- cifrele oficiale arată, însă,
un reviriment clar
 |
| Dedeman, firma cu cei mai buni antreprenori din judet |
Dezvoltarea economică a județul Bacău este văzută diferit de
comentatorii fenomenului, în special după mediul din care provin și devine chiar
o problemă controversată mai ales dacă se au în vedere rezultatele imediate ale
acesteia, indicatorii palpabili precum nivelul de trai, oferta de locuri de
muncă, nivelul investițiilor locale sau străine etc. Cifrele oficiale, din
spectrul fiscal sau statistic, sunt deseori contrazise chiar de oamenii de
afaceri și, în general, de populație. Cu toate acestea, rezultatele anuale oficiale
arată în continuare județul Bacău pe o curbă ușor ascendentă.
O recentă analiză făcută de Ziarul
Financiar vorbea chiar de „capitala antreprenoriatului Regiunii Nord-Est”, cu
referire la județul nostru văzut după rezultatele financiare ale anului 2014,
cele din 2015 nefiind încă publicate atunci. Aceasta în condițiile în care
repornirea rafinăriei din Onești nu este încă realizată efectiv, deși intenția
noului proprietar a fost exprimată, rafinăria fiind cea mai importantă întreprindere
a Regiunii dacă funcționează.
Unde suntem văzuți pe harta regiunii Nord-Est
 |
Industria alimentară - locul 2
între domeniile cele mai dezvoltate din județ |
Conform analizei de care aminteam, județul
Bacău se află pe locul al 16-lea în țară ca cifră de afaceri realizată de
companii și face parte dintre cele mai dezvoltate județe ale Moldovei, alături
de Galați și Iași, care sunt pe locurile 14 și 15. În Bacău, 92% din business
este adus de afacerile românești, iar cele mai mari zece afaceri antreprenoriale,
circa 14.000 de companii, contribuie cu 35% la cifra totală generată de
toate firmele din județ și angajează peste 13.000 de oameni.
Cifra de afaceri totală în județul
Bacău este de 16 miliarde de lei. Comparativ, în Iași antreprenorii au 74%,
iar în Galați 67%, conform datelor de la Registrul Comerțului. Chiar în
mijlocul crizei economice începută la finalul anului 2008, județele Iași Bacău
erau văzute, într-o analiză privind avantajele competitive și potențialul
pentru inovare în scopul dezvoltării economice a Regiunii Nord-Est, ca având
rezultate „net superioare celorlalte județe, Suceava, Neamț, Botoșani și
Vaslui”.
Primii trei antreprenori ai județului
Bacău sunt Dragoș și Adrian Pavăl, de la compania Dedeman (4.361de milioane de
lei cifra de afaceri în 2015, profit de 563 de milioane de lei și 7.656 de
angajați), Gheorghe Antochi și alți investitori în Grupul Agricola (365 de
milioane de lei cifra de afaceri, 10 milioane de lei profit și 1.713 salariați)
și Dorinel Umbrărescu, de la Tehnostrade (314 milioane de lei cifra de afaceri,
3,3 milioane de lei profit și 1.266 de salariați). Și societatea Aerostar a
avut, însă, în 2015 o cifră de afaceri netă de aproape 330 de milioane de lei și
un profit de peste 52 de milioane de lei, la 1.659 de salariați.
Statisticienii confirmă creșterea
 |
Tecnostamp Triulzi, cel mai recent exemplu de investiție
străină în județ |
Bacăul rămâne un județ preponderent
industrial, așa cum a fost decenii la râd cu mulți ani în urmă. Buletinul lunar
publicat de Direcția Județeană de Statistică începe, astfel, cu indicii producției
industriale, care arată chiar pentru începutul anului în curs (primul
trimestru) o creștere față de aceeași perioadă a anului trecut cu peste 19%,
datorată creșterii producției de energie electrică, termică, de gaze naturale și
apă caldă, dar mai ales în industria prelucrătoare cu aproape 21%. Conform
acelorași date statistice, cifra de afaceri în industria județului a fost, în
primul trimestru din 2016, mai mare cu 12,3%, iar anul trecut volumul total de
investiții a fost în creștere cu peste 35% față de 2014. „În structura investițiilor
– spun statisticienii – cea mai mare pondere o dețin unitățile cu proprietate
integral privată, de peste 58%, față de numai 55% în anul precedent”. Cel mai
mult s-a investit în construcții (48,51%) și în utilaje (46%). Valoarea lucrărilor
de construcții a fost, în 2015, mai mare cu 19,5% față de 2014.
Ca efect, și valoarea exporturilor
din județul Bacău a fost mai mare în primul trimestru al anului în curs, față
de aceeași perioadă din 2015, cu peste 15%, și a ajuns la peste 38 de milioane
de euro. Ca de obicei, însă, această valoare este sub realizările județului Iași
în Regiunea Nord-Est, dar peste celelalte județe. La acest capitol, județul Bacău
deține 22,4% din exporturile Regiunii, față de 27% în Iași și doar ușor peste
ponderea exporturilor din Suceava.
La Registrul Comerțului situația e mai albastră
 |
Dacă Rafo va reporni, poziția economică a județului
va fi alta în Regiunea Nord-Est |
|
În Regiunea Nord-Est, vrem-nu vrem
ne comparăm tot cu județul Iași (cu ani în urmă erau dispute verbale pe noțiunea
de „capitală economică a Moldovei”), un județ mai mare ca număr de locuitori și,
se pare, cu strategie de dezvoltare mai bună, dar și cu o implicare a autorităților
locale net mai bună. Spiritul antreprenorial este și el mai interesant în Iași
față de Bacău. Numai în acest an, conform datelor de la Registrul Comerțului, numărul
de înmatriculări de firme în județul Bacău a fost cu peste 13% mai mic față de
primele patru luni ale lui 2014, în timp ce în Iași numărul a crescut 1,4%. E
drept, în aceeași perioadă de patru luni în Bacău doar 52 de societăți
comerciale au intrat în insolvență (cu 39% față de anul trecut), pe când în Iași
numărul lor a ajuns la 187, în creștere cu aproape 9%. În schimb, numărul
societăților dizolvate în Bacău este ușor mai mare decât al celor din Iași, 398
față de 328, dinamica dizolvărilor față de anul trecut fiind și ea comparabilă în
cele două județe.
Cele mai importante sectoare cu
capital privat românesc în județul Bacău sunt acum, în ordine: comerțul,
industria alimentară, agricultura, construcțiile, transporturile, prelucrarea
lemnului, construcțiile de mașini și, interesant, comerțul cu autovehicule. Străinii
au ochit la noi mai mult fabricarea articolelor de marochinărie, prelucrarea
lemnului, confecțiile, construcțiile metalice, comerțul, prelucrarea maselor
plastice, construcțiile de mașini, prelucrarea țițeiului, fabricarea de
calculatoare și chimia.
„În
general, în Regiunea Nord-Est nu avem o dezvoltare economică așa cum ne-am
dori. Cu atât mai mult în județul Bacău, deși cifrele oficiale arată o anume
situație, percepția noastră, a celor care lucrăm cu date financiar-contabile și
monitorizăm domeniul economic, în special cel al IMM-urilor, este de regres, de
mediu economic apatic, deloc propice dezvoltării.”
Gina Plantos, președinta Patronatului Județean al IMM-urilor
Rata șomajului
scade în județ
Rata
șomajului înregistrată în județul Bacău a devenit mai mare, după anul 2008,
decât media națională și decât media Regiunii Nord-Est. În 2008 aceasta
ajunsese la 5,3% la noi, față de numai 4,4% în România, iar din anul 2009 la 9%
față de 8,6% în regiune și față de numai 7,8% pe plan național. Cu numai un an
înainte de izbucnirea crizei economice, în 2007, ne aflam sub media regională,
cu 4,4 față de 5,1% și puțin peste media națională, care ajunsese la doar 4%.
Criza economică și financiară declanșată în toamna anului 2008 și-a spus
cuvântul, iar efectul se mai resimte și în prezent. Cu toate acestea, cifrele
înregistrate în acest an arată că se simte o adevărată revigorare.
Datele
pe care ni le-a pus la dispoziție Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău
arată că, pe ansamblu, județul Bacău avea înregistrați, la sfârșitul lunii martie
din acest an, 13.466 de șomeri, iar rata medie lunară a șomajului este de doar
3%, față de 3,2% la finele anului trecut.
„S-a
ajuns – ne spunea spre sfârșitul anului 2015 directoarea executivă a Direcției
Județene de Statistică, prof. univ. dr. Eugenia Harja - la minimul ultimilor cinci
ani, după trei ani în care nivelul ratei șomajului ajunsese la 9,5% în anul
2000 și la 9,4% în 2002. Scăderea a început din 2013”.
Nivelul
minim al ratei șomajului a fost înregistrat în octombrie 2007, după care a
urmat o creștere, iar nivelul cel mai mare s-a atins în octombrie 2009 (8,3%),
nivel care s-a menținut și în octombrie 2010 (7,8%), după care a fost în
general scădere. Creștere a mai fost în octombrie 2013, la 6,7%.
„Definiția șomajului,
așa cum este ea dată de Biroul Internațional al Muncii, vizează toți oamenii fără
locuri de muncă, indiferent dacă sunt sau nu luați în evidență, să nu ai loc de
muncă, să fii în căutarea unuia și să nu refuzi dacă ți se oferă. La nivel de
județ nu avem, însă, astfel de informații, ci doar la nivel de țară sau de
regiune, conform datelor din anchetele statistice în gospodăriile populației”.
Prof. univ. dr. Eugenia Harja, directoarea executivă a DJS Bacău
