Încă 265 de elevi
băcăuani au luat lecții de educație financiar-bancară
Agenția
Bacău a Băncii Naționale a
României (BNR) și Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) au finalizat o nouă
etapă de activități pe teme financiar-bancare adresate tinerilor în programul
“Global Money Week”, prin proiectul „Să vorbim despre bani și bănci”. Acțiunile
au avut loc în perioada 14 – 20 martie, iar la acestea au participat elevii din
clasele primare și gimnaziale de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și
din școlile „Spiru Haret”, „Miron Costin”, „George Bacovia” și „Constantin
Platon”, din Bacău. „La sediul agenției noastre – ne-a declarat directorul
acesteia, Ștefan Sâmbotin - au avut loc zilnic prezentări pentru elevii din
clasele primare și gimnaziale.
Programul
a fost realizat cu sprijinul prof. dr. Oana-Maria Droiman, inspector pentru discipline
socio-umane la ISJ Bacău”. La activitățile educaționale au participat 265 de elevi
și 12 profesori, din ciclul primar și
gimnazial.
Programul
“Global Money Week” (GMW) este derulat de BNR în parteneriat cu Ministerul
Educației Naționale și cu Child and Youth Finance International (CYFI). Este al
treilea an consecutiv în care BNR participă la programul GMW, iar succesul
activităților a fost recunoscut la nivel internațional prin câștigarea
trofeului “Global Money Week” Award 2014 pentru Europa. Proiectele educaționale,
parte integrantă a activității de comunicare externă a BNR, au ca obiectiv creșterea
nivelului de educație financiară a publicului, contribuind la o mai bună înțelegere
și la o evaluare corectă a unor aspecte economice și financiare.
„Ne propunem să continuăm în aprilie, în săptamâna «Să știi mai multe, să
fii mai bun» (18-22 aprilie). Vom avea în vedere să ne deplasăm mai ales în
zonele rurale din județ, la școli generale și licee, deoarece se constată un
interes crescut al elevilor pentru informații privind moneda națională
(istorie, elemente de siguranță, funcțiile și utilitatea monedei, paritate
leu/euro, utilizarea cardurilor pentru plăți ș.a.).”
Ștefan Sâmbotin, directorul Agenției Bacău a BNR
Duminică,
extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale
O nouă extragere a Loteriei
bonurilor fiscale va avea loc duminică, 20 martie, pentru bonurile emise între
1 și 29 februarie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un
milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selecția câștigătorilor se face în
două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care
vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de
revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere,
deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.
Primul număr extras din urnă va
indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere
extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi
depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile.
Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în
original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice
administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Băcăunii economisesc
și se împumută mai mult, dar restituie mai greu
Restanțele bancare ale băcăuanilor
au crescut din nou, în prima lună a anului 2016, după de în decembrie au atins,
în scădere continuă, nivelul lunii mai 2010, cel mai scăzut nivel după recordul
în creștere atins în septembrie 2013, când ajunseseră la peste 579 de milioane
de lei.
La final de ianuarie, restanțele au ajuns la aproape 258 de milioane de
lei, în creștere cu aproape 14 milioane față de luna precedentă. Băcăuanii
aveau, însă, și la final de ianuarie, mai mulți bani în băncile comerciale,
comparativ cu doar o lună înainte, iar nivelul atins de economii este cel mai
mare din toate timpurile, de aproape 8,855 de miliarde de lei.
{i volumul creditelor a fost în creștere – conform raportului făcut public
de Banca Națională a României -, cu aproape zece milioane de lei. Creditele
contractate au fost de aproape 3,68 de miliarde de lei în ianuarie. Băcăuanii
au solicitat băncilor credite în lei de peste 2,2 miliarde de lei (în creștere),
iar în valută la echivalentul a 1,43 de miliarde de lei (în scădere). Creditele
restante rămân, în continuare, mult mai mici decât economiile, dar de 6,84 de
ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei
economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înțeles că
rezidenții au cel mai mare volum de credite, de peste 1,43 de miliarde de lei,
pe când nerezidenții stau la peste 716 milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la aproape 314 de milioane de lei (în
scădere), iar a creditelor pentru locuințe la peste 451 de milioane de lei (tot
în scădere).
În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor
a crescut ușor față de luna decembrie, dar rămâne cea mai scăzută între
celelalte județe, de numai 7,08%, sub nivelul regional de 9,72%. Județul Botoșani
ocupă poziția a doua la acest capitol, cu 8,62%. Ponderea cea mai mare o au
restanțele înregistrate în județul Vaslui (16,57%), dar în volum cele mai mari
restanțe rămân cele din județul Iași, de peste 713 milioane de lei, însă și volumul
creditelor este cel mai mare în Iași, de aproape 7,6 miliarde de lei. Valorile,
în volum, pentru județul Bacău sunt aproape la jumătatea celor din Iași.
Doi băcăuani
premiați de Loteria bonurilor fiscale
A
doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a
Loteriei bonurilor fiscale pentru bonurile emise în luna ianuarie a inclus pe
lista premiaților doi băcăuani. După prima etapă de selecție au rezultat 188 de
cereri de revendicare, între care patru erau din județul Bacău, dar numărul
maxim de premii stabilit prin lege este 100 și a fost nevoie de o nouă selecție
a bonurilor. Astfel, fiecare premiat va primi 10.000 de lei.
Pentru
cele două bonuri fiscale câștigătoare din Bacău cererile de revendicare au fost
depuse la Administrația Județeană a Finanțelor Publice.
Următoarea extragere va avea
loc în luna martie, pentru bonurile fiscale enise în luna februarie. Premiile
cumulează, lunar, un milion de lei.
Filiala Bacău a CECCAR și-a reînnoit jumătate din organismul de
conducere
Adunarea Generală
anuală a Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor
Autorizați (CECCAR) a înnoit sâmbătă, 27 februarie, la încheierea mandatelor, jumătate
din numărul membrilor Consiliului de conducere și a procedat și la alegerea
noii Comisii de disciplină, dar și a cenzorului filialei. De asemenea, au fost
desemnați reprezentanții filialei la Conferința Națională a CECCAR, care va
avea loc pe 18 martie, și a fost aprobată
lista cabinetelor propuse pentru audit în anul 2017.
Adunarea Generală a debutat, însă, cu analizarea Raportului Consiliului de
conducere privind activitatea desfășurată în anul 2015, an în care a excelat organizarea
de cursuri de pregătire tehnică și de însușire a doctrinei profesionale pentru
stagiarii care au participat la pregătirea în sistem colectiv. Filiala a fost
inclusă, în 2015, într-un proiect din Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane de pregătire profesională continuă, peste 30% din
cheltuieli fiind suportate din fonduri asigurate prin acest program. Au fost
aduse la îndeplinire prevederile programului național de pregătire profesională
continuă, au fost organizate două mese rotunde pe diverse teme de interes
privind modificări ale Codului fiscal și de expertiză contabilă și patru
seminarii de instruire a experților contabili judiciari din Grupul Experților
Contabili Judiciari (GEJ), precum și un curs pregătitor pentru examenul de
aptitudini și 18 cursuri de pregătire profesională continuă la care au
participat 1.324 de liber profesioniști.
Preăedintele filialei CECCAR Bacău, Marcel Bulinschi, și directorul executiv Constantin Păstrăv, la deschiderea Adunării Generale |
Și anul trecut a fost menținut protocolul de colaborare cu Inspecția Muncii
a ITM Bacău privind gestionarea aplicației Revisal. A fost organizată sărbătorirea
Zilei Naționale a Contabilului din România 2015 și a patra ediție a Topului
celor mai bune societăți de contabilitate din județ.
Anul trecut au fost auditate, în stadii diferite, 63 de cabinete de
expertiză contabilă. Astfel, 37 de cabinete au fost clasificate în clasa B, iar
26 în clasa C.
În 2015, Comisia de disciplină a avut de rezolvat trei plângeri, care au
avut ca obiect activitatea de expertiză contabilă judiciară și servicii
profesionale.
Pentru anul 2016, filiala își propune, între altele, evidența operativă a
membrilor filialei, pentru accesarea online a tabloului CECCAR, organizarea
periodică de dezbateri, mese rotunde și seminarii pe teme profesionale cu
organismele publice locale, organizarea cursurilor de inițiere și perfecționare
pentru pregătirea profesională a membrilor filialei și a cursurilor pregătitoare
pentru candidații încriși la examenele de acces și de aptitudini.
Anul trecut, veniturile realizate de filială au depășit previziunile cu
circa 15%, iar cheltuielile au ajuns la numai 99,1%, iar pentru acest an
veniturile totale preconizate sunt mai mic ca în 2015, dar cheltuielile totale
mai mari, însă sub nivelul veniturilor, cu un excedent bugetar de 60.000 de
lei.
S-a făcut a doua extragere
din februarie pentru selecția câștigătorilor la Loteria bonurilor fiscale
- primul număr câștigător din seria 1 - 188 este 37
Joi, 25 februarie, s-a organizat a
doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a
Loteriei bonurilor fiscale din data de 17 ianuarie, la care au participat
bonurile emise în perioada 1 – 31 decembrie 2015. Primul număr câștigător
extras din urne este 37.
S-a extras, întâi, un număr din
intervalul numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au
fost depuse cereri de revendicare a premiilor, respectiv 001 până la 188. Pentru
desemnarea celui de-al doilea număr câștigător se aplică, în mod crescător la
primul număr extras, un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului
fiscal câștigător (30). Pentru stabilirea celorlalți câștigători, pasul se
adună succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător. Dacă în urma
aplicării acestei proceduri de selecție se depășește numărul unic maxim
atribuit bonurilor fiscale din listă (188), următorul număr câștigător este dat
de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului (30) la baza de
referință şi numărul unic maxim atribuit (188), continuând cu aplicarea pasului
până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100.
În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câștigătoare,
sunt eliminate din listă.
În prima etapă a extragerii lunare,
din 21 februarie, au fost desemnate ca fiind câștigătoare bonurile fiscale
emise în data de 30 decembrie 2015, cu o valoare de 142 de lei.
După centralizarea bonurilor
câștigătoare, a rezultat un număr de 188 de cereri de revendicare, fiind
depășit astfel numărul maxim de premii stabilit prin lege (cel mult 100 de
premii). Pe listă sunt și patru bonuri din județul Bacău, trei cereri fiind
depuse la Administrația Județeană a Finanțelor Publice, iar unul la Secția
Financiară Orășenească Moinești. Acestea au numerele unice de înregistrare 30 –
47 – 102 și 175.
În urma efectuării unor verificări, s-a constatat că
în cazul cererii de revendicare cu numărul unic de înregistrare 56, documentul
anexat nu este un bon fiscal, ci o chitanță de plată și, drept urmare, numărul
unic de înregistrare atribuit cererii de revendicare a fost invalidat pentru
neîndeplinirea condițiilor legale de participare la extragere.
A doua extragere pentru
selecția câștigătorilor la Loteria bonurilor fiscale
- patru bonuri sunt din județul Bacău
Joi, 25 februarie, va fi organizată
a doua etapă de selecție a celor 100 de câștigători la extragerea lunară a
Loteriei bonurilor fiscale din data de 17 ianuarie, la care au participat
bonurile emise în perioada 1 – 31 decembrie 2015. În prima etapă a extragerii
lunare, au fost desemnate ca fiind câștigătoare bonurile fiscale emise în data
de 30 decembrie 2015, cu o valoare de 142 de lei.
După centralizarea bonurilor câștigătoare,
a rezultat un număr de 188 de cereri de revendicare, fiind depășit astfel
numărul maxim de premii stabilit prin lege (cel mult 100 de premii). Pe listâ
sunt ăi patru bonuri din județul Bacău, trei cereri fiind depuse la Administrația
Județeană a Finanțelor Publice, iar unul la Secția Financiară Orășenească Moinești.
Acestea au numerele unice de înregistrare 30 – 47 – 102 și 175.
În urma efectuării unor verificări,
s-a constatat că în cazul cererii de revendicare cu numărul unic de
înregistrare 56, documentul anexat nu este un bon fiscal, ci o chitanță de
plată și, drept urmare, numărul unic de înregistrare atribuit cererii de
revendicare a fost invalidat pentru neîndeplinirea condițiilor legale de
participare la extragere.
Se va extrage, întâi, un număr din
intervalul numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au
fost depuse cereri de revendicare a premiilor, respectiv 001 până la 188.
Numărul extras va fi primul câștigător. Pentru
desemnarea celui de-al doilea câștigător se aplică, în mod crescător la primul
număr extras, un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal
câștigător (30). Pentru stabilirea celorlalți câștigători, pasul se adună
succesiv la numărul desemnat anterior ca fiind câștigător. Dacă în urma
aplicării acestei proceduri de selecție se depășește numărul unic maxim
atribuit bonurilor fiscale din listă (188), următorul număr câștigător este dat
de diferența dintre suma determinată prin aplicarea pasului (30) la baza de
referință şi numărul unic maxim atribuit (188), continuând cu aplicarea pasului
până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de lege, respectiv 100.
În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câștigătoare,
sunt eliminate din listă.
"Operaţiunea Venus":
Fiscul începe controale în florării şi saloane de frumuseţe
Direcţia Generală Antifraudă va începe sâmbătă, 26
februarie, "Operaţiunea Venus", pentru a controla comercianţii de
flori şi plante ornamentale, unităţile de alimentaţie publică şi saloanele de
înfrumuseţare, la nivel naţional.
"Operaţiunea Venus - se arată într-un comunicat al Agenției Naționale
de Administrare Fiscală - îşi propune diminuarea evaziunii fiscale în comerţul
cu flori şi plante ornamentale, încurajarea importatorilor, a deţinătorilor de
depozite, a producătorilor şi a comercianţilor engros şi en detail ca să-şi
organizeze mai riguros activitatea economică, evidenţele financiar-contabile şi
fiscale. Un alt obiectiv este creşterea gradului de conformare fiscală, inclusiv
prin utilizarea aparatelor de marcat electronice".
Aceasta reprezintă una dintre
acţiunile la nivel naţional pe care Direcţia Generală de Antifraudă Fiscală
(DGAF) le va iniţia periodic în scop preventiv, pentru creşterea nivelului de
conştientizare şi de conformare fiscală a unor activităţi economice în care
colectarea taxelor şi impozitelor este deficitară.
"Stabilirea calendarului, a modului de
acţiune, identificarea categoriilor de contribuabili şi a activităţilor cu risc
fiscal au la bază analiza informaţiilor şi a datelor disponibile la nivel
central, rezultatele unor acţiuni anterioare, dar şi propuneri ale direcţiilor
regionale antifraudă, adaptate specificului local" - se precizează în comunicat.
Patronul spiritual
al Colegiului „Petru Poni” apare pe moneda BNR
Aversul monedei |
Banca Națională a României a lansat luni, 22 februarie, la împlinirea a 175
de ani de la nașterea chimistului, fizicianului și pedagogului Petru Poni,
pionier al școlii românești de chimie, care este și patronul spiritual al
Colegiului Național Tehnic de Chimie din Onești, o monedă de argint cu efigia
savantului.
Moneda, cu valoarea nominală de 10 lei și o greutate de peste 31 de grame,
intră astfel în circuitul numismatic.
Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Universității din Iași,
unde Petru Poni a fost profesor, inscripția în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea
nominală „10 Lei“, stema României și anul de emisiune „2016“. Reversul monedei redă portretul lui
Petru Poni și o compoziție care ilustrează activitatea didactică și științifică
a acestuia; inscripția „PETRU PONI“ și anii între care a trăit „1841“, „1925“.
Monedele de argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt
însoțite de broșuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile
română, engleză și franceză.
Broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile
guvernatorului BNR și casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 200 de monede, iar prețul de vânzare,
exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare, este de 330 de lei.
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulație,
în scop numismatic, se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și
Timiș ale BNR.
Alegeri parțiale la Filiala
Bacău a CECCAR
Filiala CECCAR Bacău are peste 1.000 de membri |
Filiala Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați
(CECCAR) va înnoi sâmbătă, 27 februarie, jumătate din numărul membrilor
Consiliului de conducere, în Adunarea Generală anuală a membrilor ei, care vor
proceda și la alegerea noii Comisii de disciplină, dar și a cenzorului filialei.
Adunarea Generală este convocată de la ora 10,00, la Teatrul de vară „Radu
Beligan”.
Adunarea Generală - ne-a informat președintele filialei, Marcel Bulinschi –
va debuta, însă, cu analizarea Raportului Consiliului de conducere privind
activitatea desfășurată în anul 2015, a realizării programului de activitate pe
anul trecut pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de acte normative sau
hotărâri ale organelor superioare ale CECCAR și analizarea execuției bugetului
de venituri și cheltuieli.
Pe ordinea de zi mai figurează Raportul cenzorului asupra gestiunii
filialei la 31 decembrie 2015, Raportul Comisiei de disciplină privind
activitatea desfășurată anul trecut și Aprobarea programului de activitate și a
bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2016. De asemenea, va fi aprobată lista
experților contabili de onoare și a contabililor autorizați de onoare, vor fi desemnați
reprezentanții filialei la Conferința Națională a CECCAR și va fi aprobată lista
cabinetelor propuse pentru a fi supuse auditului în anul 2017.
Loteria bonurilor fiscale:
valoarea bonului din luna ianuarie este 312 lei
Loteria bonurilor fiscale emise luna
trecută ia în considerare bonurile cu valoarea de 312 lei emise în ziua de 11 ianuarie.
Această valoarea a fost stabilită duminică, 21 februarie, când a avut loc extragerea
Loteriei. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei,
sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea
cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de
100 va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de
bonuri câștigătoare.
Cererile de revendicare pot fi depuse
începând de luni, 22 februarie, timp de 30 de zile. Băcăuanii posesori ai
bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături
de copia actului de identitate și de o cerere, la orice administrație fiscală
din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv a
Administrației Județene a Finanțelor Publice.
Duminică,
extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale
O nouă extragere a Loteriei
bonurilor fiscale va avea loc duminică, 21 februarie, pentru bonurile emise
între 1 și 31 ianuarie 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este
de un milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selecția câștigătorilor se face în
două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care
vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de
revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere,
deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.
Primul număr extras din urnă va
indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere
extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi
depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile.
Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în
original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice
administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Fantoma
dobânzilor bancare negative se ițește la orizont
La orizontul omenirii de astăzi
sunt multe speritori. Se vorbește ba de război, ba de o nouă și cruntă criză
economică, ba de efecte grave ale marii migrații dinspre Orientul Mijlociu etc.
Între toate o sperietoare e mai aparte și se uită, se pare, și spre noi,
românii: dobânzi negative la depozitele bancare.
Cine a apucat primii ani ai
deceniului ’90 își amintește ușor în ce buestru au trăit cei cu niscaiva bănuți
în bănci. Dobânzi de peste sută la sută făceau viața frumoasă ca un delir.
Aruncam cu banii precum, în desenele animate, cățelul Pluto cu oasele din
mormanul pe care îl visa, săracul, în biata lui cușcă de paznic credincios al
curții. Plăteam facturile la utilități numai din dobânzile la un pospai de șapte-opt
milioane de lei în depozitul bancar.
Au urmat marile tunuri ale unor
bancheri, falimentul a vreo trei bănci lansate cu mare pompă, apoi așezarea
economiei – cum auzeam peste tot - în cadre normale din punct de vedere
financiar-bancar. Adică pe dobânzi mai mici la depozite, dar și la credite.
Pentru că, nu-i așa, dacă se iau credite se fac investiții, se crează locuri de
muncă, lumea are lefuri mai mari și trai mai bun. Priveam cu jind la dobânzile
de numai câteva procente în băncile occidentale, la creditele în euro sau în
dolari. Da, am zis, ăsta e țelul!
Și a fost până când, tot din Occident
a venit (sau revenit) moda dobânzilor negative la economiile din bănci. Acum
mai puțin de un an și jumătate, o bancă nemțească a fost declarată ca prima din
Europa cu astfel de ofertă, Deutske Skatbank. Mai întâi s-a început cu dobânzi
negative oferite de băncile naționale celor comerciale, pentru banii aduși de
ele în depozite. Acum se vorbește și de economiile populației.
Cu alte cuvinte, dacă ții banii în
bancă trebuie să plătești ceva. Nu, nu doar comisioanele care și până acum au făcut,
în unele cazuri, să depui o sumă și să rămâi cu mai puțin după un timp, din
cauza comisioanelor. Nu, din start se ia un procent sau numai jumătate de
procent din sumă pentru că ai bani acolo.
De mai multă vreme ținem în bănci
bani pe dobânzi care au ajuns și la 0,1
- 0,6% pentru depozitele pe o lună sau
trei luni ale persoanelor fizice și
juridice. Și întrebarea este cât va mai dura ca și România să
experimenteze scenariul unor dobânzi negative.
Leul, francul elveţian
al regiunii
Radu GEORGESCU
- analiza cuprinde perioada 8 – 12 februarie
Cu o creștere a PIB de 3,7% în 2015, cu perspectiva majorării la 4% în
acest an, și valori pozitive ale dobânzilor, într-o perioadă în care tot mai
multe bănci centrale le-au introdus pe cele negative, fondurile speculative (şi
nu numai) caută locuri în care să obţină randamente cât mai bune.
Cum Rezerva Federală americană a lăsat de înţeles că nu va majora dobânda
foarte des în acest an, ieşirile de capital din piaţa românească s-au oprit,
asistând chiar la o înmulţire a intrărilor.
Interesul mare pentru leu, care a devenit în această perioadă francul
elveţian al zonei, se datorează faptului că dobânda de politică monetară a BNR
este de 1,75%, iar pozitive sunt şi randamentele interbancare, cele la depozite
sau titlurile de stat. De altfel, guvernatorul BNR a afirmat la începutul
săptămânii că instituţia pe care o conduce nu va experimenta introducerea
dobânzilor negative.
Aşa că la începutul perioadei analizate, euro scădea brusc de la 4,5013 la
4,4763 lei. În următoarele trei şedinţe media a fluctuat între 4,4826 şi 4,4907
lei, pentru ca la finalul intervalului aceasta să fie stabilită la 4,4744 lei,
minim al ultimelor două luni.
În ultima şedinţă a perioadei, tranzacţiile s-au realizat între 4,4730 şi
4,4780 lei, cu închiderea la 4,4730 – 4,4760 lei, semn că o revenire a euro
peste pragul de 4,50 lei este destul de îndepărtată.
Anul acest va fi unul tumultos pentru leu, crede Mugur Isărescu, care
observa zilele trecute că „multe dintre valuri sunt relativ mai departe de România şi
mai observăm că economia românească, piaţa valutară, poate să lucreze cu aceste
norme. Sentimentul meu este ca piaţa locală s-a adâncit, nu mai este atât de
emoţională”.
Cursul va continua să fluctueze între 4,40 şi 4,45 lei, iar BNR va utiliza
pârghiile, monetară sau valutară, pe care le are la dispoziţie pentru a regla
atât inflaţia cât şi cursul.
În privinţa inflaţiei, prognoza băncii centrale pentru finalul acestui an
este de 1,4%, pentru ca la sfârşitul anului viitor aceasta să urce la 3,4%,
după ce în decembrie ea a fost de -0,9%.
Cursul dolarului american a scăzut de la 4,0434 la 3,9623 lei, minim al
ultimelor trei luni si jumatate, cotaţiile de la finele perioadei fiind de 3,951 –
3,992 lei.
Media monedei elveţiene,
care şi-a încetinit deprecierea faţă de cea europeană, tranzacţiile de pe
pieţele internaţionale realizându-se între 1,095 şi 1,11 franci/euro, a
fluctuat între 4,0434 şi 4,0867 lei, cursul de la finele perioadei fiind
stabilit la 4,0675 lei.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,1109 şi 1,1376 dolari, maximul
ultimelor trei luni şi jumătate. La finalul perioadei, euro se tranzacţiona la
1,1250 dolari, la închiderea pieţei americane.
Scăderea dolarului şi a principalelor pieţe de acţiuni au produs creşterea preţului unciei de aur,
care a urcat aproape de 1.240 dolari, maxim al ultimului an.
Numele persoanelor
fizice datoare la Fisc vor apărea pe internet
Așa va arăta o listă pentru persoanele fizice |
Ordinul în acest sens al președintelui ANAF a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, obligațiile fiscale restante sunt cele existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării listelor, deci primele liste sunt așteptate din luna aprilie. Dar, cei care au primit înlesniri la plată și acestea sunt în derulare, obligațiile stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată și datoriile cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară nu fac obiectul acestui ordin.
Listele vor cuprinde denumirea/numele și prenumele debitorilor, codul de identificare fiscală, domiciliului fiscal (în cazul persoanelor fiscale) și cuantumul total al obligațiilor fiscale restante.
Organul fiscal va comunica debitorului o notificare până la date de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligațiile fiscale restante. Eventualele neconcordanțe trebuie transmise de contribuabil Fiscului în termen de 5 zile de la data notificării, pentru că în caz contrar obligațiile fiscale restante notificate se consideră recunoaștere a datoriei.
Cum arată uniformele
noilor inspectori fiscali de la Executări Silite
Uniforma de vară |
Agenții economici
- contribuabili la bugetul de stat din județul Bacău se pot trezi din acest an
la ușă, în cazuri speciale, adică atunci când intră în atenția personalului din
structurile de executări silite, cu inspectorii și experții unei noi structuri înființate
la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Iași,
Direcția Executări Silite și Direcția Executări Silite Cazuri Speciale. Ei pot
fi recunoscuți după unifornele speciale pe care le poartă, dar și după
insemnele de grad sau chiar după autoturismul special inscripționat cu care
circulă.
„O
astfel de structură - am aflat de la purtătorul de cuvânt al Administrației
Județene Bacău a Finanțelor Publice, Adrian Anghel – a fost înființată la
nivelul DGRFP Iași, dar are atribuții în
toată Regiunea Nord-Est, deci și în județul nostru”
Uniformele,
pentru bărbați și femei, în modele pentru vară sau iarnă, sunt confecționate
din țesături ripstop în culorile camuflajului digital urban, în trei nuanțe de
gri, de la alb la negru. Pe mâneca stângă este aplicată emblema instituției, în
stânga sus pe fața bluzei apare textul „ANAF”, iar în partea dreaptă textul
„EXECUTĂRI SILITE”. Cele două texte apar și pe spatele bluzei sau vestonului.
Pe ambele mâneci sunt benzi gri, fosforescente. Inspectorii poartă, vara, șapcă
tip baseball, iar iarna șapcă tip NATO sau căciulă, de culoarea întregii
uniforme, care au, pe față, emblema instituției.
Insemnele
de grad sunt în număr de opt. Pentru inspectori, experți sau consilieri sunt
una, două sau trei trese aurii pe lățimea epoletului și câte două trese aurii
longitudinale pentru ultimele trei grade inferioare. Pentru gradele superioare,
de șefi de birou sau de servicii ori pentru directorul adjunct sau director sunt
stele aurii - o stea mică și câte una, două sau trei stele mari, pe măsura unui
grad mai mare.
Autoturismele echipelor sunt
echipate cu rampă luminoasă albastră și afișaj electronic cu mesajul
ANAF-CAZURI SPECIALE. Pe portierele din față și pe capotă mașina are inscripționate
textele ANAF și EXECUTĂRI SILITE.
Restanțele bancare
ale băcăuanilor au ajuns la nivelul lunii mai 2010
- omenii și firmele economisesc mai mult și se împrumută mai puțin
Restanțele bancare ale băcăuanilor, în scădere continuă din luna
septembrie, au atins, la sfârșitul anului trecut, nivelul lunii mai 2010, cel
mai scăzut nivel după recordul în creștere atins în septembrie 2013, când
ajunseseră la peste 579 de milioane de lei. La final de decembrie restanțele au
ajuns la numai 244 de milioane de lei, în scădere cu peste 18 milioane față de
luna precedentă. Băcăuanii aveau, însă, la final de decembrie, mai mulți bani
în băncile comerciale, comparativ cu doar o lună înainte, iar nivelul atins de
economii este cel mai mare din toate timpurile, de aproape 8,85 de miliarde de
lei.
În schimb și luna decembrie a fost una a creditelor în scădere – conform
raportului făcut public de Banca Națională a României -, dar și această
reducere este un record absolut, pentru că s-a ajuns la o scădere de peste 179
de milioane de lei. Creditele contractate au fost de 3,63 de miliarde de lei în
decembrie. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de peste 2,18
miliarde de lei (în scădere), iar în valută la echivalentul a 1,44 de miliarde
de lei (în creștere). Creditele restante rămân, în continuare, mult mai mici
decât economiile, dar de 6,47 de ori mai mari decât cele din luna octombrie
2008 (adică față de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7
milioane de lei. Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de
credite, de peste 1,44 de miliarde de lei, pe când nerezidenții stau la peste 716
milioane de lei.
Valoarea creditelor de consum a ajuns la peste 319 de milioane de lei, iar
a creditelor pentru locuințe la peste 454 de milioane de lei. Volumul
creditelor pentru locuințe a crescut, în timp ce creditele pentru consum a scăzut.
În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor
în scădere din septembrie încoace și cea mai scăzută între celelalte județe, de
numai 6,72%, sub nivelul regional de 9,22%, dar județul Iași ocupă poziția a
doua la acest capitol, cu 8,36%. Ponderea cea mai mare o au restanțele înregistrate
în județul Vaslui (16,15%). Dar, în volum, cele mai mari restanțe rămân cele
din județul Iași, de peste 638 de milioane de lei, însă și volumul creditelor
este cel mai mare în Iași, de peste 7,6 miliarde de lei. Valorile, în volum,
pentru județul Bacău sunt aproape la jumătatea celor din Iași.
Cum vede Bacăul
fiscal un specialist care a lăsat Dunărea pentru Bistrița și Siret
Doru Constantin Cozma |
Administrația Județeană
Bacău a Finanțelor Publice este condusă, de anul trecut, de Doru Constantin
Cozma. Finanțist cu state vechi în domeniu, chiar de la absolvirea facultății,
trecut prin toate treptele ierarhiei profesionale până la cea de director
executiv al fostei Direcții Județene a Finanțelor Publice, Doru Cozma a venit în
Bacău detașat din județul Caraș Severin. După ce a lăsat Dunărea pentru Bistrița
și Siret, noul director consideră Bacăul „o experiență profesională”. Despre
cum vede activitatea fiscală din acest județ ne spune în continuare.
Cum arată, domnule
Cozma, prin ochii dumeavostră de finanțist, județul Bacău din punct de vedere
fiscal?
Nu
văd diferențe deosebite față de alte zone ale țării. Sunt, desigur, și specificități
ale județului, iar rezultatele sunt destul de bune în identificarea și
combaterea evaziunii fiscale, respectiv mă refer la inspecția fiscală, la cei
care fac aceste rezultate. Marea noastră problemă este recuperarea
prejudiciilor, care uneori sunt valori considerabile, dar măsurile de executare
silită lasă de dorit ca rezultate. Și nu atât din punct de vedere al preocupărilor
organelor fiscale, care cred că sunt destul de bune, ci pur și simplu pentru că
acțiunile sunt tardive, iar până noi reușim să finalizăm procedurile de inspecție
fiscală bunurile sunt înstrăinate etc. Dar, specific Bacăului este că foarte
multe acțiuni fiscale sunt determinate de acțiuni „la negru” sau de neînregistrare
a operațiunilor. Ulterior, însă, inspecția fiscală estimează debitele în cauză.
Pentru un agent economic există posibilitatea, prin Declarația fiscală 394, de
efectuare de controale încrucișate. Însă marea majoritate dintre cei depistați
ca mari evazioniști au grijă să nu aibă documente sau nu le prezintă sau
apelează la tot felul de tertipuri. Prin încricișare se constată că există
diverși furnizori care nu înregistrează operațiunile. Aici apare marea problemă.
Mai sunt și alte categorii, în sensul că operațiunile sunt fictive, apar ca
livrate, ca înregistrate la firmă, dar furnizorul nu are intrări de mărfuri. De
aceea se fac estimări ale debitelor, care sunt de miliarde, de sute de miliarde
de lei. Însă, în Bacău am constatat că, față de alte județe, există o
preocupare foarte mare de atragere a răspunderii solidare. Dacă firma este
golită de patrimoniu prin acțiuni de înstrăinare ale asociaților, se atrage răspunderea
în solidar a administratorului.
Cum apreciați, din
această perspectivă, disciplina fiscală a băcăuanilor?
Aș
spune doar că există un specific aparte
al județului. Sunt oameni dispciplinați din acest punct de vedere în toate județele.
Însă am constatat o tendință de disciplinare în ultimii ani, prin acțiunile de
antifraudă fiscală, acțiuni de impunere, punitive, care determină o reacție și
din partea contribuabililor. Cel puțin în ultima perioadă a anului 2015 am
constatat o creștere la nivelul declaratului, oarecum surprinzător ținând cont
de reducerea TVA-ului la alimente. Desigur și datorată riscului de expunere în
condițiile în care taxa scade de la 24 la 9 la sută, de a anu ajunge în procese
penale, cu efectele de rigoare.
Cum arată anul
fiscal 2015 în județul Bacău?
Comparativ cu anul 2014 avem o creștere substanțială de venituri atrase la bugetul statului. Am îneplinit indicatorii, chiar i-am și depășit. Avem și o reducere de arierate (creștere de arierate avem datorită inspecției fiscale, prin determinarea de debite care au un grad de recuperare relativ redus).
Relaxarea fiscală va face din 2016 un an mai bun? Consultanții fiscali spun că relaxarea fiscală rezultată din noul Cod fiscal vine la pachet cu înăsprirea procedurilor de administrare a veniturilor statului.
Bacăul este singurul oraș din țară în care o stradă poartă numele BNR
Municipiul Bacău
are o stradă cu un nume unic în România:
„Strada Banca Națională”. Prezența, în zonă, a agenției Băncii Naționale a
României (BNR) – crede directorul de acum al acesteia, Ștefan Sâmbotin - a
inspirat această denumire, regăsită parțial încă de acum 120 de ani, de când se
cunoaște exact că strada de numai 600 de metri din plin centrul orașului a fost
numită Strada Băncii. Pe aici se poate ajunge foarte ușor din partea de nord a
municipiului în Centru, din strada Mioriței până pe strada G. Bacovia, intersecție
la care se găsește și Agenția BNR.
Edilii
orașelor mari au întotdeauna o problemă în a denumi puzderia de străduțe și
alei ale urbelor. De aceea, multe asemenea căi poartă denumiri bizare sau anoste,
dar o casă memorială sau o instituție de prestigiu aflate acolo pot inspira pe
bună dreptate acest proces. În unele localități câte o stradă se numește,
astfel, „Strada Băncii”, dar numai Bacăul are o stradă cu numele BNR.
Preocuparea
de a găsi nume străzilor – spun cercetătorii domeniului – există din a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, după unii chiar după anul 1890. În „Enciclopedia județului
Bacău” (Editura Agora, 2008), Strada Băncii, din Bacău, este găsită menționată în
documente din 1896 de profesorul Ioan Ungureanu. „Strada Banca Națională, pe
același amplasamanet ca și cel de astăzi – se arată în Enciclopedie -, în anul
1896 făcea legătura între strada Gimnaziului (astăzi Bacovia) și Strada Neagoe
Vodă, intersectând Strada Tăbăcari (pe care astăzi sunt încorporate segmente
din străzile Decebal, Ecaterina Varga, Plantelor și Traian) și se numea Strada
Băncii. Din 1930 și până astăzi își păstrează denumirea actuală, având la bază
motivația existenței acolo a agenției Bacău a Băncii Naționale a României, la
intersecția cu Strada George Bacovia”.
Agenția
BNR din Bacău a fost construită, pe actualul amplasament, în anul 1893. Ștefan
Sâmbotin și profesorul Didi Alistar, în cercetarea pe care au materializat-o
într-un studiu publicat în Anuarul Arhivelor Naționale Bacău, Acta bacoviensia,
vol. V, 2010, arată că în acel an era încheiat un act de vânzare-cumpărare prin
care Ștefan Gh. Costandache vindea, în numele său și al soției Elena, „casele
cu locul lor situate în orașul Bacău, strada Județeană nr. 5”. Acolo avea să
fie ridicat, în scurt timp, viitorul sediu al agenției BNR, pe care, cu unele
adăugiri și modernizări, îl putem vedea și astăzi.
În anii care au urmat, până în
prezent, agenția BNR a jucat un rol important în viața economică și socială a
orașului Bacău și a regiunii care îi era arondată. Ea devenit chiar sucursală
regională, din anul 1956. Din 1990 a fost divizată în sucursala Bacău a BNR și
Sucursala Bacău a BCR. Dacă până în anul 2000 raza de acțiune a Sucursalei BNR
era județul Bacău, până în 2003 aceasta s-a ocupat și de județul Namț, apoi,
până astăzi, de județele Bacău și Vaslui, cu statutul de Agenție a BNR, în
subordinea Sucursalei BNR Iași.Certificate pentru carburanții marcați prin colorare
Ministerul Finanțelor Publice propune completarea condițiilor pe care operatorii economici trebuie să le îndeplinească pentru a putea comercializa coloranți și marcatori pentru motorină, precum și pentru păcură și produse asimilate acesteia din punct de vedere al nivelului accizelor. În acest sens, a fost elaborat un proiect de act normativ pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, operatorii economici pot veni cu dovada faptului că substanțele utilizate pentru colorare și marcare sunt conforme cu prevederile din Codul fiscal și normele metodologice prin prezentarea unui certificat emis de producătorul acestora, nu doar prin prezentarea unui certificat emis de un laborator acreditat conform standardului ISO 17025, în România sau în alt stat membru UE. În acest fel, operatorii economici au mai multe opțiuni în ce privește conformarea la condițiile impuse de legislație privind substanțele de marcare și colorare a produselor energetice.
Referitor la substanțele pentru colorarea produselor energetice, normele metodologice au precizat formula chimică și numărul CAS (standardul internațional de înregistrare și identificare unic) al substanțelor prevăzute în Codul Fiscal ce trebuie utilizate precum și modul în care operatorii economici ce comercializează coloranți trebuie să se înregistreze la autoritatea vamală.
Întrucât comercializarea păcurei și a produselor asimilate acesteia nu poate fi efectuată fără ca produsul să fie colorat și marcat corespunzător, iar în cazul motorinei, aceasta nu poate fi comercializată într-un scop scutit de accize fără a fi marcată și colorată, s-a ajuns la un blocaj semnalat de operatorii economici care comercializează aceste produse.
Prin prezentul proiect de Hotărâre de Guvern se urmărește atât deblocarea situației existente, cât și fluidizarea acestei activități în viitor.
Proiect
BNR a influenţat discret cursul euro
Radu GEORGESCU
Luna trecută, euro ar
fi trebuit să depăşească confortabil pragul de 4,54 lei însă, conform
informaţiilor din piaţă, de fiecare dată când acest nivel a fost testat au
apărut ordine de vânzare de valută, semn că BNR ar fi intervenit punctual
pentru a stopa deprecierea leului.
Faţă de finalul lui
2015, cursul euro a crescut cu doar 0,4 bani, el fluctuând în ianuarie între un
minim de 4,5169 şi un maxim, al ultimilor doi ani, de 4,5386 lei, atins în 28
ianuarie.
Ultima şedinţă a lunii
a fost una agitată. După o deschidere la 4,5430 lei, cotaţiile au coborât până
la 4,5280 lei, pentru ca la închidere tranzacţiile să se realizeze între 4,5360
şi 4,5390 lei.
Leul va trebui să facă
faţă şi luna aceasta presiunilor depreciative, care vor veni, în principal, din
exterior, datorită creşterii aversiunii faţă de risc, provocată de încetinirea
ritmului de creştere a economiei chineze, care a dus la scăderea constantă a
preţului la materiile prime şi la slăbirea monedelor ţărilor emergente.
În condiţiile în care
guvernul actual este, în principiu, unul apolitic, nu ar trebui să existe
modificări populiste ale codului fiscal, soluţii „normale” într-un an
electoral. Deci, nu ar trebui să apară, din acest punct de vedere, presiuni
asupra cursului.
Ieftinirea leului pe
piaţa monetară interbancară, determinată de surplusul de lichiditate, ar putea crea probleme, în condiţiile
în care dobânda Robor cu scadenţa la trei luni a scăzut săptămâna trecută la un
nou minim istoric, de 0,85% pe an. Partea bună este aceea că românii care au
credite în lei ar putea să scoată mai puţini bani din buzunar din primăvară
pentru rambursarea ratelor la credite.
Cursul dolarului
american a fost mult mai volatil, influenţat de evoluţia acestuia faţă de euro,
cu un minim de 4,14 şi un maxim de 4,2141 lei, valori atinse în prima
săptămână a anului. Tendinţa pe termen
mediu este una de apreciere pentru dolar, care a încheiat luna la 4,1525 lei,
mai sus cu jumătate de ban faţă de finalul lui decembrie.
Menţinerea unor dobânzi
negative de către Banca Naţională a Elveţiei, a redus semnificativ plasamentele
în moneda helvetă, care s-a depreciat pe pieţele internaţionale la finalul
lunii trecute la 1,106 – 1,117 franci/euro, minim al ultimului an. La noi,
media a atins un vârf de 4,1732 lei, pentru ca la sfârşitul lunii să scadă la
4,0820 lei, mai jos cu aproape zece bani faţă de ultima şedinţă din 2015.
Perechea euro/dolar a
fluctuat între 1,0770 dolari, la începutul anului, şi 1,0981 dolari. La finalul
lunii euro a scăzut de la 1,0948 la 1,0811 dolari, pieţele americane închizând
la 1,0831 dolari.
Dolarul s-a apreciat
după anunţarea creşterii PIB-ului SUA cu 0,7% în ultimul trimestru din 2015, an
în care creşterea economică a fost de 2,5%, nivel identic cu cel din 2014.
Analiza cuprinde perioada 25 – 29 ianuarie.
Francul
elveţian, la minimul ultimelor nouă săptămâni
Radu GEORGESCU
Deprecierea
monedei elveţiene faţă de cea europeană la peste 1,10 franci/euro, astâzi, 27
ianuarie, pentru prima dată de la jumătatea lunii septembrie, a avut ca efect
scăderea cursului său de la 4,1218 la 4,1047 lei. O medie mai mică, de 4,1026
lei, a fost atinsă în 2 decembrie.
Francul
este slăbit de menţinerea de către banca centrală a Elveţiei a unor dobânzi
negative dar şi de perspectivele economice, mai slabe decât cele europene. În
opinia analiştilor, în cazul în care BCE va continua să reducă dobânzile, BNE
va fi obligată să să procedeze, la rândul său, la noi scăderi.
Cursul
euro a crescut uşor, de la 4,5325 la 4,5328 lei, într-o şedinţă în care
tranzacţiile s-au realizat, din nou, într-un culoar îngust, cuprins între
4,5270 şi 4,5350 lei. Cotaţiile de la ora 14:00 erau cuprinse între 4,5320 şi
4,5350 lei.
La
tendinţa de depreciere a leului faţă de euro contribuie şi scăderea constantă a
dobânzilor locale. Astfel, dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, indicator
utilizat pentru calculul costului creditelor variabile în lei, a scăzut la
minimul istoric de 0,88%/an.
Cursul
dolarului american, a scăzut consistent, de la 4,1859 lei, maximul ultimelor
două săptămâni, la 4,1675 lei, în timp ce cotaţiile din piaţa valutară au
coborât la 4,162 – 4,179 lei, după recenta testare a pragului de 4,20 lei.
Reamintim că la începutul lui decembrie dolarul a atins recordul istoric de
4,2220 lei.
În regiune,
moneda poloneză se aprecia faţă de euro la 4,444 – 4,477 zloţi, iar cea
maghiară se deprecia la 311,8 – 314,3 forinţi.
În
aşteptarea comunicatului care urma să fie dat după încheierea şedinţei de două
zile a Comitetului de politică monetară a Rezervei Federale americane (FOMC),
perechea euro/dolar fluctua între 1,085 şi 1,0881 dolari.
Investitorii
doresc să afle care ar putea fi ritmul în care vor fi majorate dobânzile din
SUA, după prima creştere care a fost operată luna trecută, după aproape zece
ani.
Credit
Europe Bank a susținut din nou cauze umanitare
SOS Satele Copiilor Hemeiuș |
Credit
Europe Bank (CEB) România a sprijinit din nou, anul trecut, asociaţia SOS
Satele Copiilor România în activităţile pe care aceasta le desfăşoară în cele
trei programe din Hemeiuş, Bucureşti şi Cisnădie (Sibiu), cu scopul de a asigura
condiţii optime de trai şi dezvoltare pentru beneficiarii săi. Implicarea CEB a
avut loc în preajma sărbătorilor pascale şi în preajma Crăciunului, pentru cei
peste 260 de copii şi tineri care sunt crescuţi şi educaţi în satele SOS şi în
Comunităţile de Tineri. În ambele perioade, copiii din satele SOS au
confecţionat felicitări prin care au mulţumit oamenilor de bine care au ales să
le fie alături şi să le ofere sărbători mai fericite.
Colaborarea dintre cele două instituții a început în 2012. Prin
proiectul După faptă şi răsplată,
angajaţii Credit Europe România au reuşit să-şi convingă colegii să doneze
pentru copiii din familii defavorizate, dezvoltând "bursa produselor şi
serviciilor" ce puteau fi adjudecate în schimbul unor contribuţii financiare.
Membră a
grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, banca activează încă din 1993
sub titulatura Banca de Credit Comercial şi Industrial, ulterior ca Finansbank
(2000) şi apoi, din 2007, în urma unui proces de rebranding, sub numele de
Credit Europe Bank România. În România, Credit Europe Bank asigură o gamă largă
de produse şi servicii către aproximativ 500.000 de persoane fizice, IMM-uri şi
corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 70 de sucursale, agenţii
şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie: ATM-uri,
POS-uri, servicii de Internet şi Phone Banking.
SOS Satele
Copiilor România a fost înființată în anul 1990. Asociația implementează trei
programe la nivel național în București, Sibiu și Bacău, oferind servicii de
îngrijire de tip familial (Sate SOS), servicii de consiliere (Centre de
Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii) și servicii educaționale (Tabăra
de Vară, Proiecte Educaționale). Misiunea SOS Satele Copiilor România este
aceea de favoriza educaţia copiilor într-un mediu familial propice dezvoltării
sănătoase şi armonioase. În satele SOS, cei mici sunt încredințați unei mame
SOS, care are în grijă câte 5-7 copii, de a căror educație, îngrijire și
evoluție se ocupă îndeaproape. De aproape 25 de ani, organizaţia luptă să
schimbe viitorul copiilor din România, prin programe de consiliere şi sprijin
pe termen lung pentru cei care au pierdut sau riscă să piardă îngrijirea
familiilor biologice.În acest moment, peste 1000 de copii beneficiază direct de
sprijinul asociației SOS Satele Copiilor România și peste 15000 de copii au
interacționat cu unul dintre programele SOS.
Cu numai 5% cota
de impozit, dividendul devine mai atractiv
AJFP Bacău |
Tot ce înseamnă dividend brut, începând cu anul 2016 se va impozita cu
numai 5%, față de 16% ca până acum. Măsura luată prin modificarea Codului
fiscal și aplicată de la 1 ianuarie – a opinat Șeful Administrației Finanțelor
Publice a Județului Bacău, Dan Constantin Cozma – este un stimulativă. Cu numai
5% impozit, dividendul devine mai atractiv.
Dividendul este partea profitului
net al unei societăți pe acțiuni repartizată anual acționarilor în funcție de
valoarea nominală a acțiunilor, declarată oficial. Valoarea beneficiului de
distribuit, declarată anual administrației fiscale, care servește ca bază de
calcul al impozitului asupra unei firme, este dividendul brut, dar suma încasată
efectiv de un acționar, reprezentând partea care i se cuvine din beneficiul
brut diminuat cu impozitul aferent este dividendul net.
Efectul reducerii impozitului pe dividend este
reorientarea strategiei privind politica de investiții a unei firme și de
folosire a profitului obținut. Dacă până acum mulți acționari optau mai bine pentru
a orienta profitul către investiții, pentru că repartizarea de dividende era
dublu impozitată cu 16%, acum la 5% asupra dividendelor situația se schimbă.
Unii comentatori mai cred că reducerea impozitului pe dividende urmărește,
în special, obținerea unor efecte economice pozitive prin creșterea volumului
de investiții și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajarea
capitalului românesc, încurajarea păstrării în țară a capitalului românesc, încurajând
totodată și restructurarea societăților comerciale în scopul adaptării lor la
exigențele mediului economic și financiar, național și european.
În județul Bacău, doar companiile care sunt listate la Bursa
de Valori afișează constant dividendele pe care le acordă anual. SIF Moldova și
Aerostar se numără printre acestea, dar și printre cele care acordă anual
dividende. Pentru anul 2014 (ultimul an pentru care s-a stabilit valoarea
dividendelor), Aerostar a acordat un dividend brut de 0,089 de lei pe acțiune,
iar SIF Moldova de 0,1012 lei (0,066 de lei pentru 2013, 0,24 de lei pentru
2012 și 0,22 de lei pentru 2011, dar numai 0,09 lei în 2010).
„Noțiunea de dividend e legată strict de calitatea de acționar sau de
asociat la o societate comercială. Dividendul este o reflectare a unui vărsământ
din profitul net al societății către acționari. Multă lume, probabil din cauza
impozitului mai mare, nu dispunea plata dividendelor, care erau impozitate cu
16% pe lângă impozitul pe profit, tot de 16%. Sumele erau reținute ca sursă de finanțare
a activității întreprinderii. Este posibil, însă, ca mulți dintre acționari să
opteze în continuare pentru dirijarea profitului ca sursă de finanțare, nu
pentru dividende.”
Dan Constantin Cozma – Șeful AJFP Bacău
Fiscul băcăuan a
dechis Ghișeul Unic pentru relațiile cu contribuabilii
Administrația Județeană
a Finanțelor Publice (AJFP) a reorganizat, de la finele anului trecut,
activitatea la ghișeele deschise pentru relația cu toți contribuabilii –
persoane fizice sau juridice din municipiul Bacău și din alte 41 de localități
arondate. Noua structură, Ghișeul Unic, a desființat ghișeele la care, de
exemplu, persoanele fizice se adresau în funcție de străzile pe care își aveau
domiciliul, iar noua structură încearcă să fluidizeze circuitul pesoanelor în
spațiul destul de restrâns pus la dispoziție în clădirea de pe strada Dumbrava
Roșie.
Primul
contact pe care un contribuabil îl are acum cu Fiscul băcăuan, prin Ghișeul
Unic, este la un aparat electronic de eliberare a bonurilor de ordine. Pe un
panou de afișaj al acestuia pot fi selectate automat solicitările fiecăruia, iar
pe bonul de ordine se atribuie un număr de așteptare și ghișeul la care trebuie
să se prezinte contribuabilul. „Am vrut să fluidizăm relațiile cu
contribuabilii, dar și să ne armonizăm cu legislația europeană în domeniu –
spune șeful AJFP, Dan Constantin Cozma. Acest birou mai are și rolul de a
limita accesul contribuabilului în instituție. Până acum era o dispersare a
contribuabililor prin această clădire, o forfotă pe la tot felul de ghișee și
birouri situate pe la toate etajele. La un moment dat chiar nu mai puteam controla
acest acces”.
Începutul
de an a adus și la ghișeele fiscului băcăuan foarte multă lume dintr-o dată.
Finanțiștii spun că se confruntă cu câte 500 – 600 de persoane pe zi. Însă
lunile următoare vor calma cu siguranță acest flux. Tot finanțiștii mai susțin
că activitatea acum e mai fluentă, fiind multe ghișee, cu atribuții și comptențe
diverse. În plus, deplasarea de la un ghișeu la altul se face pe același
palier, nu de la un etaj la altul. Iar dacă nu se pot da răspunsuri pe loc la
ghișee, persoanele sunt rugate să revină, pentru clarificarea situației.
„Am
pornit de la o realitate, că oamenii nu au o percepție prea bună despre
organele fiscale. În primul rând determinată de
birocrație, de structură, de faptul că sunt în permanentă grabă și noi nu reușim
să ținem pasul cu cerințele pe care le au. Este vorba și de o formularistică fără
de care noi nu putem să ne desfășurăm activitatea, în general declarații pe
care contribuabilii trebuie să le depună periodic. E clar că ei sunt deranjați,
dar dacă aceasta e procedura noi nu o comentăm. Trebuie să o respectăm. Noua
structură e departe de a fi perfectă, dar noi vom prelua de la oameni
impresiile lor și vom încerca mereu să o perfecționăm.”
Dan Constantin
Cozma, Șeful AJFP Bacău
Activitățile
care se desfășoară la “Ghișeului unic” sunt:
- primirea și înregistrarea cererilor în vederea eliberării de diverse documente (adeverințe, certificate, cazier fiscal etc);
- eliberarea de diverse documente solicitate de contribuabili (adeverințe de venit, cazier fiscal, certificate de atestare fiscală, certificate de rezidență fiscală, certificate de atestare a impozitului plătit în România etc);
- primirea, înregistrarea documentelor și eliberarea Deciziei privind stabilirea timbrului de mediu pentru autovehicule, a certificatelor din care rezultă ca se datorează sau nu se datorează TVA în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport;
- primirea și înregistrarea declarațiilor fiscale completate de persoanele fizice și juridice;
- primirea și înregistrarea declarațiilor de înregistrare fiscală, atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice;
- acordarea asistenței contribuabililor, persoane fizice și persoane juridice, în domeniul fiscal,
- primirea documentației și eliberarea registrelor unice de control și registrelor de evidență fiscală;
- primirea, înregistrarea cererilor și eliberarea de diverse documente aferente activității specifice aparatelor de marcat electronice fiscale;
- încasări/plăți pentru persoane fizice și persoane juridice efectuate la casieria trezoreriei.
Prin Ghișeul unic contribuabilii vor beneficia
de informații personalizate privind:
- situația fiscală (valoarea impozitelor datorate, clarificări asupra bazei de impozitare, fișa pe plătitor, măsuri de executare silită, stadiul soluționării petițiilor etc);
- situații complexe care necesită discuții aprofundate cu contribuabilul (prevederi cu caracter complex ale legislației, regimul procedurilor, îndrumarea în îndeplinirea obligațiilor fiscale etc);
- demersurile necesare schimbării domiciliului fiscal;
- prelucrarea schimbărilor solicitate de contribuabil privind datele personale de identificare etc.
UniCredit este “Best Trade Finance Provider” în Europa Centrală și de Est
- evenimentul a fost anunțat la „2016 Euromoney Trade Finance Survey”
Grupul UniCredit, prezent și în județul Bacău, a fost votat “Best Trade Finance Provider” în Europa
Centrală şi de Est (CEE) şi “Best Trade Finance Provider” în şase ţări din
această zonă: România, Polonia, Turcia, Croaţia, Bulgaria şi Bosnia &
Herţegovina, în cadrul unui sondaj iniţiat de revista Euromoney.
Enrico Minniti, şeful diviziei Corporate & Investment Banking pe
Europa Centrală şi de Est al UniCredit, a declarat: “Încă o dată, UniCredit a
demonstrat că este cel mai bun partener pentru corporaţiile internaţionale şi
locale în Europa Centrală şi de Est, datorită reţelei extinse şi gamei largi de
produse de finanţare a comerţului, a competenţei consultanţilor săi şi atenţiei
acordate tehnologiei şi calităţii serviciilor oferite clienţilor. UniCredit îşi
va îmbunătăţi în continuare serviciile oferite, având planuri de investiţii de
1,2 miliarde de euro în tehnologie digitală în următorii trei ani. Grupul
UniCredit îşi va extinde portofoliul de produse de finanţare a comerţului prin
instrumentul Bank Payment Obligation (BPO) în toate ţările în care operează
(BPO este în acest moment oferit în România, Austria, Bulgaria, Germania şi
Italia).
Marco Esposito, Executive Vice-president Corporate UniCredit Bank România,
a adăugat: “Acesta este al doilea an consecutiv în care obţinem recunoaşterea
din partea pieţei pentru calitatea serviciilor oferite de noi. Credem că
dezvoltarea unei francize puternice şi de încredere de Trade Finance în România
şi în Europa Centrală şi de Est aduce reale beneficii corporaţiilor şi
clienţilor acestora din întreagă lume, contribuind la consolidarea şi creşterea
lor sănătoasă. Suntem preocupaţi să susţinem creşterea pieţei de finanţare a
comerţului, îmbunătăţindu-ne permanent portofoliul de produse, sistemele şi
soluţiile de business, concentrându-ne
asupra nevoilor reale ale clienţilor noştri.
Valoarea şi încrederea oferită de această distincţie este o recunoaştere
explicită a ambiţiilor noastre strategice, fapt care ne oferă încrederea în a continua să ne servim clienţii
oferindu-le cele mai bune servicii posibile”.
Sondajul, care se
bazează pe răspunsuri venite din partea a peste 2000 de respondenţi din zona de
corporaţii internaţionale, permite clienţilor să indice un top personal de trei
furnizori de trade finance din regiunea în care activează. Aceste răspunsuri sunt
folosite şi pentru a realiza ratinguri de ţară şi evaluări de produse şi
servicii bancare.
Loteria bonurilor fiscale:
valoarea bonului din luna decembrie este 142 de lei
Loteria bonurilor fiscale emise în
luna noiembrie va lua în considerare bonurile cu valoarea de 142 de lei emise în
ziua de 30 decembrie. Această valoarea a fost stabilită duminică, 17 ianuarie,
când a avut loc extragerea Loteriei. Fondul de premiere pentru extragerea lunară
este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.
După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora
este mai mare de 100, va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea
a maximum 100 de bonuri câștigătoare.
Cererile de revendicare pot fi
depuse începând de luni, 18 ianuarie, timp de 30 de zile. Băcăuanii posesori ai bonurilor câștigătoare
trebuie să depună
bonurile fiscale (în original), alături de
copia actului de identitate și de o
cerere, la orice administrație
fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fisacală, respectiv a Administrației
Județene a Finanțelor
Publice.
BNR nu lasă euro să treacă de 4,54 lei
Încetinirea ritmului de
creștere a economiei chineze imprimă o mişcare descendentă celei mondiale, prin
scăderea consistentă a preţurilor la materiile prime, provocând aversiune faţă
de risc în rândul investitorilor.
Tendinţa s-a manifestat
şi pe piaţa valutară locală, unde raportul euro/leu a testat constant depăşirea
pragului de 4,54 lei. În opinia dealerilor bancari, acest nivel este unul
apărat de BNR, prin intervenţii punctuale, astfel că, în perioada următoare, euro
va stagna în culoarul 4,5250 – 4,54 lei.
Euro a început perioada
la 4,5270 lei şi a crescut în 14 ianuarie la 4,5380 lei, foarte aproape de
maximul ultimilor doi ani, de 4,5381 lei, atins în 29 decembrie. La finalul
perioadei, tranzacţiile s-au realizat între 4,5330 şi 4,5390 lei, iar media a
fost stabilită la 4,5362 lei. Cotaţiile înregistrate seara, pe pieţele
internaţionale, erau de 4,5350 – 4,5380 lei.
Leul a rezistat faptului
că pieţele asiatice au închis vineri la cel
mai redus nivel din ultimii trei ani şi jumătate, după ce banca centrală a
Chinei a anunţat că a injectat 15,18 miliarde dolari în sistemul bancar, care
se adaugă celor 92 miliarde
dolari, împrumutaţi băncilor în decembrie. Pieţele europene au preluat trendul
şi au coborât la cel mai mic nivel din ultimul an, iar indicele Dow Jones al
bursei din New York a scăzut cu 2,3%.
Cursul dolarului
american a fluctuat între 4,1557 şi 4,1884 lei, media de la finalul perioadei
fiind stabilită la 4,1573 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat
între 413 şi 4,178 lei.
Media monedei
elveţiene, care s-a depreciat pe pieţele internaţionale de la 1,084 până la
1,098 franci/euro, a scăzut de la 4,1732 la 4,1428 lei, minimul ultimei luni.
În regiune, cea mai
spectaculoasă scădere a avut-o moneda poloneză, care de la 4,322 zloţi a
coborât până la 4,494 zloţi, minim al ultimilor patru ani. Deprecierea s-a
datorat propunerii, venite din partea preşidenţiei, a unui proiect de lege pentru conversia în zloţi
a unor credite ipotecare în valută, echivalente cu 42 de miliarde de dolari,
dar şi a unei taxe anuale de 0,44% pe activele instituţiilor financiare. La
acestea s-a adăugat decizia Standard & Poor's de a scădea ratingul pentru
datoria suverană a Poloniei la BBB+, de la A-, cu perspectivă negativă.
Perechea euro/dolar a
fluctuat între 1,0805 şi 1,0981 dolari şi a închis vineri pe pieţele americane
la 1,0916 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 ianuarie.
Duminică,
extragerea lunară a Loteriei bonurilor fiscale
O nouă extragere a Loteriei
bonurilor fiscale va avea loc duminică, 17 ianuarie, pentru bonurile emise între
1 și 31 decembrie 2015. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un
milion de lei și vor fi acordate maxim 100 de premii.
Selecția câștigătorilor se face în
două etape. Prima va avea loc duminică și va consta în extragerea bilelor care
vor desemna ziua și valoarea bonurilor câștigătoare. Dacă numărul cererilor de
revendicare depășește o sută, va fi organizată cea de-a doua extragere,
deoarece nu pot fi decât de 100 de bonuri câștigătoare.
Primul număr extras din urnă va
indica ziua emiterii bonurilor câștigătoare, iar următoarele trei numere
extrase vor indica valorii bonurilor norocoase.
Cererile de revendicare pot fi
depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile.
Posesorii bonurilor câștigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în
original), alături de copia actului de identitate și de o cerere, la orice
administrație fiscală din structura Agenției Naționale de Administrare Fiscală.Loteria bonurilor fiscale va avea 14 extrageri în acest an
Ministerul Finanțelor Publice a
prevăzut, pentru anul 2016, suma de 14 milioane de lei ca fond de premiere la
extragerile Leteriei bonurilor fiscale. S-au luat în calcul 12 extrageri lunare
și două extrageri ocazionale, pe 15 mai și pe 25 decembrie. Pentru extragerea
din 15 mai, intervalul calendaristic în care sunt emise bonurile fiscale care
pot participa la extragere este 1 februarie - 29 aprilie 2016, iar pentru
extragerea din 25 decembrie 1 mai - 9 decembrie.
Loteria este organizată în scopul
diminuării evaziunii fiscale prin cointeresarea, implicarea și
responsabilizarea cetățenilor în fiscalizarea veniturilor realizate de
comercianți din vânzarea bunurilor și prestarea serviciilor direct către populație.
La extragerile lunare participă
bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii,
iar la extragerile ocazionale pot participa bonurile fiscale emise în
intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin
al ministrului Finanțelor Publice.
Fondul de premiere pentru
fiecare extragere este de un milion de lei.