Expoziția „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer” la Muzeul BNR

În perioada 10 februarie - 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României (BNR), de la sediul central al băncii, organizează expoziția temporară intitulată „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în colaborare cu regiile autonome Monetăria Statului și Imprimeria BNR.

Prin intermediul a peste 500 de exponate, sunt evidențiate cele mai importante momente din istoria monedei naționale. Vizitatorii sunt invitați să parcurgă etapele istorice premergătoare înființării sistemului monetar național de la primele monede emise în statele medievale românești, începând cu secolul al XIV-lea, să ia contact cu strămoșul direct al leului – talerul-leu olandez – și să înțeleagă eforturile depuse de Alexandru Ioan Cuza de a institui o monedă proprie a Principatelor Unite.

Discursul expozițional cuprinde multe alte piese valoroase din colecția Muzeului BNR, aflate în directă legătură cu istoria leului. Printre ele se regăsesc monede, bancnote, coli de tipar, clișee, machete și matrițe monetare, coli cu separații de culoare și coli ale bancnotelor imprimate etc., astfel încât publicul area o viziune de ansamblu asupra etapelor de fabricare a monedei naționale, de la prima emisiune din anul 1867 și până în prezent.

Totodată, expoziția este concepută ca o prezentare a devenirii monedei naționale în contextul marilor momente ale istoriei. Prin intermediul pieselor expuse, vizitatorii au ocazia să afle și în ce măsură moneda națională a constituit un vehicul politic și ideologic în afirmarea identității și independenței României. În egală măsură, poate fi urmărită și evoluția proceselor tehnologice de fabricare a monedelor și bancnotelor utilizate de-a lungul timpului. Atenția publicului va fi captată și de diversele utilaje funcționale, puse la dispoziție de Monetăria Statului, care fac parte din fluxul de fabricare a monedelor de circulație.

Puteți vizita expoziția în cadrul tururilor ghidate, organizate de luni până vineri, de la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, printr-o programare, care poate fi realizată accesând următorul link - https://muzeu.bnr.ro/2975-programeaza-o-vizita

Vizitarea Muzeului BNR este gratuită.

Durata unei vizite este de aproximativ o oră.

Pentru acces, să vă prezentați la intrare cu 10 minute înainte de începere vizitei. Accesul nu mai este permis după ora de începere a vizitei.

Programul poate suferi modificări fără înștiințare prealabilă, în funcție de evenimentele instituționale ale BNR.

Tipuri de grupuri

Pentru vizitarea Muzeului BNR este obligatorie realizarea unei rezervări, prin completarea tuturor câmpurilor obligatorii din formularul de rezervare.

• Vizite adulți (individuale sau familii/grupuri organizate)
• Grupurile pot avea de maximum 20 de persoane (adulți și copii);
• Vizite școlare

Grupurile pot avea maximum 30 de copii și trei adulți însoțitori.

Atenționare privind distribuirea unui document fals atribuit Băncii Naționale a României

Banca Națională a României (BNR) atrage publicului atenția că documentul „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală” care circulă în spațiul online, datat 04.02.2026 și purtând sigla instituției, reprezintă un fals.

BNR nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document și nu deține atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri.

„Avertizăm că, deși în cuprinsul documentului sunt utilizate funcții și nume reale ale unor structuri și reprezentanți ai BNR (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR), precum și sigla, antetul sau datele de contact reale ale BNR, folosirea acestor elemente a fost făcută fără acordul instituției și în scopul inducerii în eroare a publicului.

Prin urmare, BNR respinge categoric conținutul prezentat în acest material.

BNR reamintește publicului că:

*  toate comunicatele oficiale ale băncii centrale sunt publicate exclusiv pe site-ul instituției: https://www.bnr.ro/ și pe canalele oficiale de comunicare ale BNR (X, YouTube, LinkedIn, Instagram, Bluesky)

·       *
  orice document atribuit BNR care circulă în afara acestor canale trebuie tratat cu maximă prudență

·         transmiterea, reproducerea sau distribuirea unor documente false emise în numele BNR întră în categoria Falsuri în înscrisuri, constituie infracțiuni de fals și uz de fals potrivit prevederilor Codului penal și se sancționează conform legislației în vigoare.”

BNR solicită publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals.

Analiză la Camera de Comerț: „Starea economiei județului Bacău în 2025”

 ·         bilanț la început de 2026, provocări majore și perspective locale

Camera de Comerț și Industrie (CCI) Bacău a organizat o conferință dedicată analizei „Stării economiei județului Bacău la finalul anului 2025”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, ai administrației locale și experți economici, pentru un dialog direct asupra provocărilor și oportunităților care se vor regăsi și în anul în curs. Analiza CCI are subtitlul „Investiții pentru locuri de muncă și dezvoltare”.

Conferințele de acest fel sunt, deja, o obișnuință în Bacău și au la bază analize profunde ale datelor puse la dispoziție de instituțiile oficiale economice și financiare. În acest an, însă, o premieră la o astfel de prezentare a stării economice a județului a fost prezența la masa dezbaterii a Prefectului Andreea Negru, a Președintei Consiliului Județean - Cristina Breahnă-Pravăț, a Senatoarea AUR Daniela Ștefănescu și a Deputaților Mircea Fechet (PNL), Costel Dunavă (PSD), Teodor Lazăr (USR) și Robert Alecu (ACT). Evenimentul a oferit o platformă de dezbatere pentru sectoarele productive, pentru IMM-uri și pentru antreprenorii locali.

Iar la elaborarea lucrării au lucrat Constantin Cernat și Marius Tulbure, sub coordonarea Președintelui CCI, Doru Simovici. Rezultatul este cuprins într-un volum postat în format PDF, cu o copertă și o grafică realizate de Marius Matieș.

Datele financiare sunt aferente bilanțurilor contabile și declarațiilor de venit anuale din perioada 2015-2024 ale persoanelor juridice și fizice care au sediul social în județul Bacău. Astfel, analiza oferă o imagine detaliată asupra resurselor, mediului de afaceri și evoluțiilor economice din ultimele decenii, cu accent pe situația anului 2024. Structurat pe capitole tematice, raportul pornește de la considerații generale și ajunge la o analiză aprofundată a antreprenoriatului și a performanțelor firmelor din județ.

Economia băcăuană este analizată din perspectiva resurselor naturale – terenuri agricole, păduri, resurse minerale și hidrografice –, dar și a resurselor umane, evidențiind potențialul și limitele actuale de dezvoltare. Un capitol consistent este dedicat situației antreprenoriatului, cu date privind numărul operatorilor economici, dinamica firmelor active, rata de creștere și mortalitatea acestora în perioada 1991-2024.

Raportul oferă indicatori relevanți privind densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori, atât la nivel județean, cât și pe zone, mediu urban și rural, precum și după sediul social. Evoluțiile pe intervalul 2015–2024 permit o comparație clară a tendințelor recente din mediul de afaceri local.

Situația afacerilor din județ este analizată prin prisma cifrei de afaceri, a distribuției firmelor pe sectoare și domenii de activitate, a performanțelor economice pe zone și categorii de mărime ale întreprinderilor. Nu lipsesc datele privind comerțul internațional, care completează tabloul economiei băcăuane în anul 2024.

 

Economia Bacăului: statistici multe, direcție puțină

Raportul impresionează prin volum, structură și rigoare statistică. Dar și prin concluziile sale: după mai bine de trei decenii de tranziție, economia locală continuă să se miște fără o direcție clară și fără un proiect coerent de dezvoltare.

Bacăul dispune de resurse naturale variate și de o resursă umană care, cel puțin teoretic, ar putea susține un salt economic. În practică, aceste avantaje sunt tratate contabil, nu strategic. Terenurile agricole, pădurile, apele și resursele minerale sunt inventariate, dar nu integrate într-o viziune de valorificare economică pe termen lung. La fel, forța de muncă este analizată ca indicator, nu ca prioritate de politică publică.

Capitolul dedicat antreprenoriatului dezvăluie un adevăr incomod: mediul de afaceri din Bacău este numeros, dar fragil. Datele privind creșterea și mortalitatea firmelor între 1991 și 2024 arată un ciclu repetitiv de înființare și dispariție, semn al unei economii de supraviețuire, nu de consolidare. Densitatea IMM-urilor la 1.000 de locuitori rămâne modestă, iar diferențele dintre urban și rural sau dintre diverse zone ale județului indică un dezechilibru economic persistent.

Cifra de afaceri, structura pe domenii și mărimea firmelor confirmă o realitate greu de contestat: economia băcăuană este dominată de întreprinderi mici, slab capitalizate, dependente de piața locală și vulnerabile la orice șoc economic. Comerțul internațional, prezent în raport ca indicator de performanță, rămâne mai degrabă o excepție decât o regulă.

În concluzie, Bacăul nu duce lipsă de analize, ci de voință politică, de continuitate administrativă și de curajul de a ieși din logica improvizației. Raportul confirmă, în esență, ceea ce mediul de afaceri știe deja: fără politici publice clare, fără sprijin real pentru firmele performante și fără investiții orientate inteligent, economia județului va continua să bifeze statistici, nu să producă dezvoltare.

Societatea „Vuza Services SRL” a preluat conducerea Chimcomplex Borzești

Acționarii societății comerciale Chimcomplex Borzești au aprobat încetarea mandatului de administrator și de președinte al Consiliului de administrație al lui Ștefan Vuza și numirea societății „Vuza Services SRL”, reprezentată de administratorul Ștefan Vuza, în funcția de administrator și de președinte al Consiliului de administrație al societății Chimcomplex SA Borzești, începând cu data de 20.01.2026, până la data de 30.07.2029.

Societatea „Vuza Services SRL” este persoană juridică și are sediul la Doha, în Qatar.

În urma votului secret exprimat, numirea noului administrator la Borzești a fost aprobată cu 257.668.094 voturi „Pentru”, reprezentând 90,4183% din voturile valabil exprimate, respectiv 84,5068% din capitalul social. S-au înregistrat și 27.305.181 de abțineri, reprezentând 9,5816% din voturile valabil exprimate, respectiv 8,9552% din capitalul social. Nu s-au înregistrat voturi împotrivă.