit dintotdeauna cu interes evoluția modelului de business dezvoltat de Carrefour. Ideea de a reuni o ofertă extinsă de produse într-un singur loc a reprezentat un reper important pentru noi și ne-a inspirat inclusiv în modul în care am dezvoltat Dedeman. Totodată, Carrefour România a deschis drumuri importante în relația cu producătorii locali, promovând autenticitatea produselor românești. Este o filosofie în care ne regăsim pe deplin deoarece un business sănătos crește doar alături de comunitatea care îl susține.” - a declarat Dragoș Pavăl, Președintele Pavăl Holding și Dedeman.

Această etapă reprezintă un pas strategic pentru Pavăl Holding: consolidarea capitalului românesc într-un sector dinamic, investiții pe termen lung și continuarea unei dezvoltări sustenabile, bazate pe echipe și parteneriate solide. „Pornim cu încredere, știind că echipa Carrefour România reunește profesioniști cu experiență și procese interne bine puse la punct. Această echipă reprezintă fundamentul pe care vom continua să construim, să dezvoltăm parteneriatele locale și să le oferim clienților o experiență de cumpărături modernă, eficientă și adaptată nevoilor lor.”, a completat Dragoș Pavăl.

 

Deși Pavăl Holding și-a extins în ultimii ani prezența și în afara țării, prin investiții în sectoare precum ospitalitatea și retailul de bricolaj (Praktiker Hellas), România rămâne piața principală de dezvoltare a grupului. Această tranzacție reflectă încrederea în potențialul retailului autohton și angajamentul ferm de a investi în economia și comunitățile locale.

Pavăl Holding este vehiculul de investiții al familiei Pavăl și acționar majoritar al Dedeman, liderul pieței de bricolaj din România. Grupul are un portofoliu diversificat de investiții în retail, real estate, energie și ospitalitate, cu proiecte dezvoltate la nivel național și regional. Strategia Pavăl Holding este orientată către investiții pe termen lung, dezvoltare sustenabilă și crearea de valoare pentru economie și comunități.

 

Carrefour România este prezent pe piața locală din 2001 și a fost pionier în formatul de hipermarket, contribuind semnificativ la modernizarea retailului autohton. În prezent, compania operează o rețea de 478 de magazine (55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 magazine de tip discount), completate de platforma online și de Bringo, soluția proprie de livrări la domiciliu. În 2024, cifra de afaceri a atins aproximativ 2,6 miliarde de euro, reflectând succesul unui model de business bazat pe diversitate, accesibilitate și adaptarea constantă la nevoile clienților.

 

(Foto: Complexul comercial Supernova Bacău, în care funcționează un magazin Carrefour)

Expoziția „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer” la Muzeul BNR

În perioada 10 februarie - 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României (BNR), de la sediul central al băncii, organizează expoziția temporară intitulată „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în colaborare cu regiile autonome Monetăria Statului și Imprimeria BNR.

Prin intermediul a peste 500 de exponate, sunt evidențiate cele mai importante momente din istoria monedei naționale. Vizitatorii sunt invitați să parcurgă etapele istorice premergătoare înființării sistemului monetar național de la primele monede emise în statele medievale românești, începând cu secolul al XIV-lea, să ia contact cu strămoșul direct al leului – talerul-leu olandez – și să înțeleagă eforturile depuse de Alexandru Ioan Cuza de a institui o monedă proprie a Principatelor Unite.

Discursul expozițional cuprinde multe alte piese valoroase din colecția Muzeului BNR, aflate în directă legătură cu istoria leului. Printre ele se regăsesc monede, bancnote, coli de tipar, clișee, machete și matrițe monetare, coli cu separații de culoare și coli ale bancnotelor imprimate etc., astfel încât publicul area o viziune de ansamblu asupra etapelor de fabricare a monedei naționale, de la prima emisiune din anul 1867 și până în prezent.

Totodată, expoziția este concepută ca o prezentare a devenirii monedei naționale în contextul marilor momente ale istoriei. Prin intermediul pieselor expuse, vizitatorii au ocazia să afle și în ce măsură moneda națională a constituit un vehicul politic și ideologic în afirmarea identității și independenței României. În egală măsură, poate fi urmărită și evoluția proceselor tehnologice de fabricare a monedelor și bancnotelor utilizate de-a lungul timpului. Atenția publicului va fi captată și de diversele utilaje funcționale, puse la dispoziție de Monetăria Statului, care fac parte din fluxul de fabricare a monedelor de circulație.

Puteți vizita expoziția în cadrul tururilor ghidate, organizate de luni până vineri, de la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, printr-o programare, care poate fi realizată accesând următorul link - https://muzeu.bnr.ro/2975-programeaza-o-vizita

Vizitarea Muzeului BNR este gratuită.

Durata unei vizite este de aproximativ o oră.

Pentru acces, să vă prezentați la intrare cu 10 minute înainte de începere vizitei. Accesul nu mai este permis după ora de începere a vizitei.

Programul poate suferi modificări fără înștiințare prealabilă, în funcție de evenimentele instituționale ale BNR.

Tipuri de grupuri

Pentru vizitarea Muzeului BNR este obligatorie realizarea unei rezervări, prin completarea tuturor câmpurilor obligatorii din formularul de rezervare.

• Vizite adulți (individuale sau familii/grupuri organizate)
• Grupurile pot avea de maximum 20 de persoane (adulți și copii);
• Vizite școlare

Grupurile pot avea maximum 30 de copii și trei adulți însoțitori.