Rapiţa 2012: rarul umple carul, susţin specialiştii de la KWS

• îndemnul se probează chiar dacă anul agricol trecut a fost unul dificil 
• o demonstraţie în domeniu a fost făcută în judeţul Neamţ

Ioan Puiu a făcut primele estimări de producţie
chiar în timpul recoltatului rapiţei

Efectele anului agricol trecut greu din cauza secetei şi a iernii foarte aspre asupra culturii de rapiţă în Regiunea Nord-Est, dar şi ale unor proceduri tehnologice adaptate la aceste condiţii ori efectiv experimentate au fost analizate şi demonstrate pentru fermierii din această regiune pe un lot cultivat cu sămânţă KWS (soiul Traviata) al societăţii Agri Farm, din comuna Dulceşti (Neamţ). Pe lângă consideraţiile teoretice şi concluziile practice expuse de proprietarii lotului, dar şi de specialiştii direct implicaţi, s-a procedat la recoltarea efectivă a culturii şi la cântărirea producţiei. S-a constatat, astfel, că chiar în condiţiile grele ale anului trecut, producţia de 3.735 kg/ha este una mulţumitoare, având în vedere şi preţul foarte bun pe care fermierii spun că îl pot obţine în acest an.

Societatea Agri Farm face parte din grupul Almos Agrorom Secuieni. Anul trecut, pe un teren cultivat de acest grup tot în judeţul Neamţ, cu rapiţă, s-a bătut un record în materie, cu o producţie de peste 5.000 kg./ha. Demonstraţia din acest an a fost făcută în faţa unui numeros grup de fermieri, dar şi a unui grup de studenţi de la Facultatea de Agronomie din Iaşi, de Wolfgang August Erich Kruger, administratorul companiei Almos Agrorom Secuieni, de dr. Ioan Puiu, director regional pentru Regiunea 7 Moldova a KWS, şi de inginerul Alex Molodoi, coordonatorul activităţii agricole din grupul Almos. "Povestea lotului din acest an - a spus Wolfgang Kruger - este una ceva mai specială. Culturile au mai fost prezentate agricultorilor şi în luna iunie. Pe lot puteau fi văzute rapiţă ajunsă la maturitate, coaptă, dar alături de ea rapiţă care a înflorit mai târziu şi era verde. A fost rezultatul unui «accident» tehnologic, din care putem învăţa. Cultura de rapiţă a fost tratată cu o maşină care nu a fost curăţată corect, după erbicidarea unei alte culturi. Noi am curăţat maşina, am spălat-o de trei ori, dar tot au rămas resturi de Tribenurom Metil, folosit pentru cultura grâului. Astfel, plantele care au fost tratate în acest fel, ramifică mai puternic, au partea apicală (de la vîrf) distrusă şi se maturizează mai greu. O astfel de «experienţă» trebuie evitată". Agri Farm a început recoltatul şi are o producţie de 3,5 tone la hectar, deşi a planificat 4,5 tone. A făcut investiţii conform acestui obiectiv, dar condiţiie de agromediu nu au fost favorabile. Rezultatul este, însă, compensat de preţul foarte bun al producţiei.

Cum au lucrat nemţenii

"Noi am aplicat o tehnologie nouă de semănat, la 45 cm, bob cu bob - a precizat Alex Molodoi. Foarte mulţi fermieri seamănă rapiţa la 12,5 sau la 25 cm. Noi încercăm să renunţăm la această tehnologie şi să promovăm tehnologia bob cu bob. Avem semănătorile reglate la 45 cm, pentru o densitate de 40 - 50 de boabe germinabile pe metrul pătrat, astfel ca la recoltare să avem circa 400.000 de plante la hectar. Sămânţa KWS are productivitate şi capacitate bună de înfrăţire. Am semănat cultura pe 6 septembrie, în condiţiile climatice grele ale anului 2011". La erbicidat s-a folosit tehnologia BASF, cu erbicid Butisan Max, Metazaclor (2 litri la hectar), iar ca regulator de creştere Karambaturbo, Metconazol (un litru la hectar). Pentru combaterea dăunătorilor, în toamnă, s-a folosit Fastak (pentru viespea rapiţei, Athalia rosae), iar în primăvară Ceutorhynchus Fastak şi, pentru Meligetis, un produs Cheminova. Pentru fertilizare, în primăvară, s-au aplicat 200 kg de uree (92 kg azot substanţă activă). "Noi - a mai spus Alex Molodoi - aplicăm, pe suprafeţe mari îngrăşământ de tip ureean lichid, în concentraţie de 32% azot, care se produce la Săvineşti, circa 260 kg. Deci, în total, circa 160 kg substanţă activă. Firma Almos exploatează în comunele Dulceşti, Trifeşti, Bârgăoani şi Făurei circa 7.000 ha. Din care, anul acesta avem în cultură 450 ha de rapiţă. Am semănat în toamna 2011 o suprafaţă de 850 ha, dar în decembrie am luat decizia de a întoarce 400 ha, pentru că acolo cultura nu avea densitate".

Ferma, un veritabil laborator agricol

Ioan Puiu susţine că Agri Farm poate fi comparată cu un laborator agricol, în care se dezvoltă noi tehnologii. "Chestiuni de mare fineţe, cum ar fi desimea de semănat, semănatul bob cu bob, sunt noutăţi la nivel european - a precizat directorul regional. Ceea ce se face la Agri Farm modifică, practic, manualele de agronomie. Nu veţi găsi în manuale semănatul la 40 - 50 cm distanţă între rânduri. Aici s-a încercat, în urmă cu unul-doi ani, această tehnologie, care funcţionează foarte bine. Producţiile sunt foarte mari. Vorbim de o genetică în care plantele au posibilitatea de a ramifica foarte bine. Se obţine producţie bună şi la 20 - 30 de plante pe metrul pătrat. Noi nu recomandăm aceasta ca densitate optimă, dar hibrizii pot suplini lipsa de desime prin nivelul foarte bun al producţiei".

În acest an, KWS vine cu o ofertă în care apar pe lângă cei cinci hibrizi de rapiţă consacraţi (Triangle, Tassilo, Turan Traviata şi Brutus) şi trei hibrizi noi (Timber, Kodiak şi Hybrirock). Ioan Puiu recomandă şi genetica nouă, pe 10 - 30% din suprafaţa însămânţată într-o fermă. "Sunt hibrizi din clasa semitimpurie, cu capacitate de ramificare şi productivitate foarte bună, peste hibrizii vechi, stabilitate a producţiilor, indiferent de zona de favorabilitate, rezistenţă foarte bună la cădere, la iernare, la secetă, toleranţă bună la atacul bolilor, rezistenţă bună la scuturare - a spus directorul de la KWS. Mai avem şi soiul Robust, pentru cei cu posibilităţi financiare mai mici. Avem două milioane de seminţe (1,5 milioane pe unitate) în stoc. În acest sezon, în afară de rapiţă avem în ofertă şi orz, grâu şi triticale. Anul trecut am vândut peste 600 de tone de sămânţă de cereale în România, cu circa 40% din vânzări în zona Nord-Est".