Bântuie stafia recesiunii economice

Vi-l mai amintiți pe Nouriel Roubini? Cel care a semnalat stafia neagră a recesiunii, a crizei economico-financiare care a apărut în toamna anului 2008 și care ne-a speriat preț de vreo cinci ani, dacă nu și mai mult. Roubini, economistul american și profesorul universitar al Școlii de Afaceri Stern a Universității din New York, cel care a prezis Criza economică mondială din 2007-2010 încă din anul 2005.

Când scriu aceste rânduri am lângă mine cartea lui Roubini: „Economia crizelor”, subintitulată „Curs-fulger despre viitorul finanțelor”. O țin ca pe Biblie, pentru că o stafie ca aceea din 2008 pare să fâlfâie din nou.

Cunoscuta publicație Washington Post scrie că nu mai puțin de nouă țări mari sunt deja în recesiune economică sau în pragul ei. Iar SUA este pe buza prăpastiei. Săptămâna trecută, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 3% după ce China a raportat cele mai slabe rezultate privind producția industrială din ultimii 17 ani, iar Germania a anunțat că a înregistrat o scădere economică în al doilea trimestru al acestui an. Iar Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 7% în ultimele trei săptămâni și a produs temeri privind o eventuală recesiune în Statele Unite.

Ar avea acestea vreo legătură cu România? Cifrele cele mai recente de la noi arată o încetinire a economiei. Iar economia noastră este dependentă de economia europeană și, parțial, de cea a Germaniei. Scad primele două, scade și economia de la noi.

Roubini nu a mai făcut acum o nouă prezicere. Nu o fi el Mafalda, însă parcă prea bine le-a zis acum peste zece ani. Iar la noi o nenorocire se simte imediat, cum se aude și când în Occident cade pe gresie o nevinovată linguriță de la cafea, darmite o economie.

Culmea, la radio o aud acum pe Viorica Dăncilă care spune cât de mult crește economia României!

Manifestări ample la bicentenarul nașterii savantului Ion Ionescu de la Brad

Ion Ionescu de la Brad

Cel de-al XXVI-lea Simpozion Național de Istorie și Retrologie Agrară din România, care va avea loc în Bacău în perioada 23 – 24 iunie, va fi dedicat în exclusivitate aniversării a 200 de ani de la nașterea revoluționarului pașoptist, primului agronom român, întemeietor al învățământului agricol și silvic de la noi, statisticianului, economistului, profesorului, omului politic și scriitorului acad. Ion Ionescu de la Brad, personalitate proeminentă a neamului și spiritului românesc.

Manifestările vor fi organizate de Filiala Bacău a Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România (SIRAR), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Academia de Științe Agricole și Silvie, Consiliul Județean Bacău, Arhivele Naționale Bacău și Filiala Bacău a Asociației Naționale a Arhiviștilor, în colaborare cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și cu sprijinul unor societăți agricole băcăuane și cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni (Neamț).

Simpozionul – ne-a informat președintele Filialei Bacău a SIRAR, prof. Vilică Munteanu – va avea loc la Universitatea „Vasile Alecsandri”, pe 23 iunie, de la ora 10,00 în plen și de la ora 15,00 pe secțiuni, iar pe 24 iunie în curtea instituțiilor agricole din Bacău, de la ora 9,30, va avea loc dezvelirea bustului lui Ion Ionescu de la Brad. Tot pe 24 iunie, participanții la simpozion vor păstra un moment de reculegere la mormântul savantului, din satul Brad, comuna Negri, și va dezveli o efigie de bronz a omagiatului, plasată pe monumentul funerar. Participanții vor vizita Casa memorială „Ion Ionescu de la Brad”, unde va fi dezvelită o placă aniverară.

Mormântul de la Brad al savantului

Cu acest prilej vor fi difuzate volumul cu toate comunicările din programul simpozionului și un volum editat recent de ing. Ion Măzăreanu și dedicat savantului. De asemenea, se va bate o medalie, care va avea pe avers chipul lui Ion Ionescu de la Brad, iar pe revers vor fi trecute principalele sale funcții, și va fi realizată o insignă din alamă patinată cu chipul savantului și datele bicentenarului. În casa memorială va fi realizată și o expoziție cu documente și cărți despre opera și personalitatea celui aniversat.

Municipiul Roman (unde s-a născut) și comuna Negri (unde a trăit și a murit) vor acorda titlul de cetățean de onoare savantului. Numele său este purtat, în prezent, de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, iar în Bacău a fost dat unei străzi și sălii de evenimente și cursuri a Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

La sfârșitul anului 2016, SIRAR Bacău l-a comemorat, la 125 de ani, pe Ion Ionescu de la Brad chiar în satul în care se află mormântul său.

Cu amănunte despre acest eveniment vom reveni în edițiile următoare ale ziarului.

Dezvoltarea economică a județului rămâne o problemă controversată

• cifrele oficiale arată, însă, un reviriment clar

Dedeman, firma cu cei mai buni antreprenori din judet

Dezvoltarea economică a județul Bacău este văzută diferit de comentatorii fenomenului, în special după mediul din care provin și devine chiar o problemă controversată mai ales dacă se au în vedere rezultatele imediate ale acesteia, indicatorii palpabili precum nivelul de trai, oferta de locuri de muncă, nivelul investițiilor locale sau străine etc. Cifrele oficiale, din spectrul fiscal sau statistic, sunt deseori contrazise chiar de oamenii de afaceri și, în general, de populație. Cu toate acestea, rezultatele anuale oficiale arată în continuare județul Bacău pe o curbă ușor ascendentă.

O recentă analiză făcută de Ziarul Financiar vorbea chiar de „capitala antreprenoriatului Regiunii Nord-Est”, cu referire la județul nostru văzut după rezultatele financiare ale anului 2014, cele din 2015 nefiind încă publicate atunci. Aceasta în condițiile în care repornirea rafinăriei din Onești nu este încă realizată efectiv, deși intenția noului proprietar a fost exprimată, rafinăria fiind cea mai importantă întreprindere a Regiunii dacă funcționează.

Unde suntem văzuți pe harta regiunii Nord-Est

Industria alimentară - locul 2
între domeniile cele mai dezvoltate din județ

Conform analizei de care aminteam, județul Bacău se află pe locul al 16-lea în țară ca cifră de afaceri realizată de companii și face parte dintre cele mai dezvoltate județe ale Moldovei, alături de Galați și Iași, care sunt pe locurile 14 și 15. În Bacău, 92% din business este adus de afacerile românești, iar cele mai mari zece afaceri an­tre­pre­no­riale, circa 14.000 de com­panii, con­tri­buie cu 35% la cifra totală generată de toate firmele din județ și angajează peste 13.000 de oameni.

Cifra de afaceri totală în județul Bacău este de 16 miliarde de lei. Comparativ, în Iași antre­pre­norii au 74%, iar în Galați 67%, con­form datelor de la Registrul Comerțului. Chiar în mijlocul crizei economice începută la finalul anului 2008, județele Iași Bacău erau văzute, într-o analiză privind avantajele competitive și potențialul pentru inovare în scopul dezvoltării economice a Regiunii Nord-Est, ca având rezultate „net superioare celorlalte județe, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui”.

Primii trei antreprenori ai județului Bacău sunt Dragoș și Adrian Pavăl, de la compania Dedeman (4.361de milioane de lei cifra de afaceri în 2015, profit de 563 de milioane de lei și 7.656 de angajați), Gheorghe Antochi și alți investitori în Grupul Agricola (365 de milioane de lei cifra de afaceri, 10 milioane de lei profit și 1.713 salariați) și Dorinel Umbrărescu, de la Tehnostrade (314 milioane de lei cifra de afaceri, 3,3 milioane de lei profit și 1.266 de salariați). Și societatea Aerostar a avut, însă, în 2015 o cifră de afaceri netă de aproape 330 de milioane de lei și un profit de peste 52 de milioane de lei, la 1.659 de salariați.

Statisticienii confirmă creșterea

Tecnostamp Triulzi, cel mai recent exemplu de investiție
străină în județ

Bacăul rămâne un județ preponderent industrial, așa cum a fost decenii la râd cu mulți ani în urmă. Buletinul lunar publicat de Direcția Județeană de Statistică începe, astfel, cu indicii producției industriale, care arată chiar pentru începutul anului în curs (primul trimestru) o creștere față de aceeași perioadă a anului trecut cu peste 19%, datorată creșterii producției de energie electrică, termică, de gaze naturale și apă caldă, dar mai ales în industria prelucrătoare cu aproape 21%. Conform acelorași date statistice, cifra de afaceri în industria județului a fost, în primul trimestru din 2016, mai mare cu 12,3%, iar anul trecut volumul total de investiții a fost în creștere cu peste 35% față de 2014. „În structura investițiilor – spun statisticienii – cea mai mare pondere o dețin unitățile cu proprietate integral privată, de peste 58%, față de numai 55% în anul precedent”. Cel mai mult s-a investit în construcții (48,51%) și în utilaje (46%). Valoarea lucrărilor de construcții a fost, în 2015, mai mare cu 19,5% față de 2014.

Ca efect, și valoarea exporturilor din județul Bacău a fost mai mare în primul trimestru al anului în curs, față de aceeași perioadă din 2015, cu peste 15%, și a ajuns la peste 38 de milioane de euro. Ca de obicei, însă, această valoare este sub realizările județului Iași în Regiunea Nord-Est, dar peste celelalte județe. La acest capitol, județul Bacău deține 22,4% din exporturile Regiunii, față de 27% în Iași și doar ușor peste ponderea exporturilor din Suceava.

La Registrul Comerțului situația e mai albastră

Dacă Rafo va reporni, poziția economică a județului
va fi alta în Regiunea Nord-Est

În Regiunea Nord-Est, vrem-nu vrem ne comparăm tot cu județul Iași (cu ani în urmă erau dispute verbale pe noțiunea de „capitală economică a Moldovei”), un județ mai mare ca număr de locuitori și, se pare, cu strategie de dezvoltare mai bună, dar și cu o implicare a autorităților locale net mai bună. Spiritul antreprenorial este și el mai interesant în Iași față de Bacău. Numai în acest an, conform datelor de la Registrul Comerțului, numărul de înmatriculări de firme în județul Bacău a fost cu peste 13% mai mic față de primele patru luni ale lui 2014, în timp ce în Iași numărul a crescut 1,4%. E drept, în aceeași perioadă de patru luni în Bacău doar 52 de societăți comerciale au intrat în insolvență (cu 39% față de anul trecut), pe când în Iași numărul lor a ajuns la 187, în creștere cu aproape 9%. În schimb, numărul societăților dizolvate în Bacău este ușor mai mare decât al celor din Iași, 398 față de 328, dinamica dizolvărilor față de anul trecut fiind și ea comparabilă în cele două județe.

Cele mai importante sectoare cu capital privat românesc în județul Bacău sunt acum, în ordine: comerțul, industria alimentară, agricultura, construcțiile, transporturile, prelucrarea lemnului, construcțiile de mașini și, interesant, comerțul cu autovehicule. Străinii au ochit la noi mai mult fabricarea articolelor de marochinărie, prelucrarea lemnului, confecțiile, construcțiile metalice, comerțul, prelucrarea maselor plastice, construcțiile de mașini, prelucrarea țițeiului, fabricarea de calculatoare și chimia.

„În general, în Regiunea Nord-Est nu avem o dezvoltare economică așa cum ne-am dori. Cu atât mai mult în județul Bacău, deși cifrele oficiale arată o anume situație, percepția noastră, a celor care lucrăm cu date financiar-contabile și monitorizăm domeniul economic, în special cel al IMM-urilor, este de regres, de mediu economic apatic, deloc propice dezvoltării.”

Gina Plantos, președinta Patronatului Județean al IMM-urilor

Rata șomajului scade în județ

Rata șomajului înregistrată în județul Bacău a devenit mai mare, după anul 2008, decât media națională și decât media Regiunii Nord-Est. În 2008 aceasta ajunsese la 5,3% la noi, față de numai 4,4% în România, iar din anul 2009 la 9% față de 8,6% în regiune și față de numai 7,8% pe plan național. Cu numai un an înainte de izbucnirea crizei economice, în 2007, ne aflam sub media regională, cu 4,4 față de 5,1% și puțin peste media națională, care ajunsese la doar 4%. Criza economică și financiară declanșată în toamna anului 2008 și-a spus cuvântul, iar efectul se mai resimte și în prezent. Cu toate acestea, cifrele înregistrate în acest an arată că se simte o adevărată revigorare.

Datele pe care ni le-a pus la dispoziție Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău arată că, pe ansamblu, județul Bacău avea înregistrați, la sfârșitul lunii martie din acest an, 13.466 de șomeri, iar rata medie lunară a șomajului este de doar 3%, față de 3,2% la finele anului trecut.

„S-a ajuns – ne spunea spre sfârșitul anului 2015 directoarea executivă a Direcției Județene de Statistică, prof. univ. dr. Eugenia Harja - la minimul ultimilor cinci ani, după trei ani în care nivelul ratei șomajului ajunsese la 9,5% în anul 2000 și la 9,4% în 2002. Scăderea a început din 2013”.

Nivelul minim al ratei șomajului a fost înregistrat în octombrie 2007, după care a urmat o creștere, iar nivelul cel mai mare s-a atins în octombrie 2009 (8,3%), nivel care s-a menținut și în octombrie 2010 (7,8%), după care a fost în general scădere. Creștere a mai fost în octombrie 2013, la 6,7%.

„Definiția șomajului, așa cum este ea dată de Biroul Internațional al Muncii, vizează toți oamenii fără locuri de muncă, indiferent dacă sunt sau nu luați în evidență, să nu ai loc de muncă, să fii în căutarea unuia și să nu refuzi dacă ți se oferă. La nivel de județ nu avem, însă, astfel de informații, ci doar la nivel de țară sau de regiune, conform datelor din anchetele statistice în gospodăriile populației”.

Prof. univ. dr. Eugenia Harja, directoarea executivă a DJS Bacău