Sărbătoare în comuna Glăvănești

Sătenii din Glăvănești au sărbătorit, duminică, 5 august, pentru a patra oară în ultimii ani Ziua comunei în care s-au născut, trăiesc și muncesc. Parcul din preajma Primăriei a fost locul în care oamenii s-au adunat să-și întâmpine oaspeții veniți de la Bacău, din alte orașe și comune ale județului și chiar din alte zone ale țării. Alături de primarul Gheorghe Tilibașa au venit și deputatul Ionel Palăr, dar și câțiva dintre fruntașii organizațiilor județene și comunale ale acestui partid.

La deschiderea manifestărilor, primarul comunei le-a explicat consătenilor importanța evenimentului, contextul în care are loc, dar și eforturile pe care le face Primăria pentru ca localitatea să arate mai bine. „Ne-am propus să sărbătorim în fiecare an ziua comunei noastre, pentru că o merităm – a spus Gheoghe Tilibașa. Am ajuns la ediția a patra în acest an, deși de-a lungul anilor am întâmpinat și unele opreliști. Sunt primar liberal și suport consecințele politicii celor care au acum frâiele Puterii în România. Nu ni s-a alocat nici un ban de la Guvern, așa cum s-a întâmplat în majoritatea localităților, dar supraviețuim. Avem în aprobare un proiect cu finanțare europeană, am introdus în comună alimentarea cu apă curentă și canalizarea cu stație de epurare, am modernizat o bună parte din drumuile comunale și avem și alte realizări”.

Deputatul Ionel Palăr, președintele PNL Bacău, a întărit spusele pimarului Tilibașa. „Dumneavoastră, aici, în Glăvănești – a spus deputatul - aveți cu ce vă mândri. Aveți un primar destoinic, un om care a făcut multe pentru comună. Ceea ce trebuie să faceți este vă apărați realizările, ceea ce s-a construit în ultimii 16 ani. Păstrațivă oamenii buni pe care i-ați avut și nu vă lăsați influențați de vorbe șirete”.

Printre oaspeții celor din Glăvănești s-a numărat și unul dintre cetățenii ei de onoare, omul de afaceri Constantin Popa, dar și istoricul Vilică Munteanu, amândoi autori ai unei monografii a comunei, lansată recent. Ei i-au anunțat, în premieră pe glăvăneșteni că în curând vor începe lucrul, alături de o întreagă echipă de autori, la o nouă monografie, dedicată special celor mai importanți fii ai acestei comune.

Sărbătoarea a continuat cu un spectacol susținut de cunoscutul cântăreț de muzică ușoară Fuego, de formația Symbol din Focșani și de Ansamblul folcloric „Busuiocul”, din Bacău.

„Sunt plecat din satul meu natal de aproape o viață de om. Dar sufletul meu a rămas aici, în satul natal. Nu am plecat din Glăvăneşti pentru că nu mi-au plăcut comuna sau oamenii ei. Altele au fost rosturile vieţii. Am vizitat peste 30 de ţări de pe trei continente, dar pentru mine cel mai frumos loc de pe Planetă rămâne această comună, locul în care am văzut pentru prima dată cum răsare soarele. Şi aici mă voi reîntoarce de fiecare dată cu drag”.

Constantin Popa, cetățean de onoare al comunei Glăvănești

ANIF Bacău are o armă împotriva torenților care ne fură pământul: salcâmul

Inginerul George Ifrim ne arată o ravenă din Glăvănești
plantată cu salcâm

Specialiștii băcăuani ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), din Unitatea de administrare 13.03 a Filialei teritoriale Moldova Sud, au procedat în acest an la plantarea de puieți de salcâm pe 20 de hectare de teren degradat, supus pericolului alunecărilor de teren. Suprafața – ne-a informat inginerul George Ifrim, director adjunct pentru Unitatea 13.03 din ANIF – este de patru ori mai mare decât anul trecut, iar puieții de salcâm sunt aduși din pepinierele proprii, organizate în Stănișești, Răchitoasa, Dămienești, Izvoru Berheciului sau Răcăciuni.

Cu inginerul George Ifrim am luat la pas câteva dintre zonele în care au apărut plantațiile de salcâm, în comunele Glăvănești și Stănișești. „Noi – spunea George Ifrim - avem aproape 4.000 ha împădurite de care ne ocupăm, dar vreo 500 ha de plantații sunt distruse, tăiate. Poate la anul reușim să replantăm încă 50 ha. Lucrăm numai cu oamenii noștri, pentru că în comune nu mai putem folosi oameni care beneficiază de ajutor social. Puieții de plantat îi luăm din pepinierele proprii, pe unde avem cantoane și foste stații de pompare a apei. Unii dintre angajații noștri au înființat mici pepiniere chiar pe lângă gospodăriile lor”.

Pe valea Stănișeștiului a fost aplicat unul din primele programe de combatere a eroziunii solului din țară. S-a finanțat cât a fost nevoie. În 1981 erau păduri parcă trase la linie, atât de bine erau lucrate, copacii toți la o singură dimensiune, o specie de salcâm cu ghimpele mare, de un verde închis la frunze. Păduri compacte. Acum realitatea e alta.

Salcâmul ține pământul pe loc

Ravenă creată de torenți în Stănișești, plantată cu salcâm

Considerat de unii o „pacoste“ în propria livadă, salcâmul se dovedeşte a fi o specie rentabilă pentru cei care se hotărăsc să înfiinţeze o cultură „ca la carte“. Originar din America de Nord, salcâmul a fost introdus în ţara noastră încă din anul 1852, iar principalul avantaj al acestei culturi este adaptabilitatea foarte mare la orice tip de sol, chiar şi la cele care prezintă un slab potenţial agricol. Este și cazul celor de la ANIF Bacău, care au pus în pământ mii de puieți de salcâm mai ales ăn ravenele create de polile torențiale, dar și în locul unor perdele împădurite menite să protejeze alunecările de teren, dar tăiate samavolnic de locuitorii din acele zone.

„Noi – a precizat șeful ANIF Bacău - procedăm la construirea de baraje pe astfel de ravene și domolim pantele create de șuvoaiele de apă care vin dacă plouă abundent. Dacă sunt izvoare în astfel de zone, ele sunt captate. De altfel, cea mai bună metodă pentru a stăpâni astfel de fenomene naturale este să plantezi pădure.

Avem astfel de lucrări tehnice în toată zona de care răspundem, de 100.000 de hectare. Am făcut baraje, canale, drumuri agricole pe sute de kilometri”. Pe dealuri au apărut formațiuni torențiale. Torenții sunt cursuri de apă nepermanente, dar care la ploi torențiale creează erodări de teren, transportă material din deal în vale.

„Să ne gândim la ce putem lăsa moștenire copiilor noștri”

Plantație de salcâm pe dealurile din Stănișești

Am fost curios să aflu dacă noile plantații vor rezista în calea celor care nu înțeleg menirea lor, care pot veni cu turme de oi sau cirezi de vite la păscut. „Am luat legătura cu personalul silvic din aceste zone, pentru a supraveghea arealele împădurite – m-a lămurit George Ifrim. Au fost marcate traseele pe care pot circula oamenii sau turmele de oi ori cirezile. Dacă se încalcă marcajele, cei vinovați sunt buni de plată”.

Dealurile din multe zone ale județului arată golașe. Multe suprafețe pe dealuri sunt arate, dar numai din deal în vale, pentru că altfel nu se poate, ceea ce duce la alunecări de teren, la scurgerea de humus. „Am efectuat multe lucrări de îmbunătățiri funciare în zonă, cu bani mulți – a mai spus George Ifrim. Am făcut terasări, nivelări, lucrări care astăzi, pe terenurile private nu se mai fac dar nu ne gândim la ceea ce lăsăm copiilor noștri, dacă ne batem joc de pământul pe care îl avem. Iar în zona Dealu Morii și în cele din jur , de exemplu, solul este nisipos în profunzime, se erodează foarte mult. La suprafață numai câte o palmă de pământ solid este. Așa apare deșertificarea. Înainte pe acolo era numai pădure. Noi nu mai avem simțul proprietății, cu ajutorul căruia noii proprietari de terenuri să fi continuat să întrețină aceste terenuri”.

Alunecări de teren în Stănișești,
care au ajuns în curțile oamenilor