S-a deschis primul cămin pentru persoane vârstnice din Slănic Moldova

•  „Constantin Senior Resort” este un motel de patru stele, la intrarea în stațiune

Orașul Slănic Moldova are, din această săptămână, primul cămin pentru persoane vârstnice, „Constantin Senior Resort”, amenajat și deschis de familia Popa în structurile fostei Pensiuni Montana de la intrarea în stațiune. Noul așezământ, o locație de patru stele, a fost inaugurat și sfințit la sfârșitul săptămânii trecute.

La eveniment au fost prezenți prietenii și apropiații familiei Popa, între care primarii Gheorghe Baciu (Slănic Moldova), Valentin Vieru (Moinești), președintele PMP Bacău, Ioan Melinte, senatorul Viorel Ilie, cunoscutul om de afaceri băcăuan Gheorghe Antochi, prof. univ. dr. Constantin Leonte, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, managerul Spitalului Municipal Moinești, chirurgul Adrian Cotârleț, istoricul Vilică Munteanu și sportivul de performanță, luptător de K1, Ionuț Iftimoaie. A fost prezent, de asemenea, GheorgheTilibașa, primarul din Glăvănești, comuna al cărei cetățean de onoare este cel care a lansat proiectul înființării Pensiunii Montana, dr. ing. Constantin Popa, trecut la Cele Veșnice anul trecut.

Slujbă de sfințire și parastas

Un sobor de preoți, sub ascultarea protopopului de Onești, pr. Ioan Bârgăoanu, au oficiat slujba de sfințire a așezământului și parastasul în memoria fostului om de afaceri Constantin Popa.

„Dumnezeu - a spus părintele Ioan Bârgăuanu - a binecuvântat un om precum Constantin Popa care a înființat un așezământ ocrotit de sfinții Împărați Constantin și Elena. Deci și locul acesta este binecuvântat. Aducem în atenție cuvântul IPS Ioachim, arhiepiscop al Romanului și Bacăului, cu binecuvântarea căruia am fost prezenți la acest eveniment. Și oferim din partea noastră așezământului o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus Cristos”.

Și primarul Gheorghe Baciu a oferit noului așezământ și familiei Popa, din partea Primăriei Slănic Moldova, un „Certificat de apreciere”. „Sunt onorat - a spus Gheorghe Baciu - să închei primul meu mandat de primar cu o inaugurare specială. Sunt peste 20 de ani de când a venit în Slănic Moldova familia Popa, unde a aplicat proiect după proiect, a făcut lucrare după lucrare și a dezvoltat acest loc. Unul dintre aceste proiecte merge astăzi mai departe. Căminul pentru persoane vârstnice este primul obiectiv de acest gen din localitatea noastră, iar zona noastră s-a constatat că este una dintre cele mai potrivite pentru vârsta a treia. Felicit această familie pentru că duce mai departe munca începută de Constantin Popa! E vorba de o investiție care contribuie la dezvoltarea localității”. De curând, și o stradă a orașului Slănic Moldova poartă numele lui Constantin Popa.

Sub tricolorul adus din inima românească a Covasnei

La final, inimosul preot Vasile Tamaș, din Vâlcele (Harghita), și excepționalul grup coral bărbătesc „Voievozii munților” pe care îl conduce, grup aflat în vizită la Slănic Moldova, au interpretat câteva emoționate și impresionante cântece cu caracter patriotic românesc. Ei au adus și un drapel tricolor despre care un membru al corului, viceprimarul Nicolae Cucu, spunea că a fost sfințit în anul 1934 de Asociația femeilor din Vâlcele. În anul 1947 a luat ființă Asociația Tineretului Ortodox din Vâlcele, iar de atunci drapelul a fost purtat la toate evenimentele importante ale comunității de acolo. Vâlcelenii sunt cei care în decembrie 2018 au mers cu căruțele, dar și pe jos, 270 km până la Alba Iulia, la manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri.

„Noi - a spus părintele Vasile Antonie Tămaș - depunem coroane de flori pe mormintele eroilor noștri și le cinstim memoria, dar trebuie să fim și noi eroi în viață pentru țara noastră. Indiferent de limba pe care o vorbești, de religia pe care o porți și de locul hărăzit de Dumnezeu pentru a fi. Noi am văzut la Slănic Moldova normalitate românească, prin punerea pe tavă a sufletului tău pentru ceilalți. Felicităm, în acest sens, familia Popa, dar pe domnul primar pentru felul în care arată stațiunea Slănic Moldova. Iar pentru noul proiect inaugurat aici, acolo sus, Constantin Popa sigur este îmbrățișat de Sfânta Treime și de Maica Domnului pentru noul așezământ nu este doar un centru pentru persoane vârstnice, va fi și unul de sacrificiu omenesc”.

„După o perioadă destul de lungă, marcată de provocări, incertitudini, nesiguranță, de pandemie, am deschis Căminul «Constantin Senior Resort». Poartă numele tatălui meu, ca un omagiu adus personalității lui, a eforturilor pe care le-a depus pentru zona Slănic Moldova.”

Ovidiu Popa, managerul «Constantin Senior Resort»

Trei sate din Glăvănești au trecut din „oglinda timpului” în lumina tiparului

Note, observații, documente și imagini fotografice adunate pe parcursul a zeci de ani de profesoarele Tatiana Galan și Mariana Gârmacea, din satul Frumușelu (comuna Glăvănești), au fost adunate într-o carte și au văzut lumina tiparului în acest miez de vară. Cartea, care poartă un titlu pe măsura strădaniei lor, „În oglinda timpului – Muncelu, Fundătura și Frumușelu de Glăvănești, județul Bacău”, a beneficiat, în redactare și editare, de aportul conf. univ. dr. Ioan Dănilă, în calitate de coordonator, și a apărut, cu sprijinul financiar al Primăriei și Consiliului Local Glăvănești, sub auspiciile Editurii Egal, din Bacău, în colecția „Universum Bacoviensis”.

Lansarea cărții, care însumează aproape 700 de pagini de texte, fotografii și reproduceri după documente, a avut loc chiar de Zilele comunei Glăvănești, pe 26 iulie, la Biserica „Sf. Arhangheli”, din Frumușelu, și la două zile după ce satele Glăvănești și Frumușelu au împlinit 587 de ani de atestare documentară. La eveniment au fost prezenți, alături de fiii satelor, deputatul Ioan Melinte, dr. Constantin Popa (unul dintre autorii primei monografii complete a comunei Glăvănești, apărută acum doi ani), primarul comunei, Gheorghe Tilibașa, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Naționale Bacău (moderatorul prezentării de carte), două dintre fiicele regretatului scriitor Sergiu Adam (fiu al satului Frumușelu), preoții care au slujit sau slujesc în comunitățile din comuna Glăvănești, jurnaliști.

„Este - a spus Vilică Munteanu - o carte scrisă mai puțin pe baza izvoarelor documentare de arhivă, de cercetare exhaustivă, și mai mult pe baza unor mărturii și documentare ale unor persoanlități. O carte despre oameni, despre trei sate ale comunei Glăvănești, depre instituțiile acestora. Dar, cum am putea vedea satul fără oamenii lui? Mai ales atunci când din aceste sate s-au ridicat o serie de personalități care fac cinste neamului românesc.”

Nu întâmplător, cartea începe cu câteva documente, mărturii ale unor personalități ale satelor, de la unii chiar fragmente din opera lor, din corespondență. Dar, mai ales găsim aici sufletul localităților – datini, obiceiuri, legende ale locului. Aflăm, astfel, amănunte despre învățământ, cultură și spiritualitatea satelor, vizualizăm mental chipuri și voci din trecut (învățători, profesori, preoți și chiar familii întregi), cunoaștem personalitățile care își au obârșia în aceste sate. „Ca și monografia comunei Glăvănești, la care am lucrat – a spus Constantin Popa -, lucrarea de acum are același sop nobil : de a sensibiliza generațiile următoare pentru păstrarea și transmiterea tradițiilor culturale strămoșești de pe Valea Zeletinului.”

„A venit rândul satelor Muncelu, Fundătura și Frumușelu să primească un buletin de identitate prin această carte. Lucrarea lansată acum are două vieți, cea autentică adunată în cinci volume de jurnal, de manuscris realizat cu râvnă și talent de profesoara Tatiana Galan, și cea revelată prin lumina tiparului. Lucrarea este, din punctul de vedere al canoanelor monografice, una atipică. O profesoară de limba și literatura română, Tatiana Galan, și una de istorie-geografie, Mariana Gârmacea, și-au dat mâna pentru a concentra în pagină cât mai multă informație și imagine. Cine parcurge cu grijă materialul din carte va înțelege că se află în fața unui roman special, ai cărui eroi coboară dintr-o lume a secolelor de mult apuse, pentru a ne glăsui tot în românește despre ei, dar de fapt despre viețuitorii din cele trei așezări.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă

Trei școli din Glăvănești au fost botezate cu numele unor săteni celebri

• două școli din Frumușelu se numesc, acum, „Poet Sergiu Adam” și „General Gh. Berdan”, iar școala din Muncelu „Înv. Spirache Florea”

Satenii din Frumușelu și Muncelu (comuna Glăvănești), au fost, sâmbătă, 8 noiembrie, de două ori în sărbătoare, odată de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, în același timp pentru că o dorință mai veche a lor a fost împlinită: și-au putut boteza școlile din sat cu numele a trei dintre foștii lor consăteni poetul Sergiu Adam, generalul Gheorghe Berdan și învățătorul Spirache Florea. Festivitatea a avut loc la căminul cultural al satului, unde au venit la întâlnirea cu sătenii președintele Comisiei județene de denumiri de instituții, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacău, și conf. univ. dr. Ioan Dănilă, unul dintre inițiatorul și susținătorul proiectului. Au fost prezenți, de asemenea, membri ai familiei scriitorului băcăuan Sergiu Adam și nepotul generalului Gheorghe Berdan.

Motivațiile accordării de nume celor trei instituții de învățământ din Frumușelu și Muncelu au fost prezentate de cele două profesoare din sat care au lucrat efectiv la acest proiect, Tatiana Galan și Mariana Gârmacea. Despre personalitatea fiecăruia dintre cei trei celebri fii ai satului și depre proiectul redenumirii școlilor au vorbit Vilică Munteanu, Ioan Dănilă, senatorul de Valea Zeletinului Ioan Melinte, directorul coordonator al școlilor din Glăvănești, Maria Petrea, publicistul Dumitru V. Marin-Zeletin, părintele Ioan Berdan, nepotul generalului Gh. Berdan, fiica scriitorului Sergiu Adam, Cristina Câmpeanu, și primarul Gheorghe Tilibașa. Poetul Sergiu Adam le-a adresat participanților la eveniment un cuvânt de mulțumire prin intermediul unei înregistrări video a unui scurt interviu realizat de Ioan Dănilă, iar un grup de elevi au recitat din opera sa.

Învățătorul Spirache Florea (1907 - 1989) a profesat în satul Muncelu în perioada 1926 - 1949. A fost considerat de contemporani și de urmașii săi un dascăl exemplar. Sătenii vorbesc și acum despre el cu apelativul “Domnul”.

Fiu al satului Fundătura, cum se considera chiar el, generalul Gh. Berdan (1894 - 1981) și-a încununat cariera militară și cu mai multe cărți pe care le-a scris, în care evocă evenimente și eroi din Al Doilea Război Mondial, dar și cu o monografie a satului în care s-a născut, pentru care a demonstrat un adevărat cult.

Sergiu Adam, poet, prozator, traducător, redactor șef al revistei Ateneu, s-a născut în 1936 în județul Galați, dar din fragedă copilărie a trăit în satul Frumușelu, de care a fost legat sufletește toată viața. Despre acesta și despre oamenii lui vorbește și acum cu deosebită afecțiune.

„Ne-am aflat, la Frumușelu, în fața unor momente cu adevărat istorice. M-am implicat în istoricul comunei Glăvănești grație doamnelor profesoare Tatiana Galan și Mariana Gârmacea, care, sub bagheta domnului primar au acționat cu sârguință pentru a face ca în această comună să strălucească cele trei nume pe care lor poartă acum școlile.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă

„Nu văd moment mai important în viața unei comunități decât acela al denumirii unei instituții, care permite raportarea la un model cultural, profesional, judiciar etc. Îl cunoc de multă vreme pe Sergiu Adam, l-am cunoscut pe Spirache Florea, iar pe generalul Berdan l-am cunoscut din documente. Sunt plăcut impresionat de cele trei personalități și de atribuirea numelor acestora unor instituții. Eu recomand, de altfel, tuturor autorităților să folosească în astfel de scopuri nume ale unor personalități locale și nu doar naționale sau internaționale, pentru că ele reprezintă colectivitățile în care au trăit și trebuie să rămână și astfel în conștiința urmașilor.”

Vilică Munteanu, președintele Comisiei Județene de Atribuire a Denumirilor de Instituții