Finanțe-Bănci



Încă 265 de elevi băcăuani au luat lecții de educație financiar-bancară

Agenția Bacău a Băncii Naționale a României (BNR) și Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) au finalizat o nouă etapă de activități pe teme financiar-bancare adresate tinerilor în programul “Global Money Week”, prin proiectul „Să vorbim despre bani și bănci”. Acțiunile au avut loc în perioada 14 – 20 martie, iar la acestea au participat elevii din clasele primare și gimnaziale de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și din școlile „Spiru Haret”, „Miron Costin”, „George Bacovia” și „Constantin Platon”, din Bacău. „La sediul agenției noastre – ne-a declarat directorul acesteia, Ștefan Sâmbotin - au avut loc zilnic prezentări pentru elevii din clasele primare și gimnaziale.
Programul a fost realizat cu sprijinul prof. dr. Oana-Maria Droiman, inspector pentru discipline socio-umane la ISJ Bacău”. La activitățile educaționale au participat 265 de elevi și 12 profesori, din ciclul primar și  gimnazial.
Programul “Global Money Week” (GMW) este derulat de BNR în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și cu Child and Youth Finance International (CYFI). Este al treilea an consecutiv în care BNR participă la programul GMW, iar succesul activităților a fost recunoscut la nivel internațional prin câștigarea trofeului “Global Money Week” Award 2014 pentru Europa. Proiectele educaționale, parte integrantă a activității de comunicare externă a BNR, au ca obiectiv creșterea nivelului de educație financiară a publicului, contribuind la o mai bună înțelegere și la o evaluare corectă a unor aspecte economice și financiare.

„Ne propunem să continuăm în aprilie, în săptamâna «Să știi mai multe, să fii mai bun» (18-22 aprilie). Vom avea în vedere să ne deplasăm mai ales în zonele rurale din județ, la școli generale și licee, deoarece se constată un interes crescut al elevilor pentru informații privind moneda națională (istorie, elemente de siguranță, funcțiile și utilitatea monedei, paritate leu/euro, utilizarea cardurilor pentru plăți ș.a.).”
Ștefan Sâmbotin, directorul Agenției Bacău a BNR

Duminică, extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale

O nouă extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminică, 20 martie, pentru bonurile emise între 1 și 29 februarie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selecția câștigătorilor se face în două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.
Primul număr extras din urnă va indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Băcăunii economisesc și se împumută mai mult, dar restituie mai greu

Restanțele bancare ale băcăuanilor au crescut din nou, în prima lună a anului 2016, după de în decembrie au atins, în scădere continuă, nivelul lunii mai 2010, cel mai scăzut nivel după recordul în creștere atins în septembrie 2013, când ajunseseră la peste 579 de milioane de lei.

La final de ianuarie, restanțele au ajuns la aproape 258 de milioane de lei, în creștere cu aproape 14 milioane față de luna precedentă. Băcăuanii aveau, însă, și la final de ianuarie, mai mulți bani în băncile comerciale, comparativ cu doar o lună înainte, iar nivelul atins de economii este cel mai mare din toate timpurile, de aproape 8,855 de miliarde de lei.
{i volumul creditelor a fost în creștere – conform raportului făcut public de Banca Națională a României -, cu aproape zece milioane de lei. Creditele contractate au fost de aproape 3,68 de miliarde de lei în ianuarie. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de peste 2,2 miliarde de lei (în creștere), iar în valută la echivalentul a 1,43 de miliarde de lei (în scădere). Creditele restante rămân, în continuare, mult mai mici decât economiile, dar de 6,84 de ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de credite, de peste 1,43 de miliarde de lei, pe când nerezidenții stau la peste 716 milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la aproape 314 de milioane de lei (în scădere), iar a creditelor pentru locuințe la peste 451 de milioane de lei (tot în scădere).
În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor a crescut ușor față de luna decembrie, dar rămâne cea mai scăzută între celelalte județe, de numai 7,08%, sub nivelul regional de 9,72%. Județul Botoșani ocupă poziția a doua la acest capitol, cu 8,62%. Ponderea cea mai mare o au restanțele înregistrate în județul Vaslui (16,57%), dar în volum cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de peste 713 milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de aproape 7,6 miliarde de lei. Valorile, în volum, pentru județul Bacău sunt aproape la jumătatea celor din Iași.
Doi băcăuani premiați de Loteria bonurilor fiscale

A doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale pentru bonurile emise în luna ianuarie a inclus pe lista premiaților doi băcăuani. După prima etapă de selecție au rezultat 188 de cereri de revendicare, între care patru erau din județul Bacău, dar numărul maxim de premii stabilit prin lege este 100 și a fost nevoie de o nouă selecție a bonurilor. Astfel, fiecare premiat va primi 10.000 de lei.
Pentru cele două bonuri fiscale câștigătoare din Bacău cererile de revendicare au fost depuse la Administrația Județeană a Finanțelor Publice.
Următoarea extragere va avea loc în luna martie, pentru bonurile fiscale enise în luna februarie. Premiile cumulează, lunar, un milion de lei.
Filiala Bacău a CECCAR și-a reînnoit jumătate din organismul de conducere

Adunarea Generală anuală a Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR) a înnoit sâmbătă, 27 februarie, la încheierea mandatelor, jumătate din numărul membrilor Consiliului de conducere și a procedat și la alegerea noii Comisii de disciplină, dar și a cenzorului filialei. De asemenea, au fost desemnați reprezentanții filialei la Conferința Națională a CECCAR, care va avea loc pe  18 martie, și a fost aprobată lista cabinetelor propuse pentru audit în anul 2017.

Adunarea Generală a debutat, însă, cu analizarea Raportului Consiliului de conducere privind activitatea desfășurată în anul 2015, an în care a excelat organizarea de cursuri de pregătire tehnică și de însușire a doctrinei profesionale pentru stagiarii care au participat la pregătirea în sistem colectiv. Filiala a fost inclusă, în 2015, într-un proiect din Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane de pregătire profesională continuă, peste 30% din cheltuieli fiind suportate din fonduri asigurate prin acest program. Au fost aduse la îndeplinire prevederile programului național de pregătire profesională continuă, au fost organizate două mese rotunde pe diverse teme de interes privind modificări ale Codului fiscal și de expertiză contabilă și patru seminarii de instruire a experților contabili judiciari din Grupul Experților Contabili Judiciari (GEJ), precum și un curs pregătitor pentru examenul de aptitudini și 18 cursuri de pregătire profesională continuă la care au participat 1.324 de liber profesioniști.
Preăedintele filialei CECCAR Bacău, Marcel Bulinschi,
și directorul executiv Constantin Păstrăv,
la deschiderea Adunării Generale
Și anul trecut a fost menținut protocolul de colaborare cu Inspecția Muncii a ITM Bacău privind gestionarea aplicației Revisal. A fost organizată sărbătorirea Zilei Naționale a Contabilului din România 2015 și a patra ediție a Topului celor mai bune societăți de contabilitate din județ.
Anul trecut au fost auditate, în stadii diferite, 63 de cabinete de expertiză contabilă. Astfel, 37 de cabinete au fost clasificate în clasa B, iar 26 în clasa C.
În 2015, Comisia de disciplină a avut de rezolvat trei plângeri, care au avut ca obiect activitatea de expertiză contabilă judiciară și servicii profesionale.
Pentru anul 2016, filiala își propune, între altele, evidența operativă a membrilor filialei, pentru accesarea online a tabloului CECCAR, organizarea periodică de dezbateri, mese rotunde și seminarii pe teme profesionale cu organismele publice locale, organizarea cursurilor de inițiere și perfecționare pentru pregătirea profesională a membrilor filialei și a cursurilor pregătitoare pentru candidații încriși la examenele de acces și de aptitudini.
Anul trecut, veniturile realizate de filială au depășit previziunile cu circa 15%, iar cheltuielile au ajuns la numai 99,1%, iar pentru acest an veniturile totale preconizate sunt mai mic ca în 2015, dar cheltuielile totale mai mari, însă sub nivelul veniturilor, cu un excedent bugetar de 60.000 de lei.
S-a făcut a doua extragere din februarie pentru selecția câștigătorilor la Loteria bonurilor fiscale
  •  primul număr câștigător din seria 1 - 188 este 37

Joi, 25 februarie, s-a organizat a doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale din data de 17 ianuarie, la care au participat bonurile emise în perioada 1 – 31 decembrie 2015. Primul număr câștigător extras din urne este 37.
S-a extras, întâi, un număr din intervalul numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost depuse cereri de revendicare a premiilor, respectiv 001 până la 188. Pentru desemnarea celui de-al doilea număr câștigător se aplică, în mod crescător la primul număr extras, un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câștigător (30). Pentru stabilirea celorlalți câștigători, pasul se adună succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător. Dacă în urma aplicării acestei proceduri de selecție se depășește numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă (188), următorul număr câștigător este dat de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului (30) la baza de referință şi numărul unic maxim atribuit (188), continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100. În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câștigătoare, sunt eliminate din listă.
În prima etapă a extragerii lunare, din 21 februarie, au fost desemnate ca fiind câștigătoare bonurile fiscale emise în data de 30 decembrie 2015, cu o valoare de 142 de lei.
După centralizarea bonurilor câștigătoare, a rezultat un număr de 188 de cereri de revendicare, fiind depășit astfel numărul maxim de premii stabilit prin lege (cel mult 100 de premii). Pe listă sunt și patru bonuri din județul Bacău, trei cereri fiind depuse la Administrația Județeană a Finanțelor Publice, iar unul la Secția Financiară Orășenească Moinești. Acestea au numerele unice de înregistrare 30 – 47 – 102 și 175.
În urma efectuării unor verificări, s-a constatat că în cazul cererii de revendicare cu numărul unic de înregistrare 56, documentul anexat nu este un bon fiscal, ci o chitanță de plată și, drept urmare, numărul unic de înregistrare atribuit cererii de revendicare a fost invalidat pentru neîndeplinirea condițiilor legale de participare la extragere.


A doua extragere pentru selecția câștigătorilor la Loteria bonurilor fiscale


  • patru bonuri sunt din județul Bacău

Joi, 25 februarie, va fi organizată a doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale din data de 17 ianuarie, la care au participat bonurile emise în perioada 1 – 31 decembrie 2015. În prima etapă a extragerii lunare, au fost desemnate ca fiind câștigătoare bonurile fiscale emise în data de 30 decembrie 2015, cu o valoare de 142 de lei.
După centralizarea bonurilor câștigătoare, a rezultat un număr de 188 de cereri de revendicare, fiind depășit astfel numărul maxim de premii stabilit prin lege (cel mult 100 de premii). Pe listâ sunt ăi patru bonuri din județul Bacău, trei cereri fiind depuse la Administrația Județeană a Finanțelor Publice, iar unul la Secția Financiară Orășenească Moinești. Acestea au numerele unice de înregistrare 30 – 47 – 102 și 175.
În urma efectuării unor verificări, s-a constatat că în cazul cererii de revendicare cu numărul unic de înregistrare 56, documentul anexat nu este un bon fiscal, ci o chitanță de plată și, drept urmare, numărul unic de înregistrare atribuit cererii de revendicare a fost invalidat pentru neîndeplinirea condițiilor legale de participare la extragere.
Se va extrage, întâi, un număr din intervalul numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost depuse cereri de revendicare a premiilor, respectiv 001 până la 188.
Numărul extras va fi primul câștigător. Pentru desemnarea celui de-al doilea câștigător se aplică, în mod crescător la primul număr extras, un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câștigător (30). Pentru stabilirea celorlalți câștigători, pasul se adună succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător. Dacă în urma aplicării acestei proceduri de selecție se depășește numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă (188), următorul număr câștigător este dat de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului (30) la baza de referință şi numărul unic maxim atribuit (188), continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100. În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câștigătoare, sunt eliminate din listă.


"Operaţiunea Venus": Fiscul începe controale în florării şi saloane de frumuseţe

Direcţia Generală Antifraudă va începe sâmbătă, 26 februarie, "Operaţiunea Venus", pentru a controla comercianţii de flori şi plante ornamentale, unităţile de alimentaţie publică şi saloanele de înfrumuseţare, la nivel naţional.
"Operaţiunea Venus -  se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală - îşi propune diminuarea evaziunii fiscale în comerţul cu flori şi plante ornamentale, încurajarea importatorilor, a deţinătorilor de depozite, a producătorilor şi a comercianţilor engros şi en detail ca să-şi organizeze mai riguros activitatea economică, evidenţele financiar-contabile şi fiscale. Un alt obiectiv este creşterea gradului de conformare fiscală, inclusiv prin utilizarea aparatelor de marcat electronice".
Aceasta reprezintă una dintre acţiunile la nivel naţional pe care Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală (DGAF) le va iniţia periodic în scop preventiv, pentru creşterea nivelului de conştientizare şi de conformare fiscală a unor activităţi economice în care colectarea taxelor şi impozitelor este deficitară.
"Stabilirea calendarului, a modului de acţiune, identificarea categoriilor de contribuabili şi a activităţilor cu risc fiscal au la bază analiza informaţiilor şi a datelor disponibile la nivel central, rezultatele unor acţiuni anterioare, dar şi propuneri ale direcţiilor regionale antifraudă, adaptate specificului local" - se precizează în comunicat.


Patronul spiritual al Colegiului „Petru Poni” apare pe moneda BNR

Aversul monedei
Banca Națională a României a lansat luni, 22 februarie, la împlinirea a 175 de ani de la nașterea chimistului, fizicianului și pedagogului Petru Poni, pionier al școlii românești de chimie, care este și patronul spiritual al Colegiului Național Tehnic de Chimie din Onești, o monedă de argint cu efigia savantului.
Moneda, cu valoarea nominală de 10 lei și o greutate de peste 31 de grame, intră astfel în circuitul numismatic.
Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Universității din Iași, unde Petru Poni a fost profesor, inscripția în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 Lei“, stema României și anul de emisiune „2016“. Reversul monedei redă portretul lui Petru Poni și o compoziție care ilustrează activitatea didactică și științifică a acestuia; inscripția „PETRU PONI“ și anii între care a trăit „1841“, „1925“.
Monedele de argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt însoțite de broșuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză și franceză.
Broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 200 de monede, iar prețul de vânzare, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare, este de 330 de lei.
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulație, în scop numismatic, se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale BNR.


Alegeri parțiale la Filiala Bacău a CECCAR

Filiala CECCAR Bacău are peste 1.000 de membri
Filiala Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR) va înnoi sâmbătă, 27 februarie, jumătate din numărul membrilor Consiliului de conducere, în Adunarea Generală anuală a membrilor ei, care vor proceda și la alegerea noii Comisii de disciplină, dar și a cenzorului filialei. Adunarea Generală este convocată de la ora 10,00, la Teatrul de vară „Radu Beligan”.
Adunarea Generală - ne-a informat președintele filialei, Marcel Bulinschi – va debuta, însă, cu analizarea Raportului Consiliului de conducere privind activitatea desfășurată în anul 2015, a realizării programului de activitate pe anul trecut pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de acte normative sau hotărâri ale organelor superioare ale CECCAR și analizarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli.
Pe ordinea de zi mai figurează Raportul cenzorului asupra gestiunii filialei la 31 decembrie 2015, Raportul Comisiei de disciplină privind activitatea desfășurată anul trecut și Aprobarea programului de activitate și a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2016. De asemenea, va fi aprobată lista experților contabili de onoare și a contabililor autorizați de onoare, vor fi desemnați reprezentanții filialei la Conferința Națională a CECCAR și va fi aprobată lista cabinetelor propuse pentru a fi supuse auditului în anul 2017.


Loteria bonurilor fiscale: valoarea bonului din luna ianuarie este 312 lei

Loteria bonurilor fiscale emise luna trecută ia în considerare bonurile cu valoarea de 312 lei emise în ziua de 11 ianuarie. Această valoarea a fost stabilită duminică, 21 februarie, când a avut loc extragerea Loteriei. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100 va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând de luni, 22 februarie, timp de 30 de zile. Băcăuanii posesori ai bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv a Administrației Județene a Finanțelor Publice.


Duminică, extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale

O nouă extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminică, 21 februarie, pentru bonurile emise între 1 și 31 ianuarie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selecția câștigătorilor se face în două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.
Primul număr extras din urnă va indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.


Fantoma dobânzilor bancare negative se ițește la orizont

La orizontul omenirii de astăzi sunt multe speritori. Se vorbește ba de război, ba de o nouă și cruntă criză economică, ba de efecte grave ale marii migrații dinspre Orientul Mijlociu etc. Între toate o sperietoare e mai aparte și se uită, se pare, și spre noi, românii: dobânzi negative la depozitele bancare.
Cine a apucat primii ani ai deceniului ’90 își amintește ușor în ce buestru au trăit cei cu niscaiva bănuți în bănci. Dobânzi de peste sută la sută făceau viața frumoasă ca un delir. Aruncam cu banii precum, în desenele animate, cățelul Pluto cu oasele din mormanul pe care îl visa, săracul, în biata lui cușcă de paznic credincios al curții. Plăteam facturile la utilități numai din dobânzile la un pospai de șapte-opt milioane de lei în depozitul bancar.
Au urmat marile tunuri ale unor bancheri, falimentul a vreo trei bănci lansate cu mare pompă, apoi așezarea economiei – cum auzeam peste tot - în cadre normale din punct de vedere financiar-bancar. Adică pe dobânzi mai mici la depozite, dar și la credite. Pentru că, nu-i așa, dacă se iau credite se fac investiții, se crează locuri de muncă, lumea are lefuri mai mari și trai mai bun. Priveam cu jind la dobânzile de numai câteva procente în băncile occidentale, la creditele în euro sau în dolari. Da, am zis, ăsta e țelul!
Și a fost până când, tot din Occident a venit (sau revenit) moda dobânzilor negative la economiile din bănci. Acum mai puțin de un an și jumătate, o bancă nemțească a fost declarată ca prima din Europa cu astfel de ofertă, Deutske Skatbank. Mai întâi s-a început cu dobânzi negative oferite de băncile naționale celor comerciale, pentru banii aduși de ele în depozite. Acum se vorbește și de economiile populației.
Cu alte cuvinte, dacă ții banii în bancă trebuie să plătești ceva. Nu, nu doar comisioanele care și până acum au făcut, în unele cazuri, să depui o sumă și să rămâi cu mai puțin după un timp, din cauza comisioanelor. Nu, din start se ia un procent sau numai jumătate de procent din sumă pentru că ai bani acolo.
De mai multă vreme ținem în bănci bani pe dobânzi care au ajuns și la 0,1 - 0,6% pentru depozitele pe o lună sau trei luni ale persoanelor fizice și juridice. Și întrebarea este cât va mai dura ca și România să experimenteze scenariul unor dobânzi negative.


Leul, francul elveţian al regiunii

Radu GEORGESCU

  • analiza cuprinde perioada 8 – 12 februarie
Cu o creștere a PIB de 3,7% în 2015, cu perspectiva majorării la 4% în acest an, și valori pozitive ale dobânzilor, într-o perioadă în care tot mai multe bănci centrale le-au introdus pe cele negative, fondurile speculative (şi nu numai) caută locuri în care să obţină randamente cât mai bune.
Cum Rezerva Federală americană a lăsat de înţeles că nu va majora dobânda foarte des în acest an, ieşirile de capital din piaţa românească s-au oprit, asistând chiar la o înmulţire a intrărilor.
Interesul mare pentru leu, care a devenit în această perioadă francul elveţian al zonei, se datorează faptului că dobânda de politică monetară a BNR este de 1,75%, iar pozitive sunt şi randamentele interbancare, cele la depozite sau titlurile de stat. De altfel, guvernatorul BNR a afirmat la începutul săptămânii că instituţia pe care o conduce nu va experimenta introducerea dobânzilor negative.
Aşa că la începutul perioadei analizate, euro scădea brusc de la 4,5013 la 4,4763 lei. În următoarele trei şedinţe media a fluctuat între 4,4826 şi 4,4907 lei, pentru ca la finalul intervalului aceasta să fie stabilită la 4,4744 lei, minim al ultimelor două luni.
În ultima şedinţă a perioadei, tranzacţiile s-au realizat între 4,4730 şi 4,4780 lei, cu închiderea la 4,4730 – 4,4760 lei, semn că o revenire a euro peste pragul de 4,50 lei este destul de îndepărtată.
Anul acest va fi unul tumultos pentru leu, crede Mugur Isărescu, care observa zilele trecute că „multe dintre valuri sunt relativ mai departe de România şi mai observăm că economia românească, piaţa valutară, poate să lucreze cu aceste norme. Sentimentul meu este ca piaţa locală s-a adâncit, nu mai este atât de emoţională”.
Cursul va continua să fluctueze între 4,40 şi 4,45 lei, iar BNR va utiliza pârghiile, monetară sau valutară, pe care le are la dispoziţie pentru a regla atât inflaţia cât şi cursul.
În privinţa inflaţiei, prognoza băncii centrale pentru finalul acestui an este de 1,4%, pentru ca la sfârşitul anului viitor aceasta să urce la 3,4%, după ce în decembrie ea a fost de -0,9%.
Cursul dolarului american a scăzut de la 4,0434 la 3,9623 lei, minim al ultimelor trei luni si jumatate, cotaţiile de la finele perioadei fiind de 3,951 – 3,992 lei.
Media monedei elveţiene, care şi-a încetinit deprecierea faţă de cea europeană, tranzacţiile de pe pieţele internaţionale realizându-se între 1,095 şi 1,11 franci/euro, a fluctuat între 4,0434 şi 4,0867 lei, cursul de la finele perioadei fiind stabilit la 4,0675 lei.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1109 şi 1,1376 dolari, maximul ultimelor trei luni şi jumătate. La finalul perioadei, euro se tranzacţiona la 1,1250 dolari, la închiderea pieţei americane.
Scăderea dolarului şi a principalelor pieţe de acţiuni au produs creşterea preţului unciei de aur, care a urcat aproape de 1.240 dolari, maxim al ultimului an.



Numele persoanelor fizice datoare la Fisc vor apărea pe internet


Așa va arăta o listă pentru persoanele fizice

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va publica, separat, pe internet, listele cu persoanele fizice care au datorii la Fisc. Pentru persoanele fizice, măsura este luată prima oară. Motivarea ei este „descurajarea acumulării de arierate bugetare de către contribuabili”. Pentru a apărea în liste, datoria persoanelor fizice trebuie să fie mai mare de 100 de lei, dar măsura se aplică și persoanelor juridice. Astfel, în cazul firmelor, dar și al celor care desfășoară activități independente sau exercită profesii libere, limita este de 500 de lei. În schimb, pentru marii contribuabili limita este de 1.500 de lei, iar pentru contribuabilii mijlocii de 1.000 de lei.
Ordinul în acest sens al președintelui ANAF a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, obligațiile fiscale restante sunt cele existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării listelor, deci primele liste sunt așteptate din luna aprilie. Dar, cei care au primit înlesniri la plată și acestea sunt în derulare, obligațiile stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată și datoriile cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară nu fac obiectul acestui ordin.
Listele vor cuprinde denumirea/numele și prenumele debitorilor, codul de identificare fiscală, domiciliului fiscal (în cazul persoanelor fiscale) și cuantumul total al obligațiilor fiscale restante.
Organul fiscal va comunica debitorului o notificare până la date de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligațiile fiscale restante. Eventualele neconcordanțe trebuie transmise de contribuabil Fiscului în termen de 5 zile de la data notificării, pentru că în caz contrar obligațiile fiscale restante notificate se consideră recunoaștere a datoriei.



Cum arată uniformele noilor inspectori fiscali de la Executări Silite


Uniforma de vară
Agenții economici - contribuabili la bugetul de stat din județul Bacău se pot trezi din acest an la ușă, în cazuri speciale, adică atunci când intră în atenția personalului din structurile de executări silite, cu inspectorii și experții unei noi structuri înființate la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Iași, Direcția Executări Silite și Direcția Executări Silite Cazuri Speciale. Ei pot fi recunoscuți după unifornele speciale pe care le poartă, dar și după insemnele de grad sau chiar după autoturismul special inscripționat cu care circulă.

„O astfel de structură - am aflat de la purtătorul de cuvânt al Administrației Județene Bacău a Finanțelor Publice, Adrian Anghel – a fost înființată la nivelul DGRFP Iași, dar  are atribuții în toată Regiunea Nord-Est, deci și în județul nostru”
Uniformele, pentru bărbați și femei, în modele pentru vară sau iarnă, sunt confecționate din țesături ripstop în culorile camuflajului digital urban, în trei nuanțe de gri, de la alb la negru. Pe mâneca stângă este aplicată emblema instituției, în stânga sus pe fața bluzei apare textul „ANAF”, iar în partea dreaptă textul „EXECUTĂRI SILITE”. Cele două texte apar și pe spatele bluzei sau vestonului. Pe ambele mâneci sunt benzi gri, fosforescente. Inspectorii poartă, vara, șapcă tip baseball, iar iarna șapcă tip NATO sau căciulă, de culoarea întregii uniforme, care au, pe față, emblema instituției.
Insemnele de grad sunt în număr de opt. Pentru inspectori, experți sau consilieri sunt una, două sau trei trese aurii pe lățimea epoletului și câte două trese aurii longitudinale pentru ultimele trei grade inferioare. Pentru gradele superioare, de șefi de birou sau de servicii ori pentru directorul adjunct sau director sunt stele aurii - o stea mică și câte una, două sau trei stele mari, pe măsura unui grad mai mare.
Autoturismele echipelor sunt echipate cu rampă luminoasă albastră și afișaj electronic cu mesajul ANAF-CAZURI SPECIALE. Pe portierele din față și pe capotă mașina are inscripționate textele ANAF și EXECUTĂRI SILITE.


Restanțele bancare ale băcăuanilor au ajuns la nivelul lunii mai 2010

  • omenii și firmele economisesc mai mult și se împrumută mai puțin
 Restanțele bancare ale băcăuanilor, în scădere continuă din luna septembrie, au atins, la sfârșitul anului trecut, nivelul lunii mai 2010, cel mai scăzut nivel după recordul în creștere atins în septembrie 2013, când ajunseseră la peste 579 de milioane de lei. La final de decembrie restanțele au ajuns la numai 244 de milioane de lei, în scădere cu peste 18 milioane față de luna precedentă. Băcăuanii aveau, însă, la final de decembrie, mai mulți bani în băncile comerciale, comparativ cu doar o lună înainte, iar nivelul atins de economii este cel mai mare din toate timpurile, de aproape 8,85 de miliarde de lei.
În schimb și luna decembrie a fost una a creditelor în scădere – conform raportului făcut public de Banca Națională a României -, dar și această reducere este un record absolut, pentru că s-a ajuns la o scădere de peste 179 de milioane de lei. Creditele contractate au fost de 3,63 de miliarde de lei în decembrie. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de peste 2,18 miliarde de lei (în scădere), iar în valută la echivalentul a 1,44 de miliarde de lei (în creștere). Creditele restante rămân, în continuare, mult mai mici decât economiile, dar de 6,47 de ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de credite, de peste 1,44 de miliarde de lei, pe când nerezidenții stau la peste 716 milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la peste 319 de milioane de lei, iar a creditelor pentru locuințe la peste 454 de milioane de lei. Volumul creditelor pentru locuințe a crescut, în timp ce creditele pentru consum a scăzut.
În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor în scădere din septembrie încoace și cea mai scăzută între celelalte județe, de numai 6,72%, sub nivelul regional de 9,22%, dar județul Iași ocupă poziția a doua la acest capitol, cu 8,36%. Ponderea cea mai mare o au restanțele înregistrate în județul Vaslui (16,15%). Dar, în volum, cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de peste 638 de milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de peste 7,6 miliarde de lei. Valorile, în volum, pentru județul Bacău sunt aproape la jumătatea celor din Iași.

Cum vede Bacăul fiscal un specialist care a lăsat Dunărea pentru Bistrița și Siret


Doru Constantin Cozma

Administrația Județeană Bacău a Finanțelor Publice este condusă, de anul trecut, de Doru Constantin Cozma. Finanțist cu state vechi în domeniu, chiar de la absolvirea facultății, trecut prin toate treptele ierarhiei profesionale până la cea de director executiv al fostei Direcții Județene a Finanțelor Publice, Doru Cozma a venit în Bacău detașat din județul Caraș Severin. După ce a lăsat Dunărea pentru Bistrița și Siret, noul director consideră Bacăul „o experiență profesională”. Despre cum vede activitatea fiscală din acest județ ne spune în continuare.



Cum arată, domnule Cozma, prin ochii dumeavostră de finanțist, județul Bacău din punct de vedere fiscal?



Nu văd diferențe deosebite față de alte zone ale țării. Sunt, desigur, și specificități ale județului, iar rezultatele sunt destul de bune în identificarea și combaterea evaziunii fiscale, respectiv mă refer la inspecția fiscală, la cei care fac aceste rezultate. Marea noastră problemă este recuperarea prejudiciilor, care uneori sunt valori considerabile, dar măsurile de executare silită lasă de dorit ca rezultate. Și nu atât din punct de vedere al preocupărilor organelor fiscale, care cred că sunt destul de bune, ci pur și simplu pentru că acțiunile sunt tardive, iar până noi reușim să finalizăm procedurile de inspecție fiscală bunurile sunt înstrăinate etc. Dar, specific Bacăului este că foarte multe acțiuni fiscale sunt determinate de acțiuni „la negru” sau de neînregistrare a operațiunilor. Ulterior, însă, inspecția fiscală estimează debitele în cauză. Pentru un agent economic există posibilitatea, prin Declarația fiscală 394, de efectuare de controale încrucișate. Însă marea majoritate dintre cei depistați ca mari evazioniști au grijă să nu aibă documente sau nu le prezintă sau apelează la tot felul de tertipuri. Prin încricișare se constată că există diverși furnizori care nu înregistrează operațiunile. Aici apare marea problemă. Mai sunt și alte categorii, în sensul că operațiunile sunt fictive, apar ca livrate, ca înregistrate la firmă, dar furnizorul nu are intrări de mărfuri. De aceea se fac estimări ale debitelor, care sunt de miliarde, de sute de miliarde de lei. Însă, în Bacău am constatat că, față de alte județe, există o preocupare foarte mare de atragere a răspunderii solidare. Dacă firma este golită de patrimoniu prin acțiuni de înstrăinare ale asociaților, se atrage răspunderea în solidar a administratorului.



Cum apreciați, din această perspectivă, disciplina fiscală a băcăuanilor?



Aș spune doar că există un  specific aparte al județului. Sunt oameni dispciplinați din acest punct de vedere în toate județele. Însă am constatat o tendință de disciplinare în ultimii ani, prin acțiunile de antifraudă fiscală, acțiuni de impunere, punitive, care determină o reacție și din partea contribuabililor. Cel puțin în ultima perioadă a anului 2015 am constatat o creștere la nivelul declaratului, oarecum surprinzător ținând cont de reducerea TVA-ului la alimente. Desigur și datorată riscului de expunere în condițiile în care taxa scade de la 24 la 9 la sută, de a anu ajunge în procese penale, cu efectele de rigoare.



Cum arată anul fiscal 2015 în județul Bacău?



Comparativ cu anul 2014 avem o creștere substanțială de venituri atrase la  bugetul statului. Am îneplinit indicatorii, chiar i-am și depășit. Avem și o reducere de arierate (creștere de arierate avem datorită inspecției fiscale, prin determinarea de debite care au un grad de recuperare relativ redus).


 


Relaxarea fiscală va face din 2016 un an mai bun? Consultanții fiscali spun că relaxarea fiscală rezultată din noul Cod fiscal vine la pachet cu înăsprirea procedurilor de administrare a veniturilor statului.



Opinia mea trebuie să se bazeze pe niște considerente exclusiv fiscale. Nu fac aprecieri cu caracter economic. Măsurile de relaxare, din punct de vedere fiscal, au dat rezultate neașteptate. La nivelul întregii țări. Nu putem estima rezultatele acum, în perioada imediat următoare. Dar se observă o evoluție bună. Anul 2016 debutează cu niște prevederi noi în Codul fiscal, în special pentru persoanele fizice autorizate. Dar, la persoanele juridice considerăm că e bine, prin reducerea CASS, a impozitului pe dividende, prin reducerea TVA-ului. Nu știu cum vor arăta exact cifrele care se vor stabili prin primăvară. Dar ne așteptăm la evoluții bune. În special pe ideea de dclarare, de scoatere a muncii nedeclarate la negru. Acolo există un potențial ridicat din punct de vedere fiscal. Sunt estimări că 30 – 35% este evaziune fiscală. Or, noi sperăm, în România, la un grad de conformare de circa 90% din partea contribuabililor, care trebuie să-și declare veniturile din orice activitate. Ceilalați 10% vor fi mult mai ușor de gestionat, de abordat. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală sunt modificate substanțial Pentru aplicarea lor, a anumitor articole, s-au emis zeci de ordine în luna decembrie. Noi le vom studia pe toate și vom fi la discuții cu contribuabilii cu informațiile necesare, pentru a evita confuziile care ar putea să apară. Noi avem un serviciu de asistență a contribuabililor, online, iar răspunsurile oferite acolo trebuie luate în considerare de cei de la inspecția fiscală, iar ei nu trebuie să dea alte răspunsuri, ci în acord cu soluția respectivă. În plus, ca o  noutate, răspunsul sericiului de asistență a contribuabililor poate fi considerat ca probă în instanțele de judecată.

Bacăul este singurul oraș din țară în care o stradă poartă numele BNR




Municipiul Bacău are o stradă cu un  nume unic în România: „Strada Banca Națională”. Prezența, în zonă, a agenției Băncii Naționale a României (BNR) – crede directorul de acum al acesteia, Ștefan Sâmbotin - a inspirat această denumire, regăsită parțial încă de acum 120 de ani, de când se cunoaște exact că strada de numai 600 de metri din plin centrul orașului a fost numită Strada Băncii. Pe aici se poate ajunge foarte ușor din partea de nord a municipiului în Centru, din strada Mioriței până pe strada G. Bacovia, intersecție la care se găsește și Agenția BNR.



Edilii orașelor mari au întotdeauna o problemă în a denumi puzderia de străduțe și alei ale urbelor. De aceea, multe asemenea căi poartă denumiri bizare sau anoste, dar o casă memorială sau o instituție de prestigiu aflate acolo pot inspira pe bună dreptate acest proces. În unele localități câte o stradă se numește, astfel, „Strada Băncii”, dar numai Bacăul are o stradă cu numele BNR.

Preocuparea de a găsi nume străzilor – spun cercetătorii domeniului – există din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după unii chiar după anul 1890. În „Enciclopedia județului Bacău” (Editura Agora, 2008), Strada Băncii, din Bacău, este găsită menționată în documente din 1896 de profesorul Ioan Ungureanu. „Strada Banca Națională, pe același amplasamanet ca și cel de astăzi – se arată în Enciclopedie -, în anul 1896 făcea legătura între strada Gimnaziului (astăzi Bacovia) și Strada Neagoe Vodă, intersectând Strada Tăbăcari (pe care astăzi sunt încorporate segmente din străzile Decebal, Ecaterina Varga, Plantelor și Traian) și se numea Strada Băncii. Din 1930 și până astăzi își păstrează denumirea actuală, având la bază motivația existenței acolo a agenției Bacău a Băncii Naționale a României, la intersecția cu Strada George Bacovia”.

Agenția BNR din Bacău a fost construită, pe actualul amplasament, în anul 1893. Ștefan Sâmbotin și profesorul Didi Alistar, în cercetarea pe care au materializat-o într-un studiu publicat în Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, Acta bacoviensia, vol. V, 2010, arată că în acel an era încheiat un act de vânzare-cumpărare prin care Ștefan Gh. Costandache vindea, în numele său și al soției Elena, „casele cu locul lor situate în orașul Bacău, strada Județeană nr. 5”. Acolo avea să fie ridicat, în scurt timp, viitorul sediu al agenției BNR, pe care, cu unele adăugiri și modernizări, îl putem vedea și astăzi.
În anii care au urmat, până în prezent, agenția BNR a jucat un rol important în viața economică și socială a orașului Bacău și a regiunii care îi era arondată. Ea devenit chiar sucursală regională, din anul 1956. Din 1990 a fost divizată în sucursala Bacău a BNR și Sucursala Bacău a BCR. Dacă până în anul 2000 raza de acțiune a Sucursalei BNR era județul Bacău, până în 2003 aceasta s-a ocupat și de județul Namț, apoi, până astăzi, de județele Bacău și Vaslui, cu statutul de Agenție a BNR, în subordinea Sucursalei BNR Iași.

Certificate pentru carburanții marcați prin colorare

Ministerul Finanțelor Publice propune completarea condițiilor pe care operatorii economici trebuie să le îndeplinească pentru a putea comercializa coloranți și marcatori pentru motorină, precum și pentru păcură și produse asimilate acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor. În acest sens, a fost elaborat un proiect de act normativ pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, operatorii economici pot veni cu dovada faptului că substanțele utilizate pentru colorare și marcare sunt conforme cu prevederile din Codul fiscal și normele metodologice prin prezentarea unui certificat emis de producătorul acestora, nu doar prin prezentarea unui certificat emis de un laborator acreditat conform standardului ISO 17025, în România sau în alt stat membru UE. În acest fel, operatorii economici au mai multe opțiuni în ce privește conformarea la condițiile impuse de legislație privind substanțele de marcare și colorare a produselor energetice.
Referitor la substanțele pentru colorarea produselor energetice, normele metodologice au precizat formula chimică și numărul CAS (standardul internațional de înregistrare și identificare unic) al substanțelor prevăzute în Codul Fiscal ce trebuie utilizate precum și modul în care operatorii economici ce comercializează coloranți trebuie să se înregistreze la autoritatea vamală.
Întrucât comercializarea păcurei și a produselor asimilate acesteia nu poate fi efectuată fără ca produsul să fie colorat și marcat corespunzător, iar în cazul motorinei, aceasta nu poate fi comercializată într-un scop scutit de accize fără a fi marcată și colorată, s-a ajuns la un blocaj semnalat de operatorii economici care comercializează aceste produse.
Prin prezentul proiect de Hotărâre de Guvern se urmărește atât deblocarea situației existente, cât și fluidizarea acestei activități în viitor.

Proiect


BNR a influenţat discret cursul euro

Radu GEORGESCU

Luna trecută, euro ar fi trebuit să depăşească confortabil pragul de 4,54 lei însă, conform informaţiilor din piaţă, de fiecare dată când acest nivel a fost testat au apărut ordine de vânzare de valută, semn că BNR ar fi intervenit punctual pentru a stopa deprecierea leului.
Faţă de finalul lui 2015, cursul euro a crescut cu doar 0,4 bani, el fluctuând în ianuarie între un minim de 4,5169 şi un maxim, al ultimilor doi ani, de 4,5386 lei, atins în 28 ianuarie.
Ultima şedinţă a lunii a fost una agitată. După o deschidere la 4,5430 lei, cotaţiile au coborât până la 4,5280 lei, pentru ca la închidere tranzacţiile să se realizeze între 4,5360 şi 4,5390 lei.
Leul va trebui să facă faţă şi luna aceasta presiunilor depreciative, care vor veni, în principal, din exterior, datorită creşterii aversiunii faţă de risc, provocată de încetinirea ritmului de creştere a economiei chineze, care a dus la scăderea constantă a preţului la materiile prime şi la slăbirea monedelor ţărilor emergente.
În condiţiile în care guvernul actual este, în principiu, unul apolitic, nu ar trebui să existe modificări populiste ale codului fiscal, soluţii „normale” într-un an electoral. Deci, nu ar trebui să apară, din acest punct de vedere, presiuni asupra cursului.
Ieftinirea leului pe piaţa monetară interbancară, determinată de surplusul de lichiditate, ar putea crea probleme, în condiţiile în care dobânda Robor cu scadenţa la trei luni a scăzut săptămâna trecută la un nou minim istoric, de 0,85% pe an. Partea bună este aceea că românii care au credite în lei ar putea să scoată mai puţini bani din buzunar din primăvară pentru rambursarea ratelor la credite.
Cursul dolarului american a fost mult mai volatil, influenţat de evoluţia acestuia faţă de euro, cu un minim de 4,14 şi un maxim de 4,2141 lei, valori atinse în prima săptămână  a anului. Tendinţa pe termen mediu este una de apreciere pentru dolar, care a încheiat luna la 4,1525 lei, mai sus cu jumătate de ban faţă de finalul lui decembrie.
Menţinerea unor dobânzi negative de către Banca Naţională a Elveţiei, a redus semnificativ plasamentele în moneda helvetă, care s-a depreciat pe pieţele internaţionale la finalul lunii trecute la 1,106 – 1,117 franci/euro, minim al ultimului an. La noi, media a atins un vârf de 4,1732 lei, pentru ca la sfârşitul lunii să scadă la 4,0820 lei, mai jos cu aproape zece bani faţă de ultima şedinţă din 2015.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,0770 dolari, la începutul anului, şi 1,0981 dolari. La finalul lunii euro a scăzut de la 1,0948 la 1,0811 dolari, pieţele americane închizând la 1,0831 dolari.
Dolarul s-a apreciat după anunţarea creşterii PIB-ului SUA cu 0,7% în ultimul trimestru din 2015, an în care creşterea economică a fost de 2,5%, nivel identic cu cel din 2014.
Analiza cuprinde perioada 25 – 29 ianuarie.


Francul elveţian, la minimul ultimelor nouă săptămâni

Radu GEORGESCU

Deprecierea monedei elveţiene faţă de cea europeană la peste 1,10 franci/euro, astâzi, 27 ianuarie, pentru prima dată de la jumătatea lunii septembrie, a avut ca efect scăderea cursului său de la 4,1218 la 4,1047 lei. O medie mai mică, de 4,1026 lei, a fost atinsă în 2 decembrie.
Francul este slăbit de menţinerea de către banca centrală a Elveţiei a unor dobânzi negative dar şi de perspectivele economice, mai slabe decât cele europene. În opinia analiştilor, în cazul în care BCE va continua să reducă dobânzile, BNE va fi obligată să să procedeze, la rândul său, la noi scăderi.
Cursul euro a crescut uşor, de la 4,5325 la 4,5328 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat, din nou, într-un culoar îngust, cuprins între 4,5270 şi 4,5350 lei. Cotaţiile de la ora 14:00 erau cuprinse între 4,5320 şi 4,5350 lei.
La tendinţa de depreciere a leului faţă de euro contribuie şi scăderea constantă a dobânzilor locale. Astfel, dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, indicator utilizat pentru calculul costului creditelor variabile în lei, a scăzut la minimul istoric de 0,88%/an.
Cursul dolarului american, a scăzut consistent, de la 4,1859 lei, maximul ultimelor două săptămâni, la 4,1675 lei, în timp ce cotaţiile din piaţa valutară au coborât la 4,162 – 4,179 lei, după recenta testare a pragului de 4,20 lei. Reamintim că la începutul lui decembrie dolarul a atins recordul istoric de 4,2220 lei.
În regiune, moneda poloneză se aprecia faţă de euro la 4,444 – 4,477 zloţi, iar cea maghiară se deprecia la 311,8 – 314,3 forinţi.
În aşteptarea comunicatului care urma să fie dat după încheierea şedinţei de două zile a Comitetului de politică monetară a Rezervei Federale americane (FOMC), perechea euro/dolar fluctua între 1,085 şi 1,0881 dolari.
Investitorii doresc să afle care ar putea fi ritmul în care vor fi majorate dobânzile din SUA, după prima creştere care a fost operată luna trecută, după aproape zece ani.



Credit Europe Bank a susținut din nou cauze umanitare

SOS Satele Copiilor Hemeiuș
Credit Europe Bank (CEB) România a sprijinit din nou, anul trecut, asociaţia SOS Satele Copiilor România în activităţile pe care aceasta le desfăşoară în cele trei programe din Hemeiuş, Bucureşti şi Cisnădie (Sibiu), cu scopul de a asigura condiţii optime de trai şi dezvoltare pentru beneficiarii săi. Implicarea CEB a avut loc în preajma sărbătorilor pascale şi în preajma Crăciunului, pentru cei peste 260 de copii şi tineri care sunt crescuţi şi educaţi în satele SOS şi în Comunităţile de Tineri. În ambele perioade, copiii din satele SOS au confecţionat felicitări prin care au mulţumit oamenilor de bine care au ales să le fie alături şi să le ofere sărbători mai fericite.
Colaborarea dintre cele două instituții a început în 2012. Prin proiectul După faptă şi răsplată, angajaţii Credit Europe România au reuşit să-şi convingă colegii să doneze pentru copiii din familii defavorizate, dezvoltând "bursa produselor şi serviciilor" ce puteau fi adjudecate în schimbul unor contribuţii financiare.

Membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, banca activează încă din 1993 sub titulatura Banca de Credit Comercial şi Industrial, ulterior ca Finansbank (2000) şi apoi, din 2007, în urma unui proces de rebranding, sub numele de Credit Europe Bank România. În România, Credit Europe Bank asigură o gamă largă de produse şi servicii către aproximativ 500.000 de persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 70 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie: ATM-uri, POS-uri, servicii de Internet şi Phone Banking.

SOS Satele Copiilor România a fost înființată în anul 1990. Asociația implementează trei programe la nivel național în București, Sibiu și Bacău, oferind servicii de îngrijire de tip familial (Sate SOS), servicii de consiliere (Centre de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii) și servicii educaționale (Tabăra de Vară, Proiecte Educaționale). Misiunea SOS Satele Copiilor România este aceea de favoriza educaţia copiilor într-un mediu familial propice dezvoltării sănătoase şi armonioase. În satele SOS, cei mici sunt încredințați unei mame SOS, care are în grijă câte 5-7 copii, de a căror educație, îngrijire și evoluție se ocupă îndeaproape. De aproape 25 de ani, organizaţia luptă să schimbe viitorul copiilor din România, prin programe de consiliere şi sprijin pe termen lung pentru cei care au pierdut sau riscă să piardă îngrijirea familiilor biologice.În acest moment, peste 1000 de copii beneficiază direct de sprijinul asociației SOS Satele Copiilor România și peste 15000 de copii au interacționat cu unul dintre programele SOS.

SOS Satele Copiilor România ocrotește și sprijină peste 1.000 de copii în dificultate, care au pierdut sau riscă să piardă îngrijirea familiei lor biologice. Organizația este membră a SOS Kinderdorf International, rețea caritabilă prezentă în 133 de țări ale lumii.


Cu numai 5% cota de impozit, dividendul devine mai atractiv

AJFP Bacău
Tot ce înseamnă dividend brut, începând cu anul 2016 se va impozita cu numai 5%, față de 16% ca până acum. Măsura luată prin modificarea Codului fiscal și aplicată de la 1 ianuarie – a opinat Șeful Administrației Finanțelor Publice a Județului Bacău, Dan Constantin Cozma – este un stimulativă. Cu numai 5% impozit, dividendul devine mai atractiv.

Dividendul este partea profitului net al unei societăți pe acțiuni repartizată anual acționarilor în funcție de valoarea nominală a acțiunilor, declarată oficial. Valoarea beneficiului de distribuit, declarată anual administrației fiscale, care servește ca bază de calcul al impozitului asupra unei firme, este dividendul brut, dar suma încasată efectiv de un acționar, reprezentând partea care i se cuvine din beneficiul brut diminuat cu impozitul aferent este dividendul net.
Efectul reducerii impozitului pe dividend este reorientarea strategiei privind politica de investiții a unei firme și de folosire a profitului obținut. Dacă până acum mulți acționari optau mai bine pentru a orienta profitul către investiții, pentru că repartizarea de dividende era dublu impozitată cu 16%, acum la 5% asupra dividendelor situația se schimbă. Unii comentatori mai cred că reducerea impozitului pe dividende urmărește, în special, obținerea unor efecte economice pozitive prin creșterea volumului de investiții și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajarea capitalului românesc, încurajarea păstrării în țară a capitalului românesc, încurajând totodată și restructurarea societăților comerciale în scopul adaptării lor la exigențele mediului economic și financiar, național și european.
În județul Bacău, doar companiile care sunt listate la Bursa de Valori afișează constant dividendele pe care le acordă anual. SIF Moldova și Aerostar se numără printre acestea, dar și printre cele care acordă anual dividende. Pentru anul 2014 (ultimul an pentru care s-a stabilit valoarea dividendelor), Aerostar a acordat un dividend brut de 0,089 de lei pe acțiune, iar SIF Moldova de 0,1012 lei (0,066 de lei pentru 2013, 0,24 de lei pentru 2012 și 0,22 de lei pentru 2011, dar numai 0,09 lei în 2010).

„Noțiunea de dividend e legată strict de calitatea de acționar sau de asociat la o societate comercială. Dividendul este o reflectare a unui vărsământ din profitul net al societății către acționari. Multă lume, probabil din cauza impozitului mai mare, nu dispunea plata dividendelor, care erau impozitate cu 16% pe lângă impozitul pe profit, tot de 16%. Sumele erau reținute ca sursă de finanțare a activității întreprinderii. Este posibil, însă, ca mulți dintre acționari să opteze în continuare pentru dirijarea profitului ca sursă de finanțare, nu pentru dividende.”
Dan Constantin Cozma – Șeful AJFP Bacău



Fiscul băcăuan a dechis Ghișeul Unic pentru relațiile cu contribuabilii

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) a reorganizat, de la finele anului trecut, activitatea la ghișeele deschise pentru relația cu toți contribuabilii – persoane fizice sau juridice din municipiul Bacău și din alte 41 de localități arondate. Noua structură, Ghișeul Unic, a desființat ghișeele la care, de exemplu, persoanele fizice se adresau în funcție de străzile pe care își aveau domiciliul, iar noua structură încearcă să fluidizeze circuitul pesoanelor în spațiul destul de restrâns pus la dispoziție în clădirea de pe strada Dumbrava Roșie.

Primul contact pe care un contribuabil îl are acum cu Fiscul băcăuan, prin Ghișeul Unic, este la un aparat electronic de eliberare a bonurilor de ordine. Pe un panou de afișaj al acestuia pot fi selectate automat solicitările fiecăruia, iar pe bonul de ordine se atribuie un număr de așteptare și ghișeul la care trebuie să se prezinte contribuabilul. „Am vrut să fluidizăm relațiile cu contribuabilii, dar și să ne armonizăm cu legislația europeană în domeniu – spune șeful AJFP, Dan Constantin Cozma. Acest birou mai are și rolul de a limita accesul contribuabilului în instituție. Până acum era o dispersare a contribuabililor prin această clădire, o forfotă pe la tot felul de ghișee și birouri situate pe la toate etajele. La un moment dat chiar nu mai puteam controla acest acces”.
Începutul de an a adus și la ghișeele fiscului băcăuan foarte multă lume dintr-o dată. Finanțiștii spun că se confruntă cu câte 500 – 600 de persoane pe zi. Însă lunile următoare vor calma cu siguranță acest flux. Tot finanțiștii mai susțin că activitatea acum e mai fluentă, fiind multe ghișee, cu atribuții și comptențe diverse. În plus, deplasarea de la un ghișeu la altul se face pe același palier, nu de la un etaj la altul. Iar dacă nu se pot da răspunsuri pe loc la ghișee, persoanele sunt rugate să revină, pentru clarificarea situației.

Am pornit de la o realitate, că oamenii nu au o percepție prea bună despre organele fiscale. În primul rând determinată de birocrație, de structură, de faptul că sunt în permanentă grabă și noi nu reușim să ținem pasul cu cerințele pe care le au. Este vorba și de o formularistică fără de care noi nu putem să ne desfășurăm activitatea, în general declarații pe care contribuabilii trebuie să le depună periodic. E clar că ei sunt deranjați, dar dacă aceasta e procedura noi nu o comentăm. Trebuie să o respectăm. Noua structură e departe de a fi perfectă, dar noi vom prelua de la oameni impresiile lor și vom încerca mereu să o perfecționăm.”
Dan Constantin Cozma, Șeful AJFP Bacău


Activitățile care se desfășoară la “Ghișeului unic” sunt:


  • primirea și înregistrarea cererilor în vederea eliberării de diverse documente (adeverințe, certificate, cazier fiscal etc);

  • eliberarea de diverse documente solicitate de contribuabili (adeverințe de venit, cazier fiscal, certificate de atestare fiscală, certificate de rezidență fiscală, certificate de atestare a impozitului plătit în România etc);

  • primirea, înregistrarea documentelor și eliberarea Deciziei privind stabilirea timbrului de mediu pentru autovehicule, a certificatelor din care rezultă ca se datorează sau nu se datorează TVA în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport;

  • primirea și înregistrarea declarațiilor fiscale completate de persoanele fizice și juridice;

  • primirea și înregistrarea declarațiilor de înregistrare fiscală, atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice;

  • acordarea asistenței contribuabililor, persoane fizice și persoane juridice, în domeniul fiscal,

  • primirea documentației și eliberarea registrelor unice de control și registrelor de evidență fiscală;

  • primirea, înregistrarea cererilor și eliberarea de diverse documente aferente activității specifice aparatelor de marcat electronice fiscale;

  • încasări/plăți pentru persoane fizice și persoane juridice efectuate la casieria trezoreriei.


Prin Ghișeul unic contribuabilii vor beneficia de informații personalizate privind:

  • situația fiscală (valoarea impozitelor datorate, clarificări asupra bazei de impozitare, fișa pe plătitor, măsuri de executare silită, stadiul soluționării petițiilor etc);

  • situații complexe care necesită discuții aprofundate cu contribuabilul (prevederi cu caracter complex ale legislației, regimul procedurilor, îndrumarea în îndeplinirea obligațiilor fiscale etc);

  • demersurile necesare schimbării domiciliului fiscal;
  • prelucrarea schimbărilor solicitate de contribuabil privind datele personale de identificare etc.



UniCredit este “Best Trade Finance Provider” în Europa Centrală și de Est


  • evenimentul a fost anunțat la „2016 Euromoney Trade Finance Survey”

Grupul UniCredit, prezent și în județul Bacău, a fost votat “Best Trade Finance Provider” în Europa Centrală şi de Est (CEE) şi “Best Trade Finance Provider” în şase ţări din această zonă: România, Polonia, Turcia, Croaţia, Bulgaria şi Bosnia & Herţegovina, în cadrul unui sondaj iniţiat de revista Euromoney.
Enrico Minniti, şeful diviziei Corporate & Investment Banking pe Europa Centrală şi de Est al UniCredit, a declarat: “Încă o dată, UniCredit a demonstrat că este cel mai bun partener pentru corporaţiile internaţionale şi locale în Europa Centrală şi de Est, datorită reţelei extinse şi gamei largi de produse de finanţare a comerţului, a competenţei consultanţilor săi şi atenţiei acordate tehnologiei şi calităţii serviciilor oferite clienţilor. UniCredit îşi va îmbunătăţi în continuare serviciile oferite, având planuri de investiţii de 1,2 miliarde de euro în tehnologie digitală în următorii trei ani. Grupul UniCredit îşi va extinde portofoliul de produse de finanţare a comerţului prin instrumentul Bank Payment Obligation (BPO) în toate ţările în care operează (BPO este în acest moment oferit în România, Austria, Bulgaria, Germania şi Italia).
Marco Esposito, Executive Vice-president Corporate UniCredit Bank România, a adăugat: “Acesta este al doilea an consecutiv în care obţinem recunoaşterea din partea pieţei pentru calitatea serviciilor oferite de noi. Credem că dezvoltarea unei francize puternice şi de încredere de Trade Finance în România şi în Europa Centrală şi de Est aduce reale beneficii corporaţiilor şi clienţilor acestora din întreagă lume, contribuind la consolidarea şi creşterea lor sănătoasă. Suntem preocupaţi să susţinem creşterea pieţei de finanţare a comerţului, îmbunătăţindu-ne permanent portofoliul de produse, sistemele şi soluţiile de business,  concentrându-ne asupra nevoilor reale ale clienţilor noştri.
Valoarea şi încrederea oferită de această distincţie este o recunoaştere explicită a ambiţiilor noastre strategice, fapt care ne oferă încrederea  în a continua să ne servim clienţii oferindu-le cele mai bune servicii posibile”.
Sondajul, care se bazează pe răspunsuri venite din partea a peste 2000 de respondenţi din zona de corporaţii internaţionale, permite clienţilor să indice un top personal de trei furnizori de trade finance din regiunea în care activează. Aceste răspunsuri sunt folosite şi pentru a realiza ratinguri de ţară şi evaluări de produse şi servicii bancare.



Loteria bonurilor fiscale: valoarea bonului din luna decembrie este 142 de lei

Loteria bonurilor fiscale emise în luna noiembrie va lua în considerare bonurile cu valoarea de 142 de lei emise în ziua de 30 decembrie. Această valoarea a fost stabilită duminică, 17 ianuarie, când a avut loc extragerea Loteriei. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câștigătoare.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând de luni, 18 ianuarie, timp de 30 de zile. Băcăuanii posesori ai bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fisacală, respectiv a Administrației Județene a Finanțelor Publice.



BNR nu lasă euro să treacă de 4,54 lei

Încetinirea ritmului de creștere a economiei chineze imprimă o mişcare descendentă celei mondiale, prin scăderea consistentă a preţurilor la materiile prime, provocând aversiune faţă de risc în rândul investitorilor.
Tendinţa s-a manifestat şi pe piaţa valutară locală, unde raportul euro/leu a testat constant depăşirea pragului de 4,54 lei. În opinia dealerilor bancari, acest nivel este unul apărat de BNR, prin intervenţii punctuale, astfel că, în perioada următoare, euro va stagna în culoarul 4,5250 – 4,54 lei.
Euro a început perioada la 4,5270 lei şi a crescut în 14 ianuarie la 4,5380 lei, foarte aproape de maximul ultimilor doi ani, de 4,5381 lei, atins în 29 decembrie. La finalul perioadei, tranzacţiile s-au realizat între 4,5330 şi 4,5390 lei, iar media a fost stabilită la 4,5362 lei. Cotaţiile înregistrate seara, pe pieţele internaţionale, erau de 4,5350 – 4,5380 lei.
Leul a rezistat faptului că pieţele asiatice au închis vineri la cel mai redus nivel din ultimii trei ani şi jumătate, după ce banca centrală a Chinei a anunţat că a injectat 15,18 miliarde dolari în sistemul bancar, care se adaugă celor  92 miliarde dolari, împrumutaţi băncilor în decembrie. Pieţele europene au preluat trendul şi au coborât la cel mai mic nivel din ultimul an, iar indicele Dow Jones al bursei din New York a scăzut cu 2,3%.
Cursul dolarului american a fluctuat între 4,1557 şi 4,1884 lei, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,1573 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat între 413 şi 4,178 lei.
Media monedei elveţiene, care s-a depreciat pe pieţele internaţionale de la 1,084 până la 1,098 franci/euro, a scăzut de la 4,1732 la 4,1428 lei, minimul ultimei luni.
În regiune, cea mai spectaculoasă scădere a avut-o moneda poloneză, care de la 4,322 zloţi a coborât până la 4,494 zloţi, minim al ultimilor patru ani. Deprecierea s-a datorat propunerii, venite din partea preşidenţiei, a unui proiect de lege pentru conversia în zloţi a unor credite ipotecare în valută, echivalente cu 42 de miliarde de dolari, dar şi a unei taxe anuale de 0,44% pe activele instituţiilor financiare. La acestea s-a adăugat decizia Standard & Poor's de a scădea ratingul pentru datoria suverană a Poloniei la BBB+, de la A-, cu perspectivă negativă.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,0805 şi 1,0981 dolari şi a închis vineri pe pieţele americane la 1,0916 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11  – 15 ianuarie.




Duminică, extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale




O nouă extragere a Loteriei bonurilor fiscale va avea loc duminică, 17 ianuarie, pentru bonurile emise între 1 și 31 decembrie 2015. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.

Selecția câștigătorilor se face în două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere, deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.

Primul număr extras din urnă va indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.


Loteria bonurilor fiscale va avea 14 extrageri în acest an

Ministerul Finanțelor Publice a prevăzut, pentru anul 2016, suma de 14 milioane de lei ca fond de premiere la extragerile Leteriei bonurilor fiscale. S-au luat în calcul 12 extrageri lunare și două extrageri ocazionale, pe 15 mai și pe 25 decembrie. Pentru extragerea din 15 mai, intervalul calendaristic în care sunt emise bonurile fiscale care pot participa la extragere este 1 februarie - 29 aprilie 2016, iar pentru extragerea din 25 decembrie 1 mai - 9 decembrie.
Loteria este organizată în scopul diminuării evaziunii fiscale prin cointeresarea, implicarea și responsabilizarea cetățenilor în fiscalizarea veniturilor realizate de comercianți din vânzarea bunurilor și prestarea serviciilor direct către populație.
La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale pot participa bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanțelor Publice.
Fondul de premiere pentru fiecare extragere este de un milion de lei.