Porumb frumos, rapiță mai puțină după ploile de până acum

Lan de porumb în zona Brad

Starea vremii din acest an – spun fermierii băcăuani - a afectat mult culturile de rapiță. Cei care făceau în alți și 4.000 de kilograme la hectar, acum au ajuns la numai 1.300. Poumbul dă însă speranțe.

„Lângă mine – spune Daniel Ciobanu, fermier din zona Dămienești și președinte al Asociației Județene a Producătorilor Agricoli - am un cultivator care e pasionat și are și teren propice pentru rapiță. Ajungea și la 4.500 kg la hectar, dar acum abia la 1.500-2.000. Și nici prețurile nu sunt grozave”.

Fermierii vor, de acum, să vadă starea grâului. „Stăm cu emoție – mai spune Daniel Ciobanu. O parte din cultură s-a îmbolnăvit datorită vremii din luna martie. Nu i-am făcut nici tratament adecvat, pentru că nu am mai avut asemenea experiențe până acum, să tratăm cultura când încă nu e răsărită planta. Iar ce a fost răsărit din cultura de toamnă s-a cam pierdut. Nu vor fi producții record în acest an, dacă ajungem la 5.000-5.500 kg. Însă auzim și de alte producții, de exemplu la orz, pe la Galați, orzul răsărit în primăvară a dat 3.300 kg. Pe la Teleorman orzul răsărit din toamnă a dat 5.800 kg”.

Daniel Ciobanu

Estimările făcute în agricultura României din acest an dau producții record. Băcăuanii cred însă că acestea sunt cam grăbite. Condițiile agrometeorologice s-au schimbat, a plouat mult și nu a fost rău, dar de acum cultivatorii își cam doresc ceva caniculă, să se coacă toate culturile. Starea de acum face bine la porumb, la care fermierii au speranțe mai mari. Lanurile sunt mari, frumoase. Plantele au început să lege și în zona noastră de cultură și e bine, pentru că dacă se prelungește legatul nu se mai coc boabele cum trebuie, iar în toamnă ar trebui uscate artificial. Legatul la porumb trebuia să aibă loc în a treia decadă alunii iunie, dar semănatul s-a făcut cam târziu. Nici în sud nu sunt culturi mult înaintate în vegetație față de ale noastre.

„Ploile care au fost – a mai precizat Daniel Ciobanu - ne-au cam făcut pagube, băltiri, șiroiri, dar nu mai spunem nimic, suntem mulțumiți că în acest an am avut, totuși apă. Știu, însă, că sunt zone prin țară în care nu a plouat atât de mult și duc lipsă de apă”.

Seceta usucă lanurile de grâu

• agricultorii din județ încep să cosească lanurile sau să bage culturile sub brazdă

Agricultorii din județul Bacău au început să cosească lanurile de grâu chiar dacă această cultură nu a ajuns încă la maturitate. Cine nu are ce face cu grâul uscat, bagă culturile sub brazdă. Motivul este seceta care se face simțită tot mai mult. Veștile îngrijorătoare vin chiar din câmpia Siretului, zona cea mai potrivită pentru culturile vegetale.

„Cine are animale – ne spunea unul dintre fermierii din Buhoci –  poate pune grâul cosit în hrana lor, dar cine nu le are nu poate decât să întoarcă această cultură, adică să are din nou terenul. Ce cultură nouă mai poți înființa, însă, acum, la începutul verii?”.

De secetă și de efectele ei se plâng agricultorii de mai multă vreme, chiar la noi în județ. Daniel Ciobanu, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermier în zona Dămienești, spune că efectele secetei se simt și în lanurile de porumb, dar și la alte culturi. Meteorologii anunță din nou ploi (chiar și grindină), dar fermierii știu că ploaia ar mai putea ajuta doar plantele care au apucat să crească, să se întărească.

Irigațiile ar fi cea mai sigură soluție în astfel de cazuri, dar în marea majoritate a fermelor nu sunt rețele de apă, iar ceea ce s-a promis încă de acum câțiva ani de la Guvern nu s-a materializat: rețelele de irigații încă nu au apărut decât pe ici pe acolo, mai ales în zonele agricole mari.

La Conferința Națională a LAPAR de acum câteva zile s-a pus din nou problema irigațiilor, iar premierul Viorica Dăncilă și ministrul Agriculturii Petre Daea au promis și ei o strategie în materie de irigații. „Agricultura – a spus președintele Ligii, fermierul băcăuan Laurențiu Baciu – este sectorul de activitate care poate aduce beneficii imediate. Și avem acum un ministru care dacă ar avea fondurile necesare ar ști ce să facă din ele. Dar încă e un stres pentru noi că nu plouă, că e prea frig sau prea cald. Investițiile în irigații, de exemplu, ar fi făcute pentru mulți ani de acum încolo și ar merita toți banii. Clima se schimbă, iar stresul nostru e tot mai mare”. La Conferință fermierii au mulțumit pentru fondurile pe care le primesc pentru irigații, dar au arătat că ar mai fi nevoie de bani și pentru echipamentele de udat. Guvernanții au promis că se vor aloca.

An agricol bun, dar prețurile îi descurajează pe fermieri

Prețul grâului din acest an îi nemulțumește profund pe producătorii din județul Bacău, așa cum în general prețurile produselor agricole sunt considerate prea mici față de eforturile care se fac într-un an agricol. Fermierii spun că 2017 a fost, în zona noastră, unul normal, adică bun comparativ cu ultimii cinci an, dar când să livreze marfa ei constată că nu-și mai acoperă cheltuielile.

 

Daniel Ciobanu, fermier în zona Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) spune că agricultorii nu știu cum să mai negocieze, pentru că de la o săptămână la alta prețurile diferă foarte mult. ”În ultimul timp – ne-a declarat fermierul - chiar nu am mai testat piața, pentru că dacă au scăzut prețurile ce să mai vorbim. În fiecare săptămână se schimbă de cel puțin două ori, nu se stabilizează la un plafon. Am început, la grâu, cu 63 de bani, după aceea au scăzut la 58-60 de bani, și apoi au crescut din nou la 62 -63 de bani. Erau cumpărători și la 65 de bani, dar plătesc mai greu”.

Silozul Cerealcom Bacău

Fermierii se plâng că au crescut cheltuielile. Și prețurile imputurilor sunt altele. „Trebuie să faci eforturi foarte mari să poți supraviețui – a opinat Daniel Ciobanu. Producția nu depinde însă doar de cantitatea și calitatea imputurilor, depinde și de factorii climaterici. Uneori ești obligat să faci multe treceri cu mașinile agricole pe aceeași suprafață de teren datorită lor. Eu am pregătit terenul pentru grâu înainte de a începe ploile. A plouat, însă, cu 22 de litri pe mp și a trebuit să-l pregătesc din nou”.

În 2017, în județul Bacău producțiile au fost apropiate de normal, după mulți ani necorespunzători, cu începere din 2012 când a fost secetă. Mai rău a fost prin Vaslui sau Botoșani, care au suferit al treilea an de secetă. La noi, o producție normală ar fi de circa 4,5 t de grâu la hectar, 2,7 t la floarea soarelui, circa 8 t la porumb. Dar, când sunt producții mulțumitoare cad și prețurile – spun fermierii.

„Depinde de fermieri: să se unească și să țină piept fluctuațiilor de prețuri – a mai opinat Daniel Ciobanu. Dar, aici încă sunt probleme, suntem numai cu gândul la așa ceva, nu și cu fapta. Sigur, fiecare are problemele lui. Unii, cei mai mulți, nu au spații de depozitare și sunt obligați să vândă direct din câmp, la ce preț se dă atunci. Astfel, toate prețurile cad. Ne facem singuri rău! Dar și distanțele mari descurajează aducerea produselor în depozite. Transportul încă e scump”.