Chimiștii revoluționari din Filipești susțin și în acest an agricultura modernă

Ioan Neculcea și Marius Gîrbea

Compania Romchim Protect, din Filipești, cunoscută pentru soluții revoluționare în agricultură, a organizat primul eveniment hibrid al agrobusinessului românesc din acest an, Simpozionul „Soluții științifice inovatoare în agricultură”, ajuns la ediția a VIII-a. Acum, cercetătorii și fabricanții de la Romchim au prezentat noile lor produse care vor fi lansate în campania agricolă din primăvara 2021, iar vedeta noului lot este Azosulf, realizat pe baza GeMIX Technology.

Evenimentul a fost organizat de Romchim Protect și Smart Agricultural Services (SAS) – societate care comercializează produse pentru agricultura ecologică, îngrășăminte chimice pentru agricultura convențională, biostimulatori, produse și tehnologii de cultură customizate pentru toate culturile agricole și horticole. Participanții au fost, în condițiile pandemiei de Covid-19, doar un grup de fermieri din România și din Republica Moldova (inclusiv din Transnistria), dar și un grup de ziariști din presa agricolă locală și centrală. Simpozionul a fost transmis, însă, și online. La final, participanții au vizitat modernele linii de producție de la Romchim Protect.

Reuniunea a fost moderată de Florin Constantin, fondatorul Agzecutive - companie de executive recruitment dedicată exclusiv sectorului agrobusiness.

Produse pentru o agricultură bine gândită

I. Neculcea, Fl. Constantin, M. Gîrbea

„Romchim Protect – a precizat Florin Constantin la deschiderea simpozionului - ne arată inovația adevărată, românească, pentru o agricultură productivă și bine gândită, actualizată la noile trenduri ale agriculturii mondiale!”. Ioan Neculcea, fondator și CEO al companiei din Filipești – a susținut această apreciere printr-o succintă trecere în revistă a principalelor produse inovatoare ale Romchim lansate la edițiile anterioare ale simpozionului. Ne-am reamintit, astfel, de biostimulatorul universal Asfac BCO-4, de biostimulatorul microbiologic cu rol fungic Trisafe, de gama de îngrășăminte Agrisol și de îngrășămintele inteligente prezentate în 2017. „Anul 2018 – a spus Ioan Neculcea - a fost cel mai important pe această linie. Atunci am prezentat trei produse cu aplicație în agricultură, îngrășămintele ecologice granulare EcoMAX Equilibrum, îngrășămintele solide care au în compoziție microorganisme și Ploaia solidă Smart Guard Hydro, un complex de nutrienți pentru agricultură, un îngrășământ care are în compoziție și un polimer care poate absorbi de 500 de ori mai multă apă decât greutatea lui”. În 2019 compania a venit cu îngrășăminte lichide injectate în sol, soluția ideală pentru o nutriție sigură a plantelor, iar în 2020 cu produsul Magma, un combustibil ecologic, pentru horticultură, în combaterea efectelor înghețului.

Vedeta care scoate elemente nutriționale din sol

„Vedeta” – prezentată de inginerul Marius Gîrbea, director de marketing la Romchim și fondatorul SAS - poartă numele Azosulf, un produs care are în compoziție numai azot total, sulf și carbon și care se obține cu tehnologia inovatoare GeMIX. Aceasta permite solubilizarea elementelor nutritive blocate în sol și care devin disponibile plantelor. Iar GeMIX (Ground Energizer MIX) este un aditiv marca Agrisol.

Produsul Azosulf este un îngrășământ sub formă de granule iregulare utilizat în fertilizarea culturilor agricole. „Am pornit – a explicat Ioan Neculcea - de la ideea de a reduce chimizarea solului prin diminuarea administrării îngrășămintelor fosfatice. Rezervele de fosfor ale naturii sunt limitate, dar Romchim Protect a formulat, pentru reducerea costurilor de fertilizare a solurilor, un îngrășământ aditivat, Azosulf, care nu conține nici fosfor, nici potasiu, ci un mixt de substanțe organice”.

Azosulf este un produs care nu conține fosfor și potasiu, elemente indispensabile în nutriția plantelor. Aditivul său GeMIX disponibilizează însă nutrienții din sol și reduce astfel cheltuielile chimizării solului. Fosforul este esențial vieții, nutriției plantelor, dar tot mai rar în natură. Astfel, agricultorii aplică îngrășăminte fosfatice, care costă mult. Azosulf e mai ieftin și scoate nutrienții din sol.

Alte trei soluții inovatoare lansate în acest an de Romchim sunt Cereal Max, EcoMax Equilibrium şi Rerum Eco. Marius Gîrbea susține că EcoMax Equilibrum este cea mai bună soluție de fertilizare din această primăvară.

Ce spun fermierii. Unii au pus în brazdă Azosulf, alții sunt curioși

Ioan Chiriac, primul din stânga.

Primul care a văzut rezultatele după administrarea Azosulf pe un lot experimental a fost fermierul Gavrilă Tuchiluș, din zona agricolă Matca. Concluzia, după experiența cu Azosulf, este că se poate obține eficiență sporită la costuri mai mici.

Am stat de vorbă și cu unul dintre cei mai importanți fermieri băcăuani pe această temă, Ioan Chiriac. „AzoSulf – ne-a declarat fermierul - este un produs nou, încă nelivrat pe piață. Ni se propune ca noi, fermierii, să-l folosim pe scară largă. Ideea este foarte generoasă, pentru că noi toți resimțim lipsa fosforului din sol, dar și cheltuielile mari pe care le avem din acest motiv. Eu mi-aș dori foarte mult să folosesc noul produs. Am înțeles că ar trebui administrate 200 kg la hectar și vreau să văd dacă într-o singură etapă sau în mai multe. Și dacă el ar fi la același preț cu ce avem acum pe piață și tot ar fi un avantaj, în condițiile în care am extrage fosforul din sol, nu să aducem fosfor din exterior. Voi folosi acest produs și voi vedea și rezultatul. Deja m-am gândit și la sola pe care să-l administrez, o solă cu variații de fertilitate, unde pot vedea rezultate concrete. Dacă l-aș folosi pe o solă pe care deja administrez gunoi de grajd, de exemplu, rezultatul nu ar fi relevant. Noul produs trebuie folosit în condiții limită”.

Scurt portret de întreprindere modernă

Romchim Protect, înființată în anul 1998, a devenit una dintre cele mai importante firme băcăuane. Compania nu are mai mult de 36 de salariați, în prezent, dar majoritatea lor sunt ingineri. S-a remarcat prin activitatea de cercetare-inovare și prin fabricarea de produse de înaltă calitate pe linii tehnologice de ultimă generație. Fiecare secție de producție arată – cum se spune – ca o farmacie.

Divizia Agricultură este unul dintre departamentele sale, prin care produce fertilizatori foliari, biostimulatori și adjuvanți, îngrășăminte complexe, îngrășăminte foliare, degivranți. De asemenea, produce o gamă largă de agenți de deszăpezire, soluții ignifuge, rășini epoxidice, vopsea pentru marcaj rutier, pardoseli epoxidice, pardoseli decorative, membrane lichide de hidroizolație, lacuri, produse care se pliază pe actualul context al pandemiei de coronavirus.

Produsele Romchim Protect sunt recunoscute pe plan intern și internațional și au obținut medalii de argint (în 1997) și aur (în anul 2000) la Salonul de Inovaţii, Cercetare şi Tehnologii Noi EUREKA, de la Bruxeless, medalia de aur la al 15-lea Salon Internațional de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic „Inventica 2011”, de la Iași. Numai în anul 2016, compania a obținut două medalii de aur la saloanele de inventică, precum și numeroase premii pentru inovare și cercetare românească.

 

Cel mai puternic fermier din România a fost în Bacău

• Constantin Duluțe exploatează agricol Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din Europa, face vin la Averești și energie regenerabilă la Codăești

Constantin Duluțe

Pe cel mai mare fermier din România, Constantin Duluțe, l-am întâlnit în ferma zootehnică a unui cunoscut inginer băcăuan, Ioan Chiriac. Au fost colegi de facultate și sunt prieteni. Este concesionarul celei mai mari ferme din Europa, Insula Mare a Brăilei, și administrează exploatația vitivinicolă de la Averești (Huși). De câțiva ani produce și energie regenerabilă, în zona Codăești (Vaslui). 

Vă știam producătorul celui mai bun vin, Zghihara de Averești, domnule inginer. Când și cum ați ajuns și în Insula Mare a Brăilei?

Am preluat ferma din Insula Mare a Brăilei în 2012, prin contract de concesiune, dar de la fostul TCE 3 Brazi, fostul concesionar, am preluat toată partea de active. Și astfel facem agricultură în cea mai mare fermă din Europa, pe 57.000 de hectare. Lucrăm în continuare cu inginerul Buzdugan, foarte cunoscut acolo, care este director general și președintele consiliului de administrație la Agricost Insula Mare a Brăilei, dar și cu alți 70 de specialiști. În total cu 950 de persoane.

Ce diferență este între agricultura de pe Insulă și aceea din restul țării?

Insula Mare a Brăilei este o exploatație unică chiar și în Europa, care se află între două brațe ale Dunării, cu un sistem de irigații cu conductă îngropată pe 1.500 de kilometri, cu sistem de desecare și un sistem de irigații reversibil. Primăvara scoatem apa, care este în exces pe insulă, dar vara, oe secetă, aducem apa pentru irigații. Este o exploatație unică în Europa și ca dotare tehnică.

S-a investit mult?

Da, peste 500 de milioane de euro și continuăm cu câte 20 de milioane de euro în fiecare an. Sistemul de irigații nu este pe toată suprafața, numai în acest an avem 10.000 de hectare cu sistem de irigații nou înființat, care înseamnă 25 de milioane de euro.

Ce e mai bun acolo: pământul, aerul, apa?

Greu de spus ce e mai bun. Insula Mare a Brăilei are caracteristici anume. Acolo este o vegetație de baltă, un exces de umiditate primăvara și secetă în timpul verii. Și activitatea agricolă e mult mai grea decât pe un teren terasat. În plus, tot personalul vine pe Insulă trecând zilnic Dunărea. Acum o jumătate de secol zona era parcă numai pentru cei condamnați, pentru batalionul disciplinar. Acum, însă, cu tehnologiile pe care le-am introdus cred că stăpânim foarte bine arealul. Avem o gamă de mașini specifice, lucrăm cu cele mai bune firme producătoare din lume și au fost create prototipuri de mașini  specifice Insulei Mari a Brăilei.

De cât timp concesionați în acest areal?

De 20 de ani, plus alți zece prelungire. Deci 30 de ani.

Acolo există cea mai bună suprafață agricolă a României?

Nu, e o poveste în acest sens. E drept, sunt condiții bune de fertilitate. Dar acolo trebuie investit foarte mult pentru a ieși peste media de producție agricolă din România. Noi realizăm grâu, pe hectar, de la șase tone în sus.

Sunteți originar din Cotnari și faceți vin bun la Averești. Cum de ați coborât, geografic, până în Insula Mare a Brăilei?

Cunosc Insula de multă vreme. Nu a fost o noutate pentru mine. Dar nu am gândit mereu să ajung acolo. De multe ori lucrurile vin de la sine și cred că sunt cele mai bune mutări. Eu sunt în agricultură din 1984, e deci un domeniu cunoscut. Insula a fost doar o provocare și m-a ajutat mult experiența căpătată la conducerea unor întreprinderi agricole de stat.

De unde conduce un concesionar o fermă ca Insula Mare a Brăilei? Din apropiere, de la fața locului sau de mai departe?

Filosofia mea în materie de management este că trebuie să înțelegi foarte bine activitatea de care te ocupi, să stai lângă ea până funcționează, după care să o dai colaboratorilor să o ducă mai departe. Trebuie să ai oameni buni, care știu ce să facă. Nu trebuie să faci numai tu totul. Eu, la Brăila merg atunci când e nevoie, nu sunt zi de zi acolo. Am oameni pe care mă bazez.

Cum merge activitatea în viile de la Averești?

Acolo am 550 de hectare de vie, toată nou plantată, pe cel mai bun terroir din zona Hușilor, la o altitudine de 380 de metri, cu cea mai bună aciditate din România. Și acolo am adus cele mai bune utilaje care există acum în lume, am mecanizat peste 50% din activitatea din vie și recoltăm mecanic.

Ioan Chiriac și Constantin Duluțe

În ce alte zone mai lucrați?

Am și un parc eolian, pentru energie regenerabilă, la Codăești (Vaslui).

Cu astfel de activități țineți Moldova în mână.

Eu totdeauna am privit lucrurile acestea ca o obligație, nu ca pe o binefacere.

Din familie are cine să preia toate aceste realizări?

Am un singur copil, o fată, care până acum a lucrat la o firmă multinațională, pentru că am vrut să o pregătesc să înțeleagă ce înseamnă businessul: nu la tatăl ei, ci la o firmă mare. De un an i-am deschis drumul spre București, pentru marketing pe piața vinurilor, și acum se ocupă cu așa ceva. De Insulă are cine să se ocupe.

„Ferma lu’ Chiriac” are sediu administrativ nou

Administrată de inginerul Ioan Chiriac, ferma de vaci cu lapte de la Radomirești a societății Rolex are acum un sediu administrativ nou. Noua clădire, funcțională, modernă, a fost inaugurată luni, 25 iulie, în prezența actualilor și foștilor asociați din societatea patronatoare Rolex, a unor fermieri de marcă din județul Bacău și din țară și a reprezentanților instituțiilor agricole ale județului. Între ei i-am recunoscut pe Constantin Duluțe, noul administrator al celei mai mari ferme agricole din Europa, Agricost Insula Mare Brăilei, dar și pe președintele și vicepreședintele celei mai importante asociații profesionale a fermierilor – LAPAR (Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România), Laurențiu Baciu și Daniel Ciobanu.

Noul sediu administrativ al „Fermei lu’ Chiriac”, cum a fost botezată ferma de administratorii ei, este opera arhitectului Doru Anghel și a structuristului Constantin Grapă și arhitectural face „casă bună” cu vecinul ei, Conacul Lecca, monument istoric datat 1895, acum din nou în posesia familiei Lecca și renovat recent. „Am ținut cont special de această ilustră vecinătate – a spus Ioan Chiriac -, din respect pentru familia care a dat județului Bacău și României, pe parcursul a 200 de ani, parlamentari, prefecți, politicieni și militari de carieră, între care primul președinte al Camerei Deputaților din România, Gheorghe Lecca, dar și pentru relația excepțională pe care o avem cu descendentul acestei familii, domnul Dumitru Lecca”.

Ioan Chiriac, administratorul fermei, a mulțumit primilor lui patru asociați în această societate, între care actualul diplomat cu grad de ambasador Valeriu Gheorghe, cu care a început afacerea în 1991. „Lucrurile au evoluat – a mai spus Ioan Chiriac -, iar societatea are acum alți asociați. Ferma zootehnică de la Radomirești a fost privatizată în anul 2002, când era într-o stare de degradare accentuată, cu un efectiv de vaci aproape tarate, de la care nu se puteau lua mai mult de 700 ml de lapte pe zi. Acum ferma are vaci Holstein de la care se mulg 30 de litri de lapte și este în plină dezvoltare, cu proiecte pentru grajduri noi, care vor ține cont de cele trei condiții de a face zootehnie: masă, casă și genetică bună pentru animale. La Radomirești, genetica și masa sunt asigurate, iar grajdurile urmează a fi modernizate”.