Trei sate din Glăvănești au trecut din „oglinda timpului” în lumina tiparului

Note, observații, documente și imagini fotografice adunate pe parcursul a zeci de ani de profesoarele Tatiana Galan și Mariana Gârmacea, din satul Frumușelu (comuna Glăvănești), au fost adunate într-o carte și au văzut lumina tiparului în acest miez de vară. Cartea, care poartă un titlu pe măsura strădaniei lor, „În oglinda timpului – Muncelu, Fundătura și Frumușelu de Glăvănești, județul Bacău”, a beneficiat, în redactare și editare, de aportul conf. univ. dr. Ioan Dănilă, în calitate de coordonator, și a apărut, cu sprijinul financiar al Primăriei și Consiliului Local Glăvănești, sub auspiciile Editurii Egal, din Bacău, în colecția „Universum Bacoviensis”.

Lansarea cărții, care însumează aproape 700 de pagini de texte, fotografii și reproduceri după documente, a avut loc chiar de Zilele comunei Glăvănești, pe 26 iulie, la Biserica „Sf. Arhangheli”, din Frumușelu, și la două zile după ce satele Glăvănești și Frumușelu au împlinit 587 de ani de atestare documentară. La eveniment au fost prezenți, alături de fiii satelor, deputatul Ioan Melinte, dr. Constantin Popa (unul dintre autorii primei monografii complete a comunei Glăvănești, apărută acum doi ani), primarul comunei, Gheorghe Tilibașa, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Naționale Bacău (moderatorul prezentării de carte), două dintre fiicele regretatului scriitor Sergiu Adam (fiu al satului Frumușelu), preoții care au slujit sau slujesc în comunitățile din comuna Glăvănești, jurnaliști.

„Este - a spus Vilică Munteanu - o carte scrisă mai puțin pe baza izvoarelor documentare de arhivă, de cercetare exhaustivă, și mai mult pe baza unor mărturii și documentare ale unor persoanlități. O carte despre oameni, despre trei sate ale comunei Glăvănești, depre instituțiile acestora. Dar, cum am putea vedea satul fără oamenii lui? Mai ales atunci când din aceste sate s-au ridicat o serie de personalități care fac cinste neamului românesc.”

Nu întâmplător, cartea începe cu câteva documente, mărturii ale unor personalități ale satelor, de la unii chiar fragmente din opera lor, din corespondență. Dar, mai ales găsim aici sufletul localităților – datini, obiceiuri, legende ale locului. Aflăm, astfel, amănunte despre învățământ, cultură și spiritualitatea satelor, vizualizăm mental chipuri și voci din trecut (învățători, profesori, preoți și chiar familii întregi), cunoaștem personalitățile care își au obârșia în aceste sate. „Ca și monografia comunei Glăvănești, la care am lucrat – a spus Constantin Popa -, lucrarea de acum are același sop nobil : de a sensibiliza generațiile următoare pentru păstrarea și transmiterea tradițiilor culturale strămoșești de pe Valea Zeletinului.”

„A venit rândul satelor Muncelu, Fundătura și Frumușelu să primească un buletin de identitate prin această carte. Lucrarea lansată acum are două vieți, cea autentică adunată în cinci volume de jurnal, de manuscris realizat cu râvnă și talent de profesoara Tatiana Galan, și cea revelată prin lumina tiparului. Lucrarea este, din punctul de vedere al canoanelor monografice, una atipică. O profesoară de limba și literatura română, Tatiana Galan, și una de istorie-geografie, Mariana Gârmacea, și-au dat mâna pentru a concentra în pagină cât mai multă informație și imagine. Cine parcurge cu grijă materialul din carte va înțelege că se află în fața unui roman special, ai cărui eroi coboară dintr-o lume a secolelor de mult apuse, pentru a ne glăsui tot în românește despre ei, dar de fapt despre viețuitorii din cele trei așezări.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă

Trei sate într-o nouă monografie a comunei Glăvăneşti

• cartea se află sub tipar la Chişinău

De sub teascurile unei tipografii din Chişinău este aşteptată apariţia unei monografii a trei dintre satele comunei Glăvăneşti, care va vedea lumina tiparului sub egida Editurii Egal, din Bacău. Srisă de profesorele Tatiana Galan şi Mariana Gârmacea, şi sub coordonarea conf. univ. dr. Ioan Dănilă, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, cartea se numeşte „În oglinda timpului. Muncelu, Fundătura, Frumuşelu de Glăvăneşti”. Tipografia a trimis un exemplar semnal din această lucrare care a putut fi prezentat de curând la evenimentul prin care trei dintre şcolile comunei au fost botezate cu numele unor personalităţi originare din cele trei sate, învăţătorul Spiru Florea, scriitorul Sergiu Adam şi generalul Gheorghe Berdan.

Tatiana Galan şi Ioan Dănilă

„Semnalul primit de la tipografie constă în cele cinci volume cu manuscrisul monografiei, realizate de profesoara Tatiana Galan, care pot sta efectiv în vitrină prin modelul de scris caligrafic. Cei de la tipografie ne-au sugerat să păstrăm acest semnal tipografic tocmai pentru frumuseţea caligrafiei. Totul a început de la o simplă scrisoare, care evocă întâlnirea providenţială cu unul dintre istoricii de frunte ai noştri, care i-a pus la dispoziţie scrisori şi documente, scrieri reproduse caligrafic de doamna profesoară într-un stil care aminteşte de caligrafii şi copiştii din secolele al 18-lea şi al 19-lea.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă

Volumul al doilea de manuscrise cuprinde documente despre satul Frumuşelu, volumul al treilea extrase din cartea de onoare a comunei, iar în volumul al patrulea este evocat, între altele, preotul Grigore Gâlcescu, unul dintre folcloriştii de seamă ai noştri. Ultimul volum vorbeşte de personalităţile contemporane originare din cele trei sate.

Mariana Gârmacea

“Monografia are cinci volume de manuscris, dar nu reuşeşte să cuprindă totul. Noi am avut oameni mari aici. De aceea, avem nevoie de un muzeu al satului, pentru care am făcut o solicitare Primăriei. Eu am mai scris vreo cinci volume, unul depre activitatea preotului Constantin Cartas, fiu al satului, eminentul student al marelui istioric Nicolae Iorga şi una dintre marile personalităţi spirituale, care a slujit la Slănic Moldova între 1956 – 1982. El ne-a lăsat opt caiete cu predici. O altă personalitate a locului despre care încă nu am scris în monografie este colonelul Gheorghe Bârdan, un cunoscut epigramist şi traducător şi de la care ne-a rămas şi un volum de fabule.”

Prof. Mariana Gârmacea

Trei școli din Glăvănești au fost botezate cu numele unor săteni celebri

• două școli din Frumușelu se numesc, acum, „Poet Sergiu Adam” și „General Gh. Berdan”, iar școala din Muncelu „Înv. Spirache Florea”

Satenii din Frumușelu și Muncelu (comuna Glăvănești), au fost, sâmbătă, 8 noiembrie, de două ori în sărbătoare, odată de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, în același timp pentru că o dorință mai veche a lor a fost împlinită: și-au putut boteza școlile din sat cu numele a trei dintre foștii lor consăteni poetul Sergiu Adam, generalul Gheorghe Berdan și învățătorul Spirache Florea. Festivitatea a avut loc la căminul cultural al satului, unde au venit la întâlnirea cu sătenii președintele Comisiei județene de denumiri de instituții, Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacău, și conf. univ. dr. Ioan Dănilă, unul dintre inițiatorul și susținătorul proiectului. Au fost prezenți, de asemenea, membri ai familiei scriitorului băcăuan Sergiu Adam și nepotul generalului Gheorghe Berdan.

Motivațiile accordării de nume celor trei instituții de învățământ din Frumușelu și Muncelu au fost prezentate de cele două profesoare din sat care au lucrat efectiv la acest proiect, Tatiana Galan și Mariana Gârmacea. Despre personalitatea fiecăruia dintre cei trei celebri fii ai satului și depre proiectul redenumirii școlilor au vorbit Vilică Munteanu, Ioan Dănilă, senatorul de Valea Zeletinului Ioan Melinte, directorul coordonator al școlilor din Glăvănești, Maria Petrea, publicistul Dumitru V. Marin-Zeletin, părintele Ioan Berdan, nepotul generalului Gh. Berdan, fiica scriitorului Sergiu Adam, Cristina Câmpeanu, și primarul Gheorghe Tilibașa. Poetul Sergiu Adam le-a adresat participanților la eveniment un cuvânt de mulțumire prin intermediul unei înregistrări video a unui scurt interviu realizat de Ioan Dănilă, iar un grup de elevi au recitat din opera sa.

Învățătorul Spirache Florea (1907 - 1989) a profesat în satul Muncelu în perioada 1926 - 1949. A fost considerat de contemporani și de urmașii săi un dascăl exemplar. Sătenii vorbesc și acum despre el cu apelativul “Domnul”.

Fiu al satului Fundătura, cum se considera chiar el, generalul Gh. Berdan (1894 - 1981) și-a încununat cariera militară și cu mai multe cărți pe care le-a scris, în care evocă evenimente și eroi din Al Doilea Război Mondial, dar și cu o monografie a satului în care s-a născut, pentru care a demonstrat un adevărat cult.

Sergiu Adam, poet, prozator, traducător, redactor șef al revistei Ateneu, s-a născut în 1936 în județul Galați, dar din fragedă copilărie a trăit în satul Frumușelu, de care a fost legat sufletește toată viața. Despre acesta și despre oamenii lui vorbește și acum cu deosebită afecțiune.

„Ne-am aflat, la Frumușelu, în fața unor momente cu adevărat istorice. M-am implicat în istoricul comunei Glăvănești grație doamnelor profesoare Tatiana Galan și Mariana Gârmacea, care, sub bagheta domnului primar au acționat cu sârguință pentru a face ca în această comună să strălucească cele trei nume pe care lor poartă acum școlile.”

Conf. univ. dr. Ioan Dănilă

„Nu văd moment mai important în viața unei comunități decât acela al denumirii unei instituții, care permite raportarea la un model cultural, profesional, judiciar etc. Îl cunoc de multă vreme pe Sergiu Adam, l-am cunoscut pe Spirache Florea, iar pe generalul Berdan l-am cunoscut din documente. Sunt plăcut impresionat de cele trei personalități și de atribuirea numelor acestora unor instituții. Eu recomand, de altfel, tuturor autorităților să folosească în astfel de scopuri nume ale unor personalități locale și nu doar naționale sau internaționale, pentru că ele reprezintă colectivitățile în care au trăit și trebuie să rămână și astfel în conștiința urmașilor.”

Vilică Munteanu, președintele Comisiei Județene de Atribuire a Denumirilor de Instituții