Pentru agricultori, zăpada căzută e mană cerească

Ninsorile mai abundente din ultimul timp și precipitațiile mixte care se anunță deja și pentru zilele următoare dau mai mult optimism fermierilor. Anul trecut a avut mai multe perioade de secetă, iar lipsa precipitațiilor din toamnă a făcut terenurile agricole tari ca betonul. Agricultorii sunt mulțumiți și încă ar mai vrea ceva apă, sub orice formă, pe terenurile lor. Zăpada deja căzută este, însă, o adevărată mană cerească.

„A nins și e bine – ne-a declarat Petrișor Olteanu, fermier care lucrează pământul în comuna Răcăciuni. Câmpul e acoperit cu destulă zăpadă. În toamnă am semănat, iar ce a răsărit a răsărit, cu toată seceta care a fost. Culturile au răsărit parțial și sperăm ca această pătură de zăpadă să le facă bine. Vom avea o pierdere de 10-20%, dar restul culturilor vor rămâne, să ne asigure că nu am muncit degeaba. Oricum, la noi a nins binișor și mult mai bine ca în alte ierni. Și nu a fost viscolul atât de tare să spulbere mult zăpada. Am avut zăpadă de peste 60-70 cm”.

Daniel Ciobanu

De nins a nins bine în tot județul, dar vântul puternic a lăsat unele suprafețe neacoperite, mai ales în zona din est. Daniel Ciobanu, fermier în Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) – ne spune că asemenea situații sunt și la Dămienești. „Sunt zone în care se vede arătura, pentru că nu a nins atât de mult ca în altă parte – ne-a spus fermierul. Zăpada acoperă un pic grâul și rapița. A nins și la noi, dar vântul puternic a spulberat zăpada. Mai multă zăpadă este spre zona de munte. Pe la Moinești-Tescani a nins suficient, îmi spunea inginerul Viorel Ilaș. În general e bine cum e, pentru că nu e secetă. Nu știm ce perioade de ger și îngheț mai vin, iar un pic de zăpadă face bine. Și așa ne-a prins, recent, un frig de minus 15 grade Celsius cu suprafețele cultivate dezvelite”.

De ce iubesc agricultorii zăpada

Petrițor Olteanu

Specialiștii spun că pentru a face față rigorilor iernii cerealele de toamnă trebuie să intre în anotimpul friguros înfrățite, înrădăcinate corespunzător și călite complet. Agricultorii, care cunosc termenii tehnici, sunt familiarizați cu aceste etape ale semănăturilor, respectiv înfrățirea, când, pe tulpiniță, la 2-3 cm în pământ, plantele formează un nod de înfrățire din care vor da și rădăcinile care vor hrăni planta până la recoltare, dar și lăstari denumiți „frați” care, dacă apar toamna, chiar și iarna sau în primele zile călduroase ale primăverii, vor face rod. Dacă acești frați apar târziu, pe la începutul verii, atunci nu vor face boabe, adică fac spic fără rod. Cât despre călire, acesta e un fenomen prin care plantele își măresc procentul de zahăr din sucul lor celular, ca un antigel, pentru a rezista la gerurile iernii.

Datorită rolului protector pe care îl are zăpada pentru culturile agricole, aceasta este întotdeauna binevenită și binecuvântată, de aceea agricultorii o așteaptă în fiecare iarnă, mai nerăbdători decât copiii care-și fac derdeluș pentru sănii.

Seceta din toamnă a pus rapiţa la pământ

• cine mai are cultură speră la două tone pe hectar şi la peste doi lei pe kilogram la vînzare

Cu ani in urma, la Servichimex rapita aducea recorduri de productie

Rapiţa a rămas în cultură, în judeţul Bacău, doar pe jumătate din suprafaţa dedicată iniţial, adică în toamna anului trecut. Din cele 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă, după seceta care s-a abătut asupra României, dar şi după iarna foarte grea care a urmat. Ploile din primăvară au mai salvat, în parte, situaţia.

Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău, societatea Servchimex, mai are, în acest an, doar circa 75 de hectare pe care plantele se dezvoltă normal. "După seceta din toamnă şi iarna grea - spune Ioan Chiriac, administratorul societăţii -, am rămas doar cu 60 la sută din suprafaţă. Cred că voi obţine circa 2.000 de kilograme pe hectar. calitatea recoltei cred că este un anormală. producţia s-a diminuat, nu calitatea. Dimpotrivă, în acest an scoatem o producţie mai mică, dar cu o cheltuială mai mare, pentru că fiind plantele mai rare a trebuit să erbicidăm de două ori. Plus alte costuri cu tratamentele. La o producţie mai mică sunt costuri pe unitate mai mari. În primăvară au fost ploi importante, dar luna iunie a fost în zona noastră fără precipitaţii notabile. Este un an capricios, la care ne şi aşteptam, dar se pare că va fi chiar mai rău decât am preconizat. Depinde mult de ploile care vor veni de acum încolo". Ioan Chiriac crede că din câtă producţie va obţine o va da toată la export, pe schimbul intracomuniutar european. Rapiţa se procesează, în general, puţin în România. Cerealele şi oleagionoasele, începând cu rapiţa, au preţuri pe care le face piaţa internaţională, ceea ce fermierii apreciază că este un lucru bun. "Rapiţa - a mai apreciat administratorul Servchimex - cred că se va vinde de la doi lei pe kilogram în sus. Anul trecut s-au dat 1,70 de lei. Nu cred că va fi o creştere spectaculoasă, pentru că la nivel mondial este rapiţă, iar marele consumator este Europa, nu SUA. Europenii fabrică biodiesel, pe când americanii etanol, din porumb. Ceea ce ne şi ajută, pentru că dacă americanii nu ar folosi porumbul pentru etanol, nici noi nu am mai vinde cu 0,60 de lei kilogramul, sau cum e acum chiar 0.80 de lei".

Unde a plouat un pic s-a mai făcut ceva

Daniel Ciobanu, proprietarul societăţii Aprodes Dămieneşti, a întors 30 la sută din suprafaţă, dar se consideră fericit faţă de alţii. "Unii - spune proprietarul - au întors 70 - 80 la sută sau chiar tot. Procentul pe ţară, de cultură care a rămas este 30. Noi am cultivat 80 de hectare şi mai avem 60. Ne aşteptăm la o producţie medie, circa 2.000 - 2.500 de kilograme la hectar. Depinde de zonă. La noi a plouat chiar pe 1 şi 2 septembrie, la răsărirea rapiţei, deci e un caz fericit. La alţii, alături nu a fost aşa. Datorită ploilor din primăvară, însă, masa la 1.000 de boabe pare să fie mai mare. Mai rău este că nu se prea înghesuie cumpărătorii să ne contacteze, să ne dea preţuri certe, să încheie contracte. Ne-au şi prevenit că nu vor porni fabricile fără cantitatea necesară. Deci, ni s-a spus să ne luăm gândul de la un preţ mai bun". Fermierul crede că este posibil să dea marfa la export, dacă preţul este mai bun. Dar, tot speră, la un 2,25 de lei pe kilogram, preţ care a apărut deja. Însă ce a câştigat la rapiţă pierde la grâu, unde sunt probleme cu răsărirea şi densitatea, plus că după ploi s-au ridicat destule buruieni. Mohorul este cât grâul.

Unii n-au pic de rapiţă

Norocul nu a ţinut şi cu Petrişor Olteanu, administrator la Agro Nova Răcăciuni. Din cele 40 de hectare cultivate anul trecut cu rapiţă, nu a mai rămas cu nimic. "Am întors toată suprafaţa - ne-a declarat fermierul. Culturile de primăvară, însă, au ponit bine, din grâu recuperez cam 70%. Nu se ştie nici dacă vom mai pune rapiţă şi în toamna care vine, după cum se anunţă vremea, din nou cu secetă. E poosibil să scoatem această cultură din schemă. Nu ne permiterm să mai facem şi al doilea an de perderi. În rest, câmpul e bun. A primit apă şi mai face faţă. Dacă nu plouă în următoarele 10 - 15 zile, se va resimţi".

Kwizda si Syngenta s-au intilnit cu fermierii bacauani

Fermierii au luat, pe direct, pulsul ofertelor agricole din 2011
(Foto: Petru DONE)

Reprezentantii din Romania ai companiilor Kwizda si Syngenta, doi dintre cei mai importanti producatori si distribuitori de input-uri pentru agricultura, au fost in Bacau, unde s-au intilnit cu fermieri si specialisti din institutiile agricole ale judetului. Ei au prezentat noutatile aduse de producatori in tehnologiile si serviciile din oferta pentru anul agricol 2011. "Reuniunile de acest gen - a apreciat Petrisor Olteanu, fermier din Racaciuni - sint bine-venite, pentru ca sint veritabile schimburi de experienta intre noi. Sintem interesati de ceea ce a aparut nou, de ceea ce a fost scos de pe piata. Cei care fac prezentarile sint, de regula, producatorii. Noi lucram, insa, efectiv, cu distribuitorii de produse pentru agricultura. Cu ei discutam preturile finale".

"Compania austriaca Kwizda - ne-a declarat Alexandru Precup, director de marketing la al filialei romanesti - se afla de trei ani in Romania, dar abia din toamna trecuta si-a lansat ofertele pentru agricultori. Noi am venit cu tot ce trebuie pentru productia agricola: cu produse pentru protectia plantelor, seminte si ingrasaminte, cu asa-numitele produse de igiena publica agricole si cu produse de uz veterinar". Kwizda este o companie familiala cu o experienta de peste 80 de ani, pionier pe piata austriaca a produselor de protectie a plantelor. In 1853, dr. Franz Johann Kwizda a infiintat farmacia Zum Schwarzen Adler, unul dintre primele centre de productie pentru produse veterinare si farmaceutice din Imperiul Habsburgic. Kwizda Agro a fost lansata in 1926, iar acum este prezenta in Austria si in Europa Centrala si de Est. In Romania, compania are sase regiuni de vinzari, in Regiunea a sasea fiind inclus si judetul Bacau, monitorizat de Paul Radu.
De la Syngenta, Viorel Stoica, directorul de vinzari pe zona din care face parte si judetul Bacau, a venit cu noutatile din oferta de seminte de floarea soarelui si porumb. Cei de la Syngenta cred ca Romania dispune de potential si de mijloacele necesare pentru a produce mai mult (solul de exceptie, conditiile climaterice favorabile agriculturii, mijloace pentru cresterea productivitatii). Ei spun ca fermierii romani au avut, in 2010, un sezon bun, iar in conditiile in care se vorbeste, deja, despre o iminenta criza alimentara mondiala, preturile produselor agricole ar putea fi din nou foarte bune. Viorel Stoica a spus ca, acum, la cultura de floarea soarelui se vorbeste, deja, de productii de patru tone pe hectar.
Syngenta este o companie multinationala, cu peste 25.000 de angajati in mai mult de 90 de tari. ~n Romania, compania este lider pe piata semintelor si produselor pentru protectia plantelor.

Fermierii: "Guvernul a facut din agricultura un domeniu de sacrificiu" (2)

Toamna fierbinte pentru agricultori

* agricultorii bacauani participa la actiunile de protest initiate de sindicatele patronale * zilnic, pina la actiunile de protest, vom publica opinii ale fermierilor pe acest subiect

- in foto: Daniel Ciobanu si Constantin Enache

Toamna debuteaza, pentru agricultori, cu o serie de actiuni de protest la adresa modului in care domeniul lor de activitate este tratat de guvernanti. La acestea si-au anuntat prezenta si fermierii din judetul Bacau, reuniti in Asociatia Judeteana a Producatorilor Agricoli (AJPA), membra a Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Ei au anuntat, pentru 2 septembrie, pichetarea Prefecturii, iar pe 9 septembrie vor participa la un mars si un miting de protest in Capitala. Despre motivele care ii imping la astfel de actiuni si despre revendicarile pe care le formuleaza la adresa Guvernului, am discutat cu un grup de fermieri din AJPA Bacau: Petrisor Olteanu, din Racaiuni, Sorin Ghergheluca (Traian), Ion Furdui (Sarata), Pavel Moraru (Traian) si Constantin Enache (Sarata) si presedintele organizatiei, Daniel Ciobanu.

Fermierii sint revoltati de recenta declaratie a ministrului Agriculturii, Mihai David, care spunea ca este multumit de modul in care si-a indeplinit obiectivele. "Poate in special obiectivele stabilite de presedintele Basescu - spune Daniel Ciobanu. Ce obiective si-a stabilit in mandatul sau? Pentru ca Romania are, la ora actuala, trei milioane de hectare de teren pirloaga, pentru care se dau subventii. Avem un protocol semnat cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) ca, in acest an, suprafetele de teren nelucrate sa fie scoase de la plata. Dar, de la 1 iunie nu ni s-a mai transmis nimic in acest sens si credem ca problema a ramas moarta". Romania are si un sistem de irigatii care, de la trei milioane de hectare, in 1989, a ajuns la 37.000 de hactare suprafata udata. Pentru cele 6,7 milioane de hectare de teren arabil, lucrate acum in tara, nu avem baza materiala necesara: tractoare, masini agricole, depozite. Fondurile europene au fost absorbite, in 2010, intr-o proportie foarte mica, deoarece nu exista cofinantare din partea Ministerului Agriculturii. "Poate singurul motiv de multumire al domnului ministru sa fie ca timp de noua luni ne-a dus cu vorba, fara sa rezolve nimic, fara sa duca la bun sfirsit un singur proiect - a mai opinat Daniel Ciobanu. S-a dat o hotarire de guvern pentru subventia la motorina, dar nu este operabila. De la 1 iulie, de cind am depus cererile nu au inceput platile. Pentru a nu mai spune ca micii fermieri, persoane fizice, cu mai putin de zece hectare suprafata lucrata, nu pot beneficia de subventie, pentru ca nu lucreaza cu facturi". Ultima intilnire oficala a LAPAR cu reprezentantii ministerului a fost in luna aprilie. Atunci a fost semnat un protocol in cinci puncte, din care nici unul nu este rezolvat. Pentru asigurarile agricole a iesit o hotarire de guvern, imediat dupa inundatiile din iulie, pe care asiguratorii nu vor sa o aplice, pentru ca nu stiu cum. Pentru irigatii au fost formate comisii de lucru, care au si facut, recent, un schimb de experienta in Spania si Portugalia, de la care inca asteptam rezultate.

Ajutor de niciunde

Constantin Enache lucreaza, in comuna Sarata, circa 70 de hectare de teren si se ocupa si de o microferma zootehnica. "Am lucrat in industria carnii, dar dupa 1990 am decis sa fac ceea ce stiam mai bine, zootehnie - spune fermierul. Am adunat pamintul lucrat in familie, in Sarata, sa duc traditia familiei mai departe, m-am dotat cu utilajele si masinile de care aveam nevoie si am inceput. Atunci au inceput, insa, si problemele, iar primele piedici mi s-au pus chiar din comuna, de la autoritati. Nici un sprijin de la ele, dar piedici cite se poate!". Primele au fost legate de reconstituirea dreptului de proprietate. Insa nici din partea statului nu a avut vre-un ajutor. "Am renuntat sa mai apelez la imprumuturi bancare, dupa ce am avut un credit pentru un tractor, pe un credit subventionat. Pierdeam o groaza de timp sa astept platile in contul subventiei si am renuntat. Am preferat sa ma imprumut de la prieteni si cunoscuti pentru ce aveam nevoie. Subventiile vin foarte greu. Sint foarte multe neintelegeri cu APIA, care ne retine banii din subventii, dar ne si penalizeaza, desi am solicitat subventiile prin cereri pr proria raspundere, asa cum prevedeau regulamentele. Noi c redem ca APIA cauta tapi ispasitori, de fapt, pentru propria lor incompetenta. Birocratia e mare, iar oamenii se lasa pagubasi".

Ministrul Agriculturii acuza LAPAR de jocuri politice

Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, s-a intilnit, la sfirsitul saptaminii trecute, cu reprezentantii asociatiilor fermierilor din Romania. Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (din care afce parte si Asociatia Judeteana a Producatorilor Agricoli Bacau) si Federatia nationala a Producatorilor Agricoli din Romania nu au onorat invitatia ministrului, care a declarat ca vede gestul a o sfidare a autoritatii in domeniu. "Imi este intarita convingerea ca cele doua asociatii de profil actioneaza politic si nu urmaresc neaparat rezolvarea problemelor din agricultura" - a declarat Dumitru.
In cadrul intilnirii, ministrul a prezentat o posibila solutie la revendicarile fermierilor, in principal identificarea unor resurse bugetare in urma realocarilor financiare pentru achitarea Platilor Nationale Directe Complementare in sectorul vegetal. Astfel, suma primita de fermierii din sectorul vegetal ar putea ajunge la aproximativ 117 - 118 euro/ha (SAPS si PNDC), aceasta insemnind acelasi cuantum cu cel acordat in anul 2009. Reprezentantii fermierilor au declarat ca sprijina intentia ministerului de a impozita suplimentar terenurile nelucrate pentru a creste suprafata agricola cultivata.

Fermierii: "Guvernul a facut din agricultura un domeniu de sacrificiu" (1)

Toamna fierbinte pentru agricultori

* agricultorii bacauani participa la actiunile de protest initiate de sindicatele patronale * zilnic, pina la actiunile de protest, vom publica opinii ale fermierilor pe acest subiect 
- in foto: Daniel Ciobanu, Constantin Enache, Ion Furdui, Pavel Moraru si Sorin Ghergheluca

Toamna debuteaza, pentru agricultori, cu o serie de actiuni de protest la adresa modului in care domeniul lor de activitate este tratat de guvernanti. La acestea si-au anuntat prezenta si fermierii din judetul Bacau, reuniti in Asociatia Judeteana a Producatorilor Agricoli (AJPA), membra a Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Ei au anuntat, pentru 2 septembrie, pichetarea Prefecturii, iar pe 9 septembrie vor participa la un mars si un miting de protest in Capitala. Despre motivele care ii imping la astfel de actiuni si despre revendicarile pe care le formuleaza la adresa Guvernului, am discutat cu un grup de fermieri din AJPA Bacau: Petrisor Olteanu, din Racaciuni, Sorin Ghergheluca (Traian), Ion Furdui (Sarata), Pavel Moraru (Traian) si Constantin Enache (Sarata) si presedintele organizatiei, Daniel Ciobanu.

LAPAR a trimis deja o scrisoare deschisa Guvernului si Presedintiei, prin care solicita o intilnire de urgenta cu primul ministru inainte de declansarea manifestarilor din 2 septembrie. "Agricultura a devenit un domeniu de sacrificiu pentru guvernanti" - sustine LAPAR, care sustine ca ministrul Agriculturii nu are un obiectiv in folosul acestui domeniu. "Ministrul Agriculturii nu are nevoie de buget si cedeaza, de cite ori i se cere, din saracia pe care o are la dispozitie - se arata in scrisoare. La Ministerul Agriculturii se raspunde cu invariabilul «Nu sint bani» cind se solicita solutionarea unor probleme esentiale ale agriculturii. Ministrul da dovada de «prudenta» cind se vorbeste de tehnologii moderne, raspunde «niet» cind este vorba de irigatii, dind vina pe Europa, suspenda cu usurinta acordarea platilor europene complementare, nu pare sa fi participat la negocierea capitolului pentru agricultura din Tratatul de aderare. Ministrul Finantelor, insa, ignora cu usurinta soarta a peste jumatate din populatia tarii si taie, in continuare, fara discernamint, din bugetul Agriculturii. Ministrul Finantelor tine socoteala subventiilor din ultimii douazeci de ani, dar ignora ca acestea au fost, in cea mai mare parte, electorale, ineficiente. Ministrul Finantelor doreste mai multe venituri la buget din agricultura, dar indeamna agricultorii la tehnologii prin rugaciuni. Primul Ministru aproba toate aceste atitudini si le incurajeaza. Pentru primul ministru, agricultura nu reprezinta ceva important, de care sa-si aduca aminte, cind se analizeaza problemele tarii".

"Diriguitorii agriculturii nu conduc tara bine"

"Noi nici nu avem ceva de reprosat guvernatilor - spune Petrisor Olteanu, medic veterinar de profesie, dar care conduce o afacere in agricultura in comuna Racaciuni. Dar am vrea sa le prezentam o situatie absolut reala din agricultura. Noi credem ca diriguitorii nostri, ajunsi acolo, sus, de-a lungul ultimilor 20 de ani, au stiut de ce au ajuns: sa conduca bine tara, inclusiv agricultura. Numai ca nu prea putem sa spunem ca au facut-o bine, pentru ca tara nu merge cum trebuie". Ce probleme mari vede medicul Petrisor Olteanu in agricultura la ale carei rame trage de aproape 20 de ani? Subfinantarea acesui domeniu, platile restante prin Agentia de Plati si Implementare pentru Agricultura, lipsa de comunicare, de sus pina la institutiile agricole judetene. "Programul «Primul siloz» - a precizat fermierul din Racaciuni - a fost un fiasco total. Nu a fost dus pina la capat. Anul acesta, pretul griului s-a dublat intr-o singura luna. fermierul depozita acolo recolta, primea un certificat, cu care putea constitui o garantie pentru un credit bancar. Cu banii luati putea continua ciclul agricol in anul urmator". Petrisor Olteanu este si pomicultor, insa, si sustine ca depozitarea in conditii normale a recoltei putea mari durata de valorificare a produselor, de unde era un cistig si pentru fermier si pentru consumatorii de fructe.

Asupra altor opinii pe aceasta tema vom reveni in articolul de miine.