Agenția pentru
Protecția Mediului Bacău sărbătorește Ziua Mondială a Apei
Agenția
pentru Protecția Mediului (APM) Bacău celebrează Ziua Mondială a Apei 2016 (World Water Day). În perioada 22 - 25 martie va fi desfășurată o
campanie de informare dedicată importanței apei la Eco-Colegiul Tehnic Gheorghe
Asachi, din Onești, și la Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare Bacău, Școala
Alexandru cel Bun Bacău și Școala Octavian Voicu, din Bacău.
Sloganul sub care se sărbătorește în acest an Ziua Mondială a Apei
este „Better
water, better jobs” (Apă mai bună, locuri de muncă mai bune),
iar obiectivul cheie al manifestărilor este promovarea dreptului și a accesului echitabil
la locuri de muncă în relație cu apa care să asigure dezvoltarea economică și
socială a comunităților umane.
Sǎrbatorirea la nivel internațional a Zilei Mondiale a Apei este o
inițiativǎ nǎscutǎ în 1992, la Conferința Națiunilor Unite asupra Mediului și
Dezvoltǎrii (UNCED) desfǎșuratǎ la Rio de Janeiro. Aceastǎ zi s-a sǎrbǎtorit începând
din anul 1993.
Apa este esența dezvoltării durabile. Aceasta împreună cu locurile
de muncă au puterea de a transforma viața oamenilor. Sursele de apă cu
multitudinea serviciilor oferite, permit reducerea sărăciei, dezvoltarea
economică și protejarea mediului. Începând cu asigurarea hranei și a energiei până
la asigurarea sănătății omului și a mediului, apa contribuie la creșterea bunăstării
comunităților umane, afectând existența a miliarde de oameni.
în prezent, aproape
jumătate din populația activă a planetei, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în
sectoare în relație cu apa și aproape toate locurile de muncă depind de apă. și
totuși milioane de oameni care lucrează în domeniul apei, adesea nu sunt
recunoscuți sau protejați de condiții minime de siguranță a muncii.
Apa este un
element esențial atât pentru existența vieții cât și pentru dezvoltarea socială
și economică a umanității. La nivel global este binecunoscut faptul că
accesibilitatea resursei de apă variază mult în funcție de poziția geografică,
iar condițiile naturale și activitățile umane afectează calitatea și cantitatea
acesteia. De aceea, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă
și limitată, fiind tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat și apărat.
Utilizarea apei a crescut într-un ritm de douǎ ori mai mare decât
creșterea populației în decursul ultimului secol, astfel cǎ un numar din ce în
ce mai mare de regiuni suferǎ în mod cronic din cauza lipsei apei. Pânǎ în anul
2025, 1,8 miliarde de oameni vor locui în țǎri sau regiuni cu un deficit de apǎ
absolut, iar douǎ treimi din populația globului se vor confrunta cu situații
deosebite cauzate de diminuarea resurselor de apǎ. Situația va fi cu atât mai
gravǎ cu cât zonele urbane cu o creștere rapidǎ pun o mare presiune asupra
resurselor de apǎ învecinate.
„A ști
mai mult despre ape este un imperativ actual, o motivație pentru o atitudine
mai atentǎ și responsabilǎ în problemele economiei și administrǎrii apelor,
pentru respectul cuvenit în protecția și folosirea raționalǎ a acestei
componente vitale a mediului în care trǎim.”
Paul Toderică, director executiv al APM Bacău
Ziua Mondială sărbătorită în Bacău
 | |
| Lucrări pe albiile afluenților Trotușului, în Palanca |
Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău celebrează marți, 22
martie, Ziua Mondială a Apei. Practic, în acest sens sunt organizate o serie de
activități specifice în perioada 21-31 martie, prima fiind ședința Comitetului
de Bazin Siret, de luni, 21 martie, în care se va discuta avizarea Planului de
Management al Riscului la Inundații pentru spațiul hidrografic Siret. Dar, în
această perioadă ABA Siret își deschide porțile și pentru elevii care doresc să
viziteze instituția. De asemenea, specialiștii ABA vor merge în unitățile de învățământ pentru a vorbi elevilor despre profesiile din domeniul
gospodăririi apelor și importanța apei. Elevii vor afla despre diferitele profesii
care se regăsesc în domeniul apelor și care sunt atribuțiile principale ale acestora: hidrologi,
hidrogeologi, ingineri, muncitori hidrometri, agenți hidrotehnici, sau alte
funcții specifice activității de laborator pe calitatea apelor, dispeceri etc. În școli și grădinițe se vor
prezenta scurte filme despre apă și acțiuni de conștientizare a importanței
calității apei și conservării resurselor de apă.
Tema anului 2016, Apa
și activitățile umane, se concentrează asupra modului în care cantitatea suficientă
și de bună calitate a apei poate schimba viața angajaților și calitatea
mijloacelor de trai ale acestora – și poate chiar transforma societățile și
economiile mondiale. La ora actuală, aproape jumătate din populația mondială
activă, 1,5 miliarde de persoane, lucrează în diverse sectoare din domeniul
apei și aproximativ toate activitățile umane depind de apă și de cei care
asigură distribuția acesteia în condiții de siguranță. Cu toate acestea,
Organizația Națiunilor Unite consideră că milioanele de persoane care lucrează
în domeniul apei nu primesc recunoașterea cuvenită, acesta fiind și motivul
pentru care s-a ales tema din acest an, dând astfel posibilitatea ca efortul
depus de gospodarii apelor să fie mai bine cunoscut.
„Dacă se are în
vedere tema sărbătorii, Apa și activitățile umane, specialiștii ABA Siret vor
încerca să evidențieze și rolul pe care îl joacă angajații de la Apele
Române în sprijinul cetățeanului. Aici mă refer la cei care își desfășoară
activitatea în laboratoarele de calitatea apei, la cei care culeg date și monitorizează
cursurile de apă, la cei care se îngrijesc de construcțiile hidrotehnice etc”.
Emil
Vamanu, directorul ABA SiretAuchan susține, astăzi, Ora Pământului
Sâmbătă stingem,
pentru o oră, lumina și celebrăm „Ora Pământului”
Agenția
pentru Protecția Mediu (APM) Bacău va celebra, sâmbătă, 19 martie, alături de
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, de Garda Națională de Mediu, de Agenția
Națională pentru Protecția Mediului și de toate instituțiile de mediu din țară
Ora Pământului, inclusiv prin stingerea luminilor în intervalul orar 20,30 –
21,30. De asemenea, 42 de orașe din toată țara, `ntre care Bacău și Moinești,
se vor alătura inițiativei.
Ora
Pământului (Earth Hour) a fost organizată pentru prima dată de WWF - Australia în
Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizația WWF (World
Wide Fund for Nature) la nivel global. Peste 2,2 milioane de oameni și 2.000 de
sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca
semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Implicarea oamenilor
de pe tot globul a făcut în doar câțiva ani ca Earth Hour să devină cel mai
mare eveniment de mediu din istorie.
În România – am aflat de la
Maria Ionos, purtătoarea de cuvânt a APM Bacău -, Earth Hour se sărbătorește
din anul 2009, fiind parte astfel din comunitatea globală de peste două
miliarde de oameni. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca
Palmer, va participa, sâmbătă, începând cu ora 20,30, la marșul pe biciclete
organizat de WWF, Adevarații Veloprieteni și Skirtbike, cu prilejul sărbătoririi
Orei Pământului. Punctul de pornire al marșului este Parcul Izvor (Rondul
bicicliștilor) și va urmări traseul Piața Unirii - Piața Victoriei, Arcul de
Triumf, cu punct final Parcul Izvor. Sunt asteptați peste 1.000 de bicicliști.
A început dezbaterea pe tema introducerii în UE a mineralelor din zonele de
conflict
Comisia Europeană, Parlamentul
European şi Consiliul Europei au început negocierile pentru reglementările
propuse privind comerţul cu minerale din zone de conflict. Organizaţiile
societăţii civile europene susţin o propunere (adoptată de Parlamentul European
în luna mai anul trecut), care solicită un sistem obligatoriu tip „due
diligence” pentru industriile care utilizează materii prime din zone de
conflict şi zone de risc. „Companiile au
obligaţia să îşi verifice lanţurile de furnizori şi să ia măsuri pentru a
preveni finanţarea conflictelor armate şi încălcarea drepturilor omului” -
a explicat Anna Backmann, din partea campaniei europene Stop Mad Mining. „Parlamentul European a luat deja o poziţie
fermă pe care statele membre şi Comisia nu o pot ignora” - a
evidenţiat Michael Reckordt, de la PowerShift.
În mai 2015, Parlamentul şi-a
exprimat sprijinul pentru o schemă obligatorie de „due diligence” care să se
aplice la topitorii, la importatorii de metale şi la „industria din aval” - cei
care utilizează metale în produsele lor. „Doar
dacă întregul lanţ de furnizori este inclus în reglementare pot fi consumatorii
europeni siguri că nu sprijină fără să vrea conflictele violente din lume,
cumpărând telefoane, laptopuri, calculatoare sau maşini”, a adăugat Anna
Backmann.
„În prezent, chiar şi China aplică
standardele de „due diligence” ale OCDE. Ei fac acest lucru voluntar, dar
pentru întregul lanţ de furnizori. Este ridicol dacă astfel Europa este lăsată
în urmă de China într-o problemă esenţială de drepturile omului”, a spus Michael Reckordt.
Unele state membre UE sprijină o
reglementare strictă, obligatorie. Suedia şi Germania, de pildă, şi-au anunţat
public sprijinul pentru introducerea unor cerinţe de raportare obligatorii. De
asemenea şi unele corporaţii Europene multinaţionale, cum ar fi Telenor - o
companie norvegiană de telecomunicaţii - şi Novo Nordisk - o companie
farmaceutică daneză, şi-au afirmat sprijinul pentru reglementarea obligatorie.
Campania „Stop Mad Mining” („Stop
mineritului iresponsabil”) susţine reglementarea privind schema obligatorie de
„due diligence” care să asigure faptul că toate companiile care importă în
Europa minereuri, metale şi produse ce conţin astfel de materiale îşi verifică
lanţurile de furnizori. Extracţia materiilor prime care se află în bunurile
noastre de consum este de multe ori asociată cu distrugerea mediului, încălcări
ale drepturilor omului şi finanţarea conflictelor armate. Aurul, tantalul,
staniul şi tungstenul (3TG) sunt extrase în zone afectate de conflicte din
Republica Democrată Congo, Republica Centrafricană, Myanmar şi Columbia, dar şi
în alte regiuni afectate de conflicte şi zone de risc din lume. Aceste metale
ajung în telefoanele, laptopurile şi maşinile pe care cetăţenii UE le cumpără
în fiecare zi.
Din acest motiv, printr-un mare pas
înainte, membrii Parlamentului European au votat în data de 20 mai pentru o
reglementare fermă şi obligatorie care să oblige companiile care introduc în
Europa produse 3TG - sub orice formă - să le obţină într-un mod mai
responsabil. Cu toate acestea, decizia privind legislaţia finală se va lua
printr-o negociere continuă tip „trialog” între Parlamentul European, Comisia
UE şi reprezentanţii Statelor Membre.
Partenerii Stop Mad Mining au lansat
o petiţie prin care cer Statelor Membre să se alăture angajamentului
Parlamentului de a rupe legătura dintre finanţarea conflictelor şi obţinerea de
metale, prin susţinerea unor cerinţe obligatorii de „due diligence” care ar
putea avea un impact real şi pozitiv asupra comerţului cu minerale, precum şi
asupra violenţei şi distrugerilor asociate cu mineritul în unele dintre cele
mai sărace regiuni ale lumii.
Campania
“Stop Mad Mining”, compusă din 12 organizații europene și una din Salvador,
cere reglementări clare în ceea ce privește standardele de mediu și sociale,
inclusiv privind drepturile omului, în extracția și comercializarea de materii
prime. Mining Watch România este parte a campaniei europene Stop Mad Mining.
Bacăul sărbătorește Ziua zonelor umede
Marți, 2
februarie, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bacău sărbătorește Ziua
Mondială a Zonelor Umede, stabilită prin Convenția semnată la Ramsar (Iran) în
anul 1971, document ratificat de România în 1991. Obiectivul declarat al Convenției
este acela de conservare a zonelor umede care servesc ca habitat al florei și
faunei acvatice și pentru că acestea constituie resurse importante de valoare
economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi
ireparabilă.
Tema sub care se organizează, în acest an,
activitățile dedicate acestei zile este „Zone Umede pentru Viitorul Nostru”, cu sloganul „Mijloace de existență
durabile!”.
În perioada 29 ianuarie - 5 februarie, APM
Bacău – ne-a informat directorul executiv al instituției, Paul Toderică - va
desfășoară în unitățile școlare din municipiu o campanie de informare dedicată
zonelor umede, după cum urmează: seminarii în care vor fi prezentate materiale
informaționale și vor fi dezbătute aspecte referitoare la zonele umede din județ
și din țară, activitatea „Micii arhitecți”, care presupune proiectarea unei
localități în perimetrul adiacent unei zone umede și concursul de fotografie pe
tema zonelor umede, adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani,
care își pot înscrie creațiile pe site-ul
http://www.worldwetlandsday.org/en/photo-contest,
în perioada 2 februarie – 2 martie.
Județul Bacău are o rețea
hidrografică bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița,
Trotuș și afluenții acestora. Lacurile din județul Bacău au luat naștere ca urmare a amenajărilor antropice
Poiana Uzului, Belci, Berești, Răcăciuni, Galbeni, Bacău, Lilieci, Gârleni și
Racova. O mare parte din ariile naturale protejate din județul Bacău prezintă în
componența lor zone umede, având un regim special de ocrotire și conservare.
Toate adăpostesc specii de floră și faună protejate și dețin un rol foarte
important în cadrul culoarului de migrație est – european al păsărilor.
Reciclarea ambalajele poate da foc prețurilor
la alimente
 |
| Agricola ambalează, zilnic, tone de produse |
Problema ambalajelor folosite de
industria alimentară, industrie care are pioni importanți și în județul Bacău,
bulversează acest domeniu de activitate și se poate răsfrânge și asupra
consumatorilor finali, populația, prin majorarea prețurilor la alimente cu
circa 30%. Operatorii care trebuiau să gestioneze preluarea și reciclarea acestor
ambalaje nu prea și-au făcut treaba, iar acum România, care și-a asumat obligații față de UE vizând
tipurile de deșuri pe care le recondiționează și le gestionează operatorii
autorizați, riscă infringementul pe această temă și să plătească penalități de
200.000 de euro pe zi.
Grupul Agricola, din Bacău, este unul dintre cei mai importanți producători
de alimente ambalate din țară. În situația de față se vede, însă, ca atâția alți
producători de alimente, nevoită să plătească 2 lei pe kilogramul de ambalaje,
conform prevederilor legale, pentru că operatorii care trebuiau să preia aceste
ambalaje și să gestioneze reciclarea lor nu și-au făcut treaba, deși are
contracte încheiate cu ei. „Noi – spune președintele Agricola, Grigore Horoi -
am făcut contract cu o firmă, care la rândul ei a contractat cu procesatorii de
ambalaje. Procesatorul declară lună de lună cât a făcut, iar dacă are mai mult
de 60% din cât a preluat se încadrează în prevederile legii și e OK. Acum, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM)
a constatat că procesatorul nu a făcut cât a declarat. Dar noi ce instrumente
avem să-i putem verifica? Cu toate acestea, la noi a venit sancțiunea, iar noi
trebuie să ne îndreptăm, prin instanța de judecată, împotriva celor cu care am
avut contractul de preluare de ambalaje, iar acesta cu cel care le-a procesat.
Nu știu cum pot fi puse în ordine lucrurile”.
Negocieri fără soluții. Focul stă să se aprindă
O lege promulgată rapid de președintele Iohannis acum trei luni (tocmai
ca efect al neregulilor constatate) și în vigoare din noiembrie (Legea 249/2015)
pune gaz pe acest foc, iar lucrurile stau să se aprindă chiar de luni, 25
ianuarie, ziua până în care producătorii trebuie să depună la AFM declarații
privind cantitățile de ambalaje colectate în anul 2015. La mijlocul săptămânii
trecute, reprezentanții autorităților în domeniu și cei ai producătorilor de
alimente au avut o rundă de negocieri pe acest subiect, dar fără rezultate
clare. Toți spun că nu e în regulă ce se întâmplă, însă nu au soluții.
Se vor scumpi alimentele? Producătorii
amenință, dar sunt sceptici
 |
| Toate produsele Agricola sunt ambalate |
„A scumpi, din această cauză,
alimentele este doar o sperietoare, e singura armă de care dispunem – a opinat
Grigore Horoi. Până la urmă, prețurile sunt făcute de piață. Pui un preț mai mare,
dar dacă nu se vinde marfa ce ai făcut?”. Producătorii au contracte cu rețelele
de magazine pe 60 – 90 de zile și nu pot modifica prețurile subit. Dar după
acest termen nu se știe cine mai poate ține în frâu prețurile. Pentru a nu mai
vorbi că unele firme s-ar putea confrunta chiar cu falimentul. Astfel, unii
producători, precum cei din Federația Romalienta, au declarat că nu vor plăti
contribuția de 2 lei pe kilogramul de ambalaj la fondul de mediu dacă
operatorii alimentari nu sunt vinovați de neîndeplinirea țintelor asumate la
colectarea și reciclarea ambalajelor. Alții au venit cu ideea taxării, ca pe
vremuri, a ambalajelor la cumpărătorii finali, după care aceștia să le
valorifice în magazine. Dar, acum, nu mai există infrastructura unei asemenea operațiuni,
ca în vremea când duceam sticle la vânzare.
Unde e lege nu e tocmeală
În județul Bacău, în anul 2014
(ultimele date publicate pe site-ul Agenției Naționale de Mediu) erau 69 de
operatori economici autorizați pentru colectarea deșeurilor de ambalaje și unul
pentru reciclarea lor. Ponderea deșeurilor de
ambalaje din totalul deșeurilor municipale generate a crescut semnificativ în
ultimii ani, urmând tendința crescătoare a cantităților de ambalaje introduse
pe piață. Această creștere a determinat Comisia Europeană să elaboreze și să
adopte Directiva 94/62/CE, menită să contribuie la reducerea deșeurilor de
ambalaje. „Pentru ambalaje, pentru introducerea și comercializarea lor –
spune Maria Ionos, purtătorul de cuvânt al Agenției pentru Protecția Mediului
Bacău -, agenții economici trebuie să plătească o taxă anuală. La nivel național există o rețea de operatori
sau structuri pentru preluarea responsabilității. Agenții economici încheie
contracte cu ei, iar operatorii își asumă obligații în numele agenților. Cei
care generează deșeuri (ambalaje) au obligația să scape de ele legal, cu
autorizație de la Mediu.”
„Problema
e că ambalajele ajung la consumatorul casnic, însă în România nu e rezolvată
problema selecției deșeurilor. În Occident sunt tomberoane pentru selectarea deșeurilor
și se dau amenzi dacă se încalcă regula. Și la noi au fost puse tomberoane, dar
nu se respectă regula, poate doar în aeroporturi, în marile instituții etc.”
Grigore Horoi, președintele
Grupului Agricola
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu