- cine mai are cultură speră la două tone pe hectar şi la peste doi lei pe kilogram la vînzare
Cu ani in urma, la Servichimex rapita aducea recorduri de productie |
Rapiţa a rămas în cultură, în judeţul Bacău, doar pe jumătate din
suprafaţa dedicată iniţial, adică în toamna anului trecut. Din cele 4.200 de
hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă, după seceta care s-a
abătut asupra României, dar şi după iarna foarte grea care a urmat. Ploile din
primăvară au mai salvat, în parte, situaţia.
Unul dintre cultivatorii importanţi de rapiţă din judeţul Bacău,
societatea Servchimex, mai are, în acest an, doar circa 75 de hectare pe care
plantele se dezvoltă normal. "După seceta din toamnă şi iarna grea - spune
Ioan Chiriac, administratorul societăţii -, am rămas doar cu 60 la sută din
suprafaţă. Cred că voi obţine circa 2.000 de kilograme pe hectar. calitatea
recoltei cred că este un anormală. producţia s-a diminuat, nu calitatea.
Dimpotrivă, în acest an scoatem o producţie mai mică, dar cu o cheltuială mai
mare, pentru că fiind plantele mai rare a trebuit să erbicidăm de două ori.
Plus alte costuri cu tratamentele. La o producţie mai mică sunt costuri pe
unitate mai mari. În primăvară au fost ploi importante, dar luna iunie a fost în
zona noastră fără precipitaţii notabile. Este un an capricios, la care ne şi aşteptam,
dar se pare că va fi chiar mai rău decât am preconizat. Depinde mult de ploile
care vor veni de acum încolo". Ioan Chiriac crede că din câtă producţie va
obţine o va da toată la export, pe schimbul intracomuniutar european. Rapiţa se
procesează, în general, puţin în România. Cerealele şi oleagionoasele, începând
cu rapiţa, au preţuri pe care le face piaţa internaţională, ceea ce fermierii
apreciază că este un lucru bun. "Rapiţa - a mai apreciat administratorul
Servchimex - cred că se va vinde de la doi lei pe kilogram în sus. Anul trecut
s-au dat 1,70 de lei. Nu cred că va fi o creştere spectaculoasă, pentru că la
nivel mondial este rapiţă, iar marele consumator este Europa, nu SUA. Europenii
fabrică biodiesel, pe când americanii etanol, din porumb. Ceea ce ne şi ajută,
pentru că dacă americanii nu ar folosi porumbul pentru etanol, nici noi nu am
mai vinde cu 0,60 de lei kilogramul, sau cum e acum chiar 0.80 de lei".
Unde a plouat un pic s-a mai făcut ceva
Daniel Ciobanu, proprietarul societăţii Aprodes Dămieneşti, a întors
30 la sută din suprafaţă, dar se consideră fericit faţă de alţii. "Unii -
spune proprietarul - au întors 70 - 80 la sută sau chiar tot. Procentul pe ţară,
de cultură care a rămas este 30. Noi am cultivat 80 de hectare şi mai avem 60.
Ne aşteptăm la o producţie medie, circa 2.000 - 2.500 de kilograme la hectar.
Depinde de zonă. La noi a plouat chiar pe 1 şi 2 septembrie, la răsărirea rapiţei,
deci e un caz fericit. La alţii, alături nu a fost aşa. Datorită ploilor din
primăvară, însă, masa la 1.000 de boabe pare să fie mai mare. Mai rău este că
nu se prea înghesuie cumpărătorii să ne contacteze, să ne dea preţuri certe, să
încheie contracte. Ne-au şi prevenit că nu vor porni fabricile fără cantitatea
necesară. Deci, ni s-a spus să ne luăm gândul de la un preţ mai bun".
Fermierul crede că este posibil să dea marfa la export, dacă preţul este mai
bun. Dar, tot speră, la un 2,25 de lei pe kilogram, preţ care a apărut deja. Însă
ce a câştigat la rapiţă pierde la grâu, unde sunt probleme cu răsărirea şi densitatea,
plus că după ploi s-au ridicat destule buruieni. Mohorul este cât grâul.
Unii n-au pic de rapiţă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu