110 ani de administrație silvică la Căiuți

Silvicultorii băcăuani au marcat împlinirea a 110 ani de administrație în Ocolul Silvic Căiuți. Evenimentul a avut loc la sediul ocolului silvic, în prezența mai multor șefi de ocoale silvice din județul Bacău și a autorităților locale. Cu acest prilej au fost resfințite cele două clădiri principale ale ocolului silvic din Căiuți, una construită în anul 1921, cealaltă în 1942, dar și o panoplie pe care apar numele celor 21 de șefi ale acestui ocol de la înființare până în prezent.

Marcarea evenimentului le-a dat ocazia organizatorilor să facă un cuprinzător și interesant istoric al silviculturii în România, în județul Bacău și, evident, în Ocolul silvic Căiuți. La principalele momente istorice care au marcat viața și organizarea comunității din Căiuți a făcut referire și istoricul Vilică Munteanu, originar din vecinătatea acestei comune.

„Suntem într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu, în care istoria este la ea acasă, aici unde s-au întâmplat multe și s-a pus și o amprentă asupra neamului românesc – a spus Vilică Munteanu. Să nu spunem decât numele domnitorului Ștefan cel Mare. Eu nu pot afirma că el s-a născut la Borzești, deși unii istorici s-au aventurat în acest sens. Dar, poate ei au unele documente. Însă Ștefan cel Mare a copilărit, cu certitudine, pe aceste meleaguri. Iar de la Borzești până la Căiuți nu e distanță mare”.

A fost amintită și trecerea prin vecinătatea zonei, la 1600, pe Valea Oituzului spre Suceava, a primului unificator al țărilor române, Mihai Viteazul. Nu putea fi omis nici celebrul pod construit în vremea lui Ștefan cel Mare la Căiuți, care este cel mai vechi pod practicabil din țara noastră. „La Căiuți – a mai precizat istoricul - a fost și unul dintre puternicele unioniste, la începutul celei de a doua jumătăți a veacului al XIX-lea. Tot aici, după de Cuza a fost forțat să abdice, țăranul român, cel care știa de Cuza că le-a dat pământ, au spus „Nu-l vrem pe Hopînțol, prinț străin fără de țară (primul rege al României, reprezentant al dinastiei Hohenzollern – n. n.). Îl vrem pe Cuza, că ne-a dat pământ”.

Vilică Munteanu a făcut referire și la Școala de silvicultură care a funcționat aproape 20 de ani la Căiuți, una din doar cele trei care erau în țară, înființată în anul 1919. „La acest moment aniversar – a conchis istoricul - ce pot să urez? Pădurea să beneficieze de respectul care i se cuvine, pentru că ea a fost furnizoare de hrană, de obiect al muncii, sursa, bogăția și izvorul. Să le urăm silvicultorilor multă putere de muncă, dar și o mai atentă aplecare a celor care îi conduc asupra a ceea ce înseamnă pădurea. Să nu mai plece copacii noștri peste granițe”.

Istorie sinuoasă a silviculturii în zona Căiuți

Despre istoricul complex al silviculturii românești și al celei din zona Căiuți a vorbit șeful Ocolului silvic, inginerul Relu Orîndaru. Au fost menționate date și exemple încă din perioada relațiilor feudale și a celei din Principatele Române, de când suprafețe de pădure se aflau în posesia celor care se distingeau în  războaiele purtate de domnitori, dar și a boierilor protejați și a clerului. Existau moșii ale răzeșilor și ale boierilor, la Căiuți o mare proprietate de acest fel fiind a cunoscutei familii Rosetti. În 1818, domnitorul Alexandru Calimachi a dat hatmanului Răducanu Rosetti dreptul de a înființa târgul Căiuțului, iar urmașul lui a adus în zonă primii lucrători forestieri. Tot în zonă erau și întinse păduri ale mănăstirilor.

În România, Direcția Generală Silvică a luat naștere în anul 1860, iar la 1 aprilie 1909 a fost promulgată „Legea pentru organizarea Ministerului Agriculturei și Domeniilor” prin care a luat ființă Ocolul silvic Căiuți, în regiunea silvică II Bacău, care va avea 15 ocoale silvice. În zona Căiuți, prima denumire a ocolului silvic a fost Helteu-Vrânceni.

Ce a urmat aici s-a datorat și evenimentelor istorice prin care a trecut întreaga Românie.

Astăzi, Ocolul Silvic Căiuți este unul dintre cele 14 ocoale ale Direcției Silvice Bacău, sub tutela regiei Romsilva. În prezent, la Căiuți mai sunt în administrarea statului doar 15.655 ha de pădure, iar în proprietate privată peste 3.500 ha. Silvicultorii au făcut, tot cu prilejul evenimentului de marcare a celor 110 ani de la înființarea ocolului silvic Căiuți și unele considerații privind viitorul administrării pădurilor din zonă.

 

Insemne militare băcăuane din Primul Război Mondial prezentate la Vaslui

Uniforma unui ofițer al Regimentului Erou 27 de Infanterie din Bacău a stat alături de uniformele specifice purtate de domnitorii Ștefan cel Mare și Alexandru Iona Cuza în galeria prezentată la cea de a XLIII-a ediție a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”, organizată de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui. Uniforma a fost purtată de președintele Asociației Tradiții Militare Românești, din Bacău, col. (rtg.) Stelian Cojocaru, care a vorbit asistenței despre sacrificiile Regimentului 27 în Primul Război Mondial la Porțile Moldovei, la Cireșoaia și la Coșna.

La simpozion au fost prezenți circa 80 de specialiști: istorici, cercetători, cadre didactice, manageri și profesioniști și istorici din România și alte patru state. Județul Bacău a mai fost reprezentat la această manifestare și de Mihaela Băițan – directoarea Filialei bacău a Muzeului Național Militar „Regele Ferdinand I” și de istoricul Vilică Munteanu.

„Acta Moldaviae Meridionalis” este, din 1979, anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare”.

Ediția din acest an a simpozionului care poartă numele anuarului a fost dedicată împlinirii a 200 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), Centenarului Tratatului de pace de la Trianon (1920), dar și împlinirii a 75 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial (1945).

 

S-a deschis primul cămin pentru persoane vârstnice din Slănic Moldova

•  „Constantin Senior Resort” este un motel de patru stele, la intrarea în stațiune

Orașul Slănic Moldova are, din această săptămână, primul cămin pentru persoane vârstnice, „Constantin Senior Resort”, amenajat și deschis de familia Popa în structurile fostei Pensiuni Montana de la intrarea în stațiune. Noul așezământ, o locație de patru stele, a fost inaugurat și sfințit la sfârșitul săptămânii trecute.

La eveniment au fost prezenți prietenii și apropiații familiei Popa, între care primarii Gheorghe Baciu (Slănic Moldova), Valentin Vieru (Moinești), președintele PMP Bacău, Ioan Melinte, senatorul Viorel Ilie, cunoscutul om de afaceri băcăuan Gheorghe Antochi, prof. univ. dr. Constantin Leonte, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, managerul Spitalului Municipal Moinești, chirurgul Adrian Cotârleț, istoricul Vilică Munteanu și sportivul de performanță, luptător de K1, Ionuț Iftimoaie. A fost prezent, de asemenea, GheorgheTilibașa, primarul din Glăvănești, comuna al cărei cetățean de onoare este cel care a lansat proiectul înființării Pensiunii Montana, dr. ing. Constantin Popa, trecut la Cele Veșnice anul trecut.

Slujbă de sfințire și parastas

Un sobor de preoți, sub ascultarea protopopului de Onești, pr. Ioan Bârgăoanu, au oficiat slujba de sfințire a așezământului și parastasul în memoria fostului om de afaceri Constantin Popa.

„Dumnezeu - a spus părintele Ioan Bârgăuanu - a binecuvântat un om precum Constantin Popa care a înființat un așezământ ocrotit de sfinții Împărați Constantin și Elena. Deci și locul acesta este binecuvântat. Aducem în atenție cuvântul IPS Ioachim, arhiepiscop al Romanului și Bacăului, cu binecuvântarea căruia am fost prezenți la acest eveniment. Și oferim din partea noastră așezământului o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus Cristos”.

Și primarul Gheorghe Baciu a oferit noului așezământ și familiei Popa, din partea Primăriei Slănic Moldova, un „Certificat de apreciere”. „Sunt onorat - a spus Gheorghe Baciu - să închei primul meu mandat de primar cu o inaugurare specială. Sunt peste 20 de ani de când a venit în Slănic Moldova familia Popa, unde a aplicat proiect după proiect, a făcut lucrare după lucrare și a dezvoltat acest loc. Unul dintre aceste proiecte merge astăzi mai departe. Căminul pentru persoane vârstnice este primul obiectiv de acest gen din localitatea noastră, iar zona noastră s-a constatat că este una dintre cele mai potrivite pentru vârsta a treia. Felicit această familie pentru că duce mai departe munca începută de Constantin Popa! E vorba de o investiție care contribuie la dezvoltarea localității”. De curând, și o stradă a orașului Slănic Moldova poartă numele lui Constantin Popa.

Sub tricolorul adus din inima românească a Covasnei

La final, inimosul preot Vasile Tamaș, din Vâlcele (Harghita), și excepționalul grup coral bărbătesc „Voievozii munților” pe care îl conduce, grup aflat în vizită la Slănic Moldova, au interpretat câteva emoționate și impresionante cântece cu caracter patriotic românesc. Ei au adus și un drapel tricolor despre care un membru al corului, viceprimarul Nicolae Cucu, spunea că a fost sfințit în anul 1934 de Asociația femeilor din Vâlcele. În anul 1947 a luat ființă Asociația Tineretului Ortodox din Vâlcele, iar de atunci drapelul a fost purtat la toate evenimentele importante ale comunității de acolo. Vâlcelenii sunt cei care în decembrie 2018 au mers cu căruțele, dar și pe jos, 270 km până la Alba Iulia, la manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri.

„Noi - a spus părintele Vasile Antonie Tămaș - depunem coroane de flori pe mormintele eroilor noștri și le cinstim memoria, dar trebuie să fim și noi eroi în viață pentru țara noastră. Indiferent de limba pe care o vorbești, de religia pe care o porți și de locul hărăzit de Dumnezeu pentru a fi. Noi am văzut la Slănic Moldova normalitate românească, prin punerea pe tavă a sufletului tău pentru ceilalți. Felicităm, în acest sens, familia Popa, dar pe domnul primar pentru felul în care arată stațiunea Slănic Moldova. Iar pentru noul proiect inaugurat aici, acolo sus, Constantin Popa sigur este îmbrățișat de Sfânta Treime și de Maica Domnului pentru noul așezământ nu este doar un centru pentru persoane vârstnice, va fi și unul de sacrificiu omenesc”.

„După o perioadă destul de lungă, marcată de provocări, incertitudini, nesiguranță, de pandemie, am deschis Căminul «Constantin Senior Resort». Poartă numele tatălui meu, ca un omagiu adus personalității lui, a eforturilor pe care le-a depus pentru zona Slănic Moldova.”

Ovidiu Popa, managerul «Constantin Senior Resort»

Manifestări de Ziua Eroilor în mai multe localități băcăuane

Bacău

Ziua Eroilor Neamului a fost marcată, joi, 28 mai, de Ziua Înălțării la Ceruri a Fiului lui Dumnezeu, în mai multe localități din județul Bacău, dar în condițiile impuse de combaterea pandemiei de Covid-19. La manifestări au participat un număr redus de persoane, în unele localități și reprezentanți ai mediului politic și administrativ local. Am primit informații și imagini de la asemenea manifestări din Bacău, Onești, Moinești, Comănești, Măgirești, Orbeni și Tescani.

Moinești

Am fost, în Bacău, la ceremonialul organizat la Monumentul Eroilor din  Cimitirul Central de Filiala „Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. În prezența unui număr restrâns de membri ai filialei, între care primvicepreședintele Filialei bacău Cultul Eroilor, Dănuț Voicu, și vicepreședinții Mihai Purcaru și George Gheorghiu, a istoricului Vilică Munteanu, dar și a militarilor de la Batalionul 631 Tancuri din Bacău, care au asigurat garda de onoare la Monument, a comandorului Valerian Popescu - șeful Statului Major al Bazei 95 Aeriene Bacău și a maiorului Cristinel Breahnă, comandantul Garnizoanei Bacău, preotul militar Daniel Masala a oficiat un scurt tedeum pentru pomenirea eroilor patriei. De lângă gardul Cimitirului au asistat la eveniment mai mulți civili băcăuani.

Onești

„Conform ordinului Ministrului Apărării Naționale, în condițiile impuse de pandemia de Covid-19 – ne-a declarat col. (rtr) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău Cultul Eroilor - am depus coroane de flori la Monumentul Eroilor din Cimitirul Central al municipiului Bacău, în memoria tuturor celor care au căzut pentru neam și țară de-a lungul timpurilor. Noi, românii, nu am avut o zi specială pentru o astfel de comemorare decât după Primul Război Mondial, când s-a hotărât ca cei căzuți pe câmpurile de luptă să fie adunați în cimitire, în osuare sau în mausolee. În 1920 a fost dat primul Decret pentru exproprierea terenurilor și au apărut cimitirele eroilor. Județul Bacău are cele mai multe cimitire ale eroilor din Primul Război Mondial, 14 de toate, cu osemintele ostașilor din mai multe armate, aproape 80.000 de militari. Președintele de onoare al Comitetului pentru aplicarea acestei inițiative a fost chiar Regina Maria, iar secretar viitorul patriarh al României, Miron Cristea. Din Comitet făceau parte miniștrii de Război, de Interne, miniștrii Domeniilor, Cultelor, Muncii, Ocrotirilor Sociale, dar și șeful Marelui Stat Major și reprezentantul bisericilor ortodoxe române, comandanții grupurilor de Grăniceri și de Jandarmi, plus cinci soții de generali care au luptat în război, iar unii chiar au pierit acolo. A mai fost ales și un profesor universitar. Pe 12 septembrie 1919 a fost înființată Societatea Mormintelor Eroilor Căzuți în Război. Dumnezeu să-i odihnească în pace!”.

Biserica pompierilor, Moinești

La Moinești – ne-a informat col. (rtr) Vasile Ilie – a avut loc o slujbă de pomenire a Eroilor Neamului și a Pompierilor Militari căzuți la datorie, în Biserica pompierilor militari. Au fost prezenți și

senatorul Viorel Ilie și primarul Valentin Vieru, dar și colonelul veteran Ioan Procopie, președinta subfilialei Cultul Eroilor Gabriela Biea și col. (r) Gelu Margine.

Manifestări similare au avut loc la Comănești, la Orbeni, la Tescani și la Măgirești.

Coroane de flori au fost depuse și la Monumentele Eroilor din Onești. „Astăzi, când sărbătorim Înălțarea Domnului la cer de pe Muntele Măslinilor – a spus primarul Nicolae Gnatiuc -, îi pomenim pe cei mai curajoși dintre noi, pe cei care s-au jertfit pentru neam și țară, pe cei al căror nume va fi veșnic pe buzele noastre, eroii neamului românesc. Indiferent de pandemie, stare de urgență sau de alertă, faptele lor trebuie rememorate și transmise generațiilor viitoare, constituindu-se în exemple de urmat!”.

La toate monumentele și cimitirele eroilor au fost depuse coroane de flori.

Stănești - Măgirești