Ecologie - Mediu



Agenția pentru Protecția Mediului Bacău sărbătorește Ziua Mondială a Apei

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău celebrează Ziua Mondială a Apei 2016 (World Water Day). În perioada 22 - 25 martie va fi desfășurată o campanie de informare dedicată importanței apei la Eco-Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi, din Onești, și la Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare Bacău, Școala Alexandru cel Bun Bacău și Școala Octavian Voicu, din Bacău.

Sloganul sub care se sărbătorește în acest an Ziua Mondială a Apei este „Better water, better jobs” (Apă mai bună, locuri de muncă mai bune), iar obiectivul cheie al manifestărilor este  promovarea dreptului și a accesului echitabil la locuri de muncă în relație cu apa care să asigure dezvoltarea economică și socială a comunităților umane.
Sǎrbatorirea la nivel internațional a Zilei Mondiale a Apei este o inițiativǎ nǎscutǎ în 1992, la Conferința Națiunilor Unite asupra Mediului și Dezvoltǎrii (UNCED) desfǎșuratǎ la Rio de Janeiro. Aceastǎ zi s-a sǎrbǎtorit începând din anul 1993.
Apa este esența dezvoltării durabile. Aceasta împreună cu locurile de muncă au puterea de a transforma viața oamenilor. Sursele de apă cu multitudinea serviciilor oferite, permit reducerea sărăciei, dezvoltarea economică și protejarea mediului. Începând cu asigurarea hranei și a energiei până la asigurarea sănătății omului și a mediului, apa contribuie la creșterea bunăstării comunităților umane, afectând existența a miliarde de  oameni. 
în prezent, aproape jumătate din populația activă a planetei, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în sectoare în relație cu apa și aproape toate locurile de muncă depind de apă. și totuși milioane de oameni care lucrează în domeniul apei, adesea nu sunt recunoscuți sau protejați de condiții minime de siguranță a muncii.
Apa este un element esențial atât pentru existența vieții cât și pentru dezvoltarea socială și economică a umanității. La nivel global este binecunoscut faptul că accesibilitatea resursei de apă variază mult în funcție de poziția geografică, iar condițiile naturale și activitățile umane afectează calitatea și cantitatea acesteia. De aceea, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, fiind tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat și apărat.
Utilizarea apei a crescut într-un ritm de douǎ ori mai mare decât creșterea populației în decursul ultimului secol, astfel cǎ un numar din ce în ce mai mare de regiuni suferǎ în mod cronic din cauza lipsei apei. Pânǎ în anul 2025, 1,8 miliarde de oameni vor locui în țǎri sau regiuni cu un deficit de apǎ absolut, iar douǎ treimi din populația globului se vor confrunta cu situații deosebite cauzate de diminuarea resurselor de apǎ. Situația va fi cu atât mai gravǎ cu cât zonele urbane cu o creștere rapidǎ pun o mare presiune asupra resurselor de apǎ învecinate.

„A ști mai mult despre ape este un imperativ actual, o motivație pentru o atitudine mai atentǎ și responsabilǎ în problemele economiei și administrǎrii apelor, pentru respectul cuvenit în protecția și folosirea raționalǎ a acestei componente vitale a mediului în care trǎim.”    
Paul Toderică, director executiv al APM Bacău


Ziua Mondială sărbătorită în Bacău
 
Lucrări pe albiile afluenților Trotușului, în Palanca

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău celebrează marți, 22 martie, Ziua Mondială a Apei. Practic, în acest sens sunt organizate o serie de activități specifice în perioada 21-31 martie, prima fiind ședința Comitetului de Bazin Siret, de luni, 21 martie, în care se va discuta avizarea Planului de Management al Riscului la Inundații pentru spațiul hidrografic Siret. Dar, în această perioadă ABA Siret își deschide porțile și pentru elevii care doresc să viziteze instituția. De asemenea, specialiștii ABA vor merge în unitățile de învățământ pentru a vorbi elevilor despre profesiile din domeniul gospodăririi apelor și importanța apei. Elevii vor afla despre diferitele profesii care se regăsesc în domeniul apelor și care sunt atribuțiile principale ale acestora: hidrologi, hidrogeologi, ingineri, muncitori hidrometri, agenți hidrotehnici, sau alte funcții specifice activității de laborator pe calitatea apelor, dispeceri etc. În școli și grădinițe se vor 
prezenta scurte filme despre apă și acțiuni de conștientizare a importanței calității apei și conservării resurselor de apă.
Tema anului 2016, Apa și activitățile umane, se concentrează asupra modului în care cantitatea suficientă și de bună calitate a apei poate schimba viața angajaților și calitatea mijloacelor de trai ale acestora – și poate chiar transforma societățile și economiile mondiale. La ora actuală, aproape jumătate din populația mondială activă, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în diverse sectoare din domeniul apei și aproximativ toate activitățile umane depind de apă și de cei care asigură distribuția acesteia în condiții de siguranță. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite consideră că milioanele de persoane care lucrează în domeniul apei nu primesc recunoașterea cuvenită, acesta fiind și motivul pentru care s-a ales tema din acest an, dând astfel posibilitatea ca efortul depus de gospodarii apelor să fie mai bine cunoscut.

„Dacă se are în vedere tema sărbătorii, Apa și activitățile umane, specialiștii ABA Siret vor încerca să evidențieze și rolul pe care îl joacă angajații de la Apele Române în sprijinul cetățeanului. Aici mă refer la cei care își desfășoară activitatea în laboratoarele de calitatea apei, la cei care culeg date și monitorizează cursurile de apă, la cei care se îngrijesc de construcțiile hidrotehnice etc”.
Emil Vamanu, directorul ABA Siret

Auchan susține, astăzi, Ora Pământului

„Noi stingem lumina” este o acțiune care se desfășoară, astăzi, 19 martie, în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan din România, între orele 20,30 - 21,30. Auchan susține Ora Pământului stingând siglele luminoase de pe magazine. În unele magazine va fi diminuat iluminatul și în parcare, dar și în Bacău.



Sâmbătă stingem, pentru o oră, lumina și celebrăm „Ora Pământului”


Agenția pentru Protecția Mediu (APM) Bacău va celebra, sâmbătă, 19 martie, alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, de Garda Națională de Mediu, de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și de toate instituțiile de mediu din țară Ora Pământului, inclusiv prin stingerea luminilor în intervalul orar 20,30 – 21,30. De asemenea, 42 de orașe din toată țara, `ntre care Bacău și Moinești, se vor alătura inițiativei.
Ora Pământului (Earth Hour) a fost organizată pentru prima dată de WWF - Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. Peste 2,2 milioane de oameni și 2.000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut în doar câțiva ani ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie.
În România – am aflat de la Maria Ionos, purtătoarea de cuvânt a APM Bacău -, Earth Hour se sărbătorește din anul 2009, fiind parte astfel din comunitatea globală de peste două miliarde de oameni. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, va participa, sâmbătă, începând cu ora 20,30, la marșul pe biciclete organizat de WWF, Adevarații Veloprieteni și Skirtbike, cu prilejul sărbătoririi Orei Pământului. Punctul de pornire al marșului este Parcul Izvor (Rondul bicicliștilor) și va urmări traseul Piața Unirii - Piața Victoriei, Arcul de Triumf, cu punct final Parcul Izvor. Sunt asteptați peste 1.000 de bicicliști.



A început dezbaterea pe tema introducerii în UE a mineralelor din zonele de conflict

Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Europei au început negocierile pentru reglementările propuse privind comerţul cu minerale din zone de conflict. Organizaţiile societăţii civile europene susţin o propunere (adoptată de Parlamentul European în luna mai anul trecut), care solicită un sistem obligatoriu tip „due diligence” pentru industriile care utilizează materii prime din zone de conflict şi zone de risc. „Companiile au obligaţia să îşi verifice lanţurile de furnizori şi să ia măsuri pentru a preveni finanţarea conflictelor armate şi încălcarea drepturilor omului” - a explicat Anna Backmann, din partea campaniei europene Stop Mad Mining. „Parlamentul European a luat deja o poziţie fermă pe care statele membre şi Comisia nu o pot ignora” - a evidenţiat  Michael Reckordt, de la PowerShift.

În mai 2015, Parlamentul şi-a exprimat sprijinul pentru o schemă obligatorie de „due diligence” care să se aplice la topitorii, la importatorii de metale şi la „industria din aval” - cei care utilizează metale în produsele lor. „Doar dacă întregul lanţ de furnizori este inclus în reglementare pot fi consumatorii europeni siguri că nu sprijină fără să vrea conflictele violente din lume, cumpărând telefoane, laptopuri, calculatoare sau maşini”, a adăugat Anna Backmann.
„În prezent, chiar şi China aplică standardele de „due diligence” ale OCDE. Ei fac acest lucru voluntar, dar pentru întregul lanţ de furnizori. Este ridicol dacă astfel Europa este lăsată în urmă de China într-o problemă esenţială de drepturile omului”, a spus  Michael Reckordt.
Unele state membre UE sprijină o reglementare strictă, obligatorie. Suedia şi Germania, de pildă, şi-au anunţat public sprijinul pentru introducerea unor cerinţe de raportare obligatorii. De asemenea şi unele corporaţii Europene multinaţionale, cum ar fi Telenor - o companie norvegiană de telecomunicaţii - şi Novo Nordisk - o companie farmaceutică daneză, şi-au afirmat sprijinul pentru reglementarea obligatorie.
Campania „Stop Mad Mining” („Stop mineritului iresponsabil”) susţine reglementarea privind schema obligatorie de „due diligence” care să asigure faptul că toate companiile care importă în Europa minereuri, metale şi produse ce conţin astfel de materiale îşi verifică lanţurile de furnizori. Extracţia materiilor prime care se află în bunurile noastre de consum este de multe ori asociată cu distrugerea mediului, încălcări ale drepturilor omului şi finanţarea conflictelor armate. Aurul, tantalul, staniul şi tungstenul (3TG) sunt extrase în zone afectate de conflicte din Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, Myanmar şi Columbia, dar şi în alte regiuni afectate de conflicte şi zone de risc din lume. Aceste metale ajung în telefoanele, laptopurile şi maşinile pe care cetăţenii UE le cumpără în fiecare zi.
Din acest motiv, printr-un mare pas înainte, membrii Parlamentului European au votat în data de 20 mai pentru o reglementare fermă şi obligatorie care să oblige companiile care introduc în Europa produse 3TG - sub orice formă - să le obţină într-un mod mai responsabil. Cu toate acestea, decizia privind legislaţia finală se va lua printr-o negociere continuă tip „trialog” între Parlamentul European, Comisia UE şi reprezentanţii Statelor Membre.
Partenerii Stop Mad Mining au lansat o petiţie prin care cer Statelor Membre să se alăture angajamentului Parlamentului de a rupe legătura dintre finanţarea conflictelor şi obţinerea de metale, prin susţinerea unor cerinţe obligatorii de „due diligence” care ar putea avea un impact real şi pozitiv asupra comerţului cu minerale, precum şi asupra violenţei şi distrugerilor asociate cu mineritul în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii.


Campania “Stop Mad Mining”, compusă din 12 organizații europene și una din Salvador, cere reglementări clare în ceea ce privește standardele de mediu și sociale, inclusiv privind drepturile omului, în extracția și comercializarea de materii prime. Mining Watch România este parte a campaniei europene Stop Mad Mining.


Pentru mai multe detalii, inclusiv textul petiţiei, vezi: http://stop-mad-mining.org


Bacăul sărbătorește Ziua zonelor umede

Marți, 2 februarie, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău sărbătorește Ziua Mondială a Zonelor Umede, stabilită prin Convenția semnată la Ramsar (Iran) în anul 1971, document ratificat de România în 1991. Obiectivul declarat al Convenției este acela de conservare a zonelor umede care servesc ca habitat al florei și faunei acvatice și pentru că acestea constituie resurse importante de valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.
Tema sub care se organizează, în acest an, activitățile dedicate acestei zile este „Zone Umede pentru Viitorul Nostru”, cu sloganul „Mijloace de existență durabile!”.
În perioada 29 ianuarie - 5 februarie, APM Bacău – ne-a informat directorul executiv al instituției, Paul Toderică - va desfășoară în unitățile școlare din municipiu o campanie de informare dedicată zonelor umede, după cum urmează: seminarii în care vor fi prezentate materiale informaționale și vor fi dezbătute aspecte referitoare la zonele umede din județ și din țară, activitatea „Micii arhitecți”, care presupune proiectarea unei localități în perimetrul adiacent unei zone umede și concursul de fotografie pe tema zonelor umede, adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, care își pot înscrie creațiile pe site-ul http://www.worldwetlandsday.org/en/photo-contest, în perioada 2 februarie – 2 martie.
Județul Bacău are o rețea hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița, Trotuș și afluenții acestora. Lacurile din județul Bacău  au luat naștere ca urmare a amenajărilor antropice Poiana Uzului, Belci, Berești, Răcăciuni, Galbeni, Bacău, Lilieci, Gârleni și Racova. O mare parte din ariile naturale protejate din județul Bacău prezintă în componența lor zone umede, având un regim special de ocrotire și conservare. Toate adăpostesc specii de floră și faună protejate și dețin un rol foarte important în cadrul culoarului de migrație est – european al păsărilor.

Reciclarea ambalajele poate da foc prețurilor la alimente


Agricola ambalează, zilnic, tone de produse
Problema ambalajelor folosite de industria alimentară, industrie care are pioni importanți și în județul Bacău, bulversează acest domeniu de activitate și se poate răsfrânge și asupra consumatorilor finali, populația, prin majorarea prețurilor la alimente cu circa 30%. Operatorii care trebuiau să gestioneze preluarea și reciclarea acestor ambalaje nu prea și-au făcut treaba, iar acum România, care și-a asumat obligații față de UE vizând tipurile de deșuri pe care le recondiționează și le gestionează operatorii autorizați, riscă infringementul pe această temă și să plătească penalități de 200.000 de euro pe zi.

Grupul Agricola, din Bacău, este unul dintre cei mai importanți producători de alimente ambalate din țară. În situația de față se vede, însă, ca atâția alți producători de alimente, nevoită să plătească 2 lei pe kilogramul de ambalaje, conform prevederilor legale, pentru că operatorii care trebuiau să preia aceste ambalaje și să gestioneze reciclarea lor nu și-au făcut treaba, deși are contracte încheiate cu ei. „Noi – spune președintele Agricola, Grigore Horoi - am făcut contract cu o firmă, care la rândul ei a contractat cu procesatorii de ambalaje. Procesatorul declară lună de lună cât a făcut, iar dacă are mai mult de 60% din cât a preluat se încadrează în prevederile legii și e OK. Acum, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a constatat că procesatorul nu a făcut cât a declarat. Dar noi ce instrumente avem să-i putem verifica? Cu toate acestea, la noi a venit sancțiunea, iar noi trebuie să ne îndreptăm, prin instanța de judecată, împotriva celor cu care am avut contractul de preluare de ambalaje, iar acesta cu cel care le-a procesat. Nu știu cum pot fi puse în ordine lucrurile”.

Negocieri fără soluții. Focul stă să se aprindă

O lege promulgată rapid de președintele Iohannis acum trei luni (tocmai ca efect al neregulilor constatate) și în vigoare din noiembrie (Legea 249/2015) pune gaz pe acest foc, iar lucrurile stau să se aprindă chiar de luni, 25 ianuarie, ziua până în care producătorii trebuie să depună la AFM declarații privind cantitățile de ambalaje colectate în anul 2015. La mijlocul săptămânii trecute, reprezentanții autorităților în domeniu și cei ai producătorilor de alimente au avut o rundă de negocieri pe acest subiect, dar fără rezultate clare. Toți spun că nu e în regulă ce se întâmplă, însă nu au soluții.

Se vor scumpi alimentele? Producătorii amenință, dar sunt sceptici

Toate produsele Agricola sunt ambalate
„A scumpi, din această cauză, alimentele este doar o sperietoare, e singura armă de care dispunem – a opinat Grigore Horoi. Până la urmă, prețurile sunt făcute de piață. Pui un preț mai mare, dar dacă nu se vinde marfa ce ai făcut?”. Producătorii au contracte cu rețelele de magazine pe 60 – 90 de zile și nu pot modifica prețurile subit. Dar după acest termen nu se știe cine mai poate ține în frâu prețurile. Pentru a nu mai vorbi că unele firme s-ar putea confrunta chiar cu falimentul. Astfel, unii producători, precum cei din Federația Romalienta, au declarat că nu vor plăti contribuția de 2 lei pe kilogramul de ambalaj la fondul de mediu dacă operatorii alimentari nu sunt vinovați de neîndeplinirea țintelor asumate la colectarea și reciclarea ambalajelor. Alții au venit cu ideea taxării, ca pe vremuri, a ambalajelor la cumpărătorii finali, după care aceștia să le valorifice în magazine. Dar, acum, nu mai există infrastructura unei asemenea operațiuni, ca în vremea când duceam sticle la vânzare.

Unde e lege nu e tocmeală

În județul Bacău, în anul 2014 (ultimele date publicate pe site-ul Agenției Naționale de Mediu) erau 69 de operatori economici autorizați pentru colectarea deșeurilor de ambalaje și unul pentru reciclarea lor. Ponderea deșeurilor de ambalaje din totalul deșeurilor municipale generate a crescut semnificativ în ultimii ani, urmând tendința crescătoare a cantităților de ambalaje introduse pe piață. Această creștere a determinat Comisia Europeană să elaboreze și să adopte Directiva 94/62/CE, menită să contribuie la reducerea deșeurilor de ambalaje. „Pentru ambalaje, pentru introducerea și comercializarea lor – spune Maria Ionos, purtătorul de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului Bacău -, agenții economici trebuie să plătească o taxă anuală. La  nivel național există o rețea de operatori sau structuri pentru preluarea responsabilității. Agenții economici încheie contracte cu ei, iar operatorii își asumă obligații în numele agenților. Cei care generează deșeuri (ambalaje) au obligația să scape de ele legal, cu autorizație de la Mediu.”

„Problema e că ambalajele ajung la consumatorul casnic, însă în România nu e rezolvată problema selecției deșeurilor. În Occident sunt tomberoane pentru selectarea deșeurilor și se dau amenzi dacă se încalcă regula. Și la noi au fost puse tomberoane, dar nu se respectă regula, poate doar în aeroporturi, în marile instituții etc.”
Grigore Horoi, președintele Grupului Agricola