Emisiune numismatică: moneda cu valoare nominală de 5 lei, emisă în anul 1880

Începând cu data de, Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, pe 16 martie 2026, o reproducere de argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880. Moneda are un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 g.

 

Aversul monedei prezintă, în centru, efigia domnitorului Carol I al României în profil spre stânga. Litera „R” de la reproducere apare în stânga portretului, iar în partea de jos numele gravorului „KULLRICH” și inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI” în arc de cerc. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat ce urmează circumferința piesei.

Reversul monedei redă, în centru, stema României din anul 1880, având în partea de sus inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală reprezentată prin cifra „5” și litera „L”, poziționate bilateral, în dreapta un spic de grâu, în stânga litera „B” și în exergă (mic spațiu gol pe o medalie, destinat să fie acoperit cu o inscripție) anul de emisiune „1880”. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat care urmează circumferința piesei.

 

Reproducerile de argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 de piese. Prețul de vânzare pentru o monedă este de 800 de lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale Iași, București, Cluj, Constanța, Dolj și Timiș ale BNR.

Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR

• comunicat de presă de la BNR

„În ultimele zile, în mediul online au fost publicate postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. Conținutul clonează website-ul și pagina dintr-o rețea de socializare a unui cunoscut ziar generalist (Adevărul). Materialul redă un fals transcript al unei pretinse participări a guvernatorului BNR la un interviu într-un show de televiziune (“40 de întrebări cu Denise Rifai”).

Postările folosesc fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să facă investiții financiare pe un website care se promovează ca platformă de tranzacționare automatizată.

Deepfake, conform proiectului de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei, reprezintă orice conținut falsificat de tip imagine, audio și/sau video realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pentru care nu și-a dat consimțământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.

Reiterăm că Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube.

În cazul în care ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizați date personale și să raportați imediat aceste situații autorităților competente.

Mai multe informații privind tentativele de fraudă în numele BNR puteți găsi aici, iar ghiduri despre cum vă puteți proteja în mediul online sunt disponibile pe website-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR  - https://www.bnr.ro/25285-2026-02-18-tentativa-de-frauda-financiara-tip-deepfake-care-foloseste-imaginea-guvernatorului-bnr.”

Alte precizări

Zilele trecute, am văzut două clipuri, care se voiau fragmente dintr-o emisiune Antena 3-CNN. În primul apărea, într-un talk-show, Ion Țiriac, luat greu la întrebări de un cunoscut jurnalist. În imagini apărea și cunoscutul Mihai Gâdea, directorul general al postului tv. După câteva întrebări și replici agresive, Țiriac s-a ridicat și a plecat

În al doilea clip, apărea un alt personaj important al mediului de business. Personajele, cadrul și discuția erau identice cu cele din primul clip, doar Țiriac fusese înlocuit. Evident, cu mijloace AI.

Videoclipul în care Ion Țiriac pare că acordă un interviu la Antena 3 (sau alte televiziuni) pentru a promova platforme de investiții financiare este o înșelătorie de tip deepfake, creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Ce este videoclipul: Este un fals bine realizat, în care vocea și mișcările buzelor miliardarului au fost manipulate pentru a părea că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată, de obicei garantând câștiguri uriașe (ex. 57.000 lei pe lună) în urma unor depuneri minime.

Conținutul fals: Imaginile folosite sunt adesea prelucrate după interviuri mai vechi, reale, dar vocea este generată de AI și mesajul este schimbat complet pentru a promova platforme fantomă.

Scopul: Infractorii urmăresc să atragă românii în escrocherii financiare, obținându-le datele personale și banii.

Reacții: Atât Ion Țiriac, cât și reprezentanți ai Antena 3/Observator au atras atenția în trecut că aceste materiale sunt false și reprezintă o escrocherie.

Recomandare: Nu dați crezare videoclipurilor de pe social media care promit îmbogățirea rapidă, chiar dacă persoanele din ele par a fi vedete cunoscute. Factual.ro și autoritățile române au confirmat că acestea sunt înșelătorii.

Pavăl Holding intră în negocieri exclusive pentru preluarea operațiunilor Carrefour din România

 

* comunicat de presă

Pavăl Holding, vehiculul de investiții al familiei Pavăl și acționar majoritar al Dedeman, anunță semnarea unui acord de negociere exclusivă cu Grupul Carrefour pentru preluarea operațiunilor din România. Această etapă marchează extinderea portofoliului grupului către un nou segment strategic: retailul alimentar.

 

 Prezent pe piața din România încă din 2001, Carrefour a fost pionierul formatului de hipermarket și a contribuit semnificativ la modernizarea retai-lului autohton. Compania a crescut constant alături de clienții săi, prin formate de magazine adaptate nevoilor de zi cu zi, o ofertă variată de produse și investiții continue în modernizarea experienței de cumpărare.

Astăzi, rețeaua locală reprezintă un ecosistem complex de 478 de magazine (55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine de tip discount), susținut de o prezență online consolidată.

 

„Am urmărit dintotdeauna cu interes evoluția modelului de business dezvoltat de Carrefour. Ideea de a reuni o ofertă extinsă de produse într-un singur loc a reprezentat un reper important pentru noi și ne-a inspirat inclusiv în modul în care am dezvoltat Dedeman. Totodată, Carrefour România a deschis drumuri importante în relația cu producătorii locali, promovând autenticitatea produselor românești. Este o filosofie în care ne regăsim pe deplin deoarece un business sănătos crește doar alături de comunitatea care îl susține.” - a declarat Dragoș Pavăl, Președintele Pavăl Holding și Dedeman.

Această etapă reprezintă un pas strategic pentru Pavăl Holding: consolidarea capitalului românesc într-un sector dinamic, investiții pe termen lung și continuarea unei dezvoltări sustenabile, bazate pe echipe și parteneriate solide. „Pornim cu încredere, știind că echipa Carrefour România reunește profesioniști cu experiență și procese interne bine puse la punct. Această echipă reprezintă fundamentul pe care vom continua să construim, să dezvoltăm parteneriatele locale și să le oferim clienților o experiență de cumpărături modernă, eficientă și adaptată nevoilor lor.”, a completat Dragoș Pavăl.

 

Deși Pavăl Holding și-a extins în ultimii ani prezența și în afara țării, prin investiții în sectoare precum ospitalitatea și retailul de bricolaj (Praktiker Hellas), România rămâne piața principală de dezvoltare a grupului. Această tranzacție reflectă încrederea în potențialul retailului autohton și angajamentul ferm de a investi în economia și comunitățile locale.

Pavăl Holding este vehiculul de investiții al familiei Pavăl și acționar majoritar al Dedeman, liderul pieței de bricolaj din România. Grupul are un portofoliu diversificat de investiții în retail, real estate, energie și ospitalitate, cu proiecte dezvoltate la nivel național și regional. Strategia Pavăl Holding este orientată către investiții pe termen lung, dezvoltare sustenabilă și crearea de valoare pentru economie și comunități.

 

Carrefour România este prezent pe piața locală din 2001 și a fost pionier în formatul de hipermarket, contribuind semnificativ la modernizarea retailului autohton. În prezent, compania operează o rețea de 478 de magazine (55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 magazine de tip discount), completate de platforma online și de Bringo, soluția proprie de livrări la domiciliu. În 2024, cifra de afaceri a atins aproximativ 2,6 miliarde de euro, reflectând succesul unui model de business bazat pe diversitate, accesibilitate și adaptarea constantă la nevoile clienților.

 

(Foto: Complexul comercial Supernova Bacău, în care funcționează un magazin Carrefour)

Expoziția „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer” la Muzeul BNR

În perioada 10 februarie - 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României (BNR), de la sediul central al băncii, organizează expoziția temporară intitulată „Banii ne vorbesc - o istorie a leului de la metal la polimer”, realizată în colaborare cu regiile autonome Monetăria Statului și Imprimeria BNR.

Prin intermediul a peste 500 de exponate, sunt evidențiate cele mai importante momente din istoria monedei naționale. Vizitatorii sunt invitați să parcurgă etapele istorice premergătoare înființării sistemului monetar național de la primele monede emise în statele medievale românești, începând cu secolul al XIV-lea, să ia contact cu strămoșul direct al leului – talerul-leu olandez – și să înțeleagă eforturile depuse de Alexandru Ioan Cuza de a institui o monedă proprie a Principatelor Unite.

Discursul expozițional cuprinde multe alte piese valoroase din colecția Muzeului BNR, aflate în directă legătură cu istoria leului. Printre ele se regăsesc monede, bancnote, coli de tipar, clișee, machete și matrițe monetare, coli cu separații de culoare și coli ale bancnotelor imprimate etc., astfel încât publicul area o viziune de ansamblu asupra etapelor de fabricare a monedei naționale, de la prima emisiune din anul 1867 și până în prezent.

Totodată, expoziția este concepută ca o prezentare a devenirii monedei naționale în contextul marilor momente ale istoriei. Prin intermediul pieselor expuse, vizitatorii au ocazia să afle și în ce măsură moneda națională a constituit un vehicul politic și ideologic în afirmarea identității și independenței României. În egală măsură, poate fi urmărită și evoluția proceselor tehnologice de fabricare a monedelor și bancnotelor utilizate de-a lungul timpului. Atenția publicului va fi captată și de diversele utilaje funcționale, puse la dispoziție de Monetăria Statului, care fac parte din fluxul de fabricare a monedelor de circulație.

Puteți vizita expoziția în cadrul tururilor ghidate, organizate de luni până vineri, de la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, printr-o programare, care poate fi realizată accesând următorul link - https://muzeu.bnr.ro/2975-programeaza-o-vizita

Vizitarea Muzeului BNR este gratuită.

Durata unei vizite este de aproximativ o oră.

Pentru acces, să vă prezentați la intrare cu 10 minute înainte de începere vizitei. Accesul nu mai este permis după ora de începere a vizitei.

Programul poate suferi modificări fără înștiințare prealabilă, în funcție de evenimentele instituționale ale BNR.

Tipuri de grupuri

Pentru vizitarea Muzeului BNR este obligatorie realizarea unei rezervări, prin completarea tuturor câmpurilor obligatorii din formularul de rezervare.

• Vizite adulți (individuale sau familii/grupuri organizate)
• Grupurile pot avea de maximum 20 de persoane (adulți și copii);
• Vizite școlare

Grupurile pot avea maximum 30 de copii și trei adulți însoțitori.

Atenționare privind distribuirea unui document fals atribuit Băncii Naționale a României

Banca Națională a României (BNR) atrage publicului atenția că documentul „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală” care circulă în spațiul online, datat 04.02.2026 și purtând sigla instituției, reprezintă un fals.

BNR nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document și nu deține atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri.

„Avertizăm că, deși în cuprinsul documentului sunt utilizate funcții și nume reale ale unor structuri și reprezentanți ai BNR (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR), precum și sigla, antetul sau datele de contact reale ale BNR, folosirea acestor elemente a fost făcută fără acordul instituției și în scopul inducerii în eroare a publicului.

Prin urmare, BNR respinge categoric conținutul prezentat în acest material.

BNR reamintește publicului că:

*  toate comunicatele oficiale ale băncii centrale sunt publicate exclusiv pe site-ul instituției: https://www.bnr.ro/ și pe canalele oficiale de comunicare ale BNR (X, YouTube, LinkedIn, Instagram, Bluesky)

·       *
  orice document atribuit BNR care circulă în afara acestor canale trebuie tratat cu maximă prudență

·         transmiterea, reproducerea sau distribuirea unor documente false emise în numele BNR întră în categoria Falsuri în înscrisuri, constituie infracțiuni de fals și uz de fals potrivit prevederilor Codului penal și se sancționează conform legislației în vigoare.”

BNR solicită publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals.