Fabrica Romchim Protect a fost vizitată de fermieri

Fabrica de produse chimice pentru agricultură Romchim Protect, din Filipești, a fost vizitată, joi, 7 martie, de participanții la cea de a șasea ediție a Simpozionului „Soluții științifice inovatoare în agricultură” organizat timp de două zile (6-7 martie) în Bacău. Vizitatorii s-au întâlnit acolo cu proprietarul fabricii, Ioan Neculcea, cu directoarea întreprinderii, Eugenia Hongu, și cu directorul comercial, Marius Gârbea. Participanții la simpozion sunt fermieri din România și Republica Moldova, dar și cercetători în domeniul agriculturii.

Romchim Protect – Divizia Agricultură este producătoare de fertilizatori foliari, de îngrășăminte solide, de biostimulatori și de adjuvanți. „Avem, însă, peste 500 de articole pe care le fabricăm la Filipești, pentru agricultură, pentru construcții și pentru aviație – le-a spus vizitatorilor Ioan Neculcea. Numai pentru agricultură, fabrica poate produce zilnic 100.000 de litri de îngrășământ lichid, iar fabrica de îngrășăminte are o capacitate de producție de 30.000 de tone pe an”.

Produsele Romchim Protect sunt recunoscute pe plan intern și internațional și au obținut medalii de argint (în 1997) și aur (în anul 2000) la Salonul de Inovaţii, Cercetare şi Tehnologii Noi EUREKA, de la Bruxeless, medalia de aur la al 15-lea Salon Internațional de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic „Inventica 2011”, de la Iași. Numai în anul 2016, compania a obținut două medalii de aur la saloanele de inventică, precum și numeroase premii pentru inovare și cercetare românească.

Dotarea tehnică a fabricii este de ultimă oră. „Procesul nostru de producție nu este poluant – a precizat Marius Gârbea. La noi nu iese fum. Iar noi, aici, corectăm neajunsurile unor produse fabricate de alte companii, prin colaborarea pe care o avem cu fermierii”.

Întreprinderea a fost construită în baza unui proiect cu finanțare europeană și din bugetul de stat, în valoare totală de aproape 13,7 milioane de lei, din care nerambursabile peste 7,7 milioane de lei.

Compania deține, pe platforma de cercetare în silvicultură, și cel mai mare labirint de Tuia orientalis & biota din lume, din 120.000 de plante, pe 3,2 ha și cu 11,2 km lungime. Început în anul 2007, labirintul va intra în circuitul turistic în anul 2022. În acest moment, cel mai mare labirint permanent este în Marea Britanie, de 5.600 m, și este menționat în Cartea Recordurilor.

„Politica firmei este guvernanța de calitate și profesionalismul. Calitatea este foarte importantă pentru noi. Toate materiile prime sunt de cea mai buna calitate, triate strict după standarde înalte. Motoul firmei este «Siguranța căminului tău».”

Ioan Neculcea, administratorul companiei Romchim Protect

De ce fug românii de munca la coada vacii

Economia României, dar și alte domenii importante ale susținerii dezvoltării economico-sociale a țării încep să țipe tot mai tare după forță de muncă. Țara nu mai are oameni dispuși să lucreze în multe domenii de activitate, iar cauzele sunt multiple. Se vorbește de ani buni de exodul de forță de muncă, mai ales calificată, în Occident (semioficial se spune de vreo trei milioane de oameni, neoficial se aude acum de circa cinci milioane), dar și despre apetitul scăzut al celor tineri de a veni la muncă acolo unde pare mai greu.

Printre domeniile care au ajuns în asemenea situație se află agricultura, dar dacă până acum vorbeam aici de „pălmași”, acum se spune că nici fermieri, adică antreprenori, manageri, investitori etc. nu vom mai avea. Pentru că ne îmbătrânesc și fermierii și rămân tot mai puțini. Acum o săptămână, la o conferință regională un secretar de stat din Ministerul Agriculturii dădea, în premieră, câteva cifre culese chiar din Regiunea Nord-Est, din tabelele cu adevărații fermieri, adică acelea cu agricultorii care au depus cereri unice pentru acordarea de subvenții. Așa am aflat că la doar ceva mai mult de 168.000 de fermieri numai vreo 17.000 aveau vârste până în 40 de ani. Peste 1.500 erau spre a doua sau chiar a treia tinerețe, iar doi dintre ei au trecut de suta de ani.

În aceeași conferință, un director de liceu agricol spunea că închiderea celor mai multe școli de acest fel poate fi o cauză principală a fenomenului, pentru că înnoirea loturilor de tineri cu apetit pentru agricultură trebuie făcută mai ales de acolo. Din școli care să nu mai fie plasate la nivelul de jos al sistemului de învățământ, de care să fugă toți.

„Dacă nu-ți place cartea – se mai spune și acum pe la noi -, ai să ajungi la coada vacii sau la sapă!”. Da, în grajd nu e ca la mall, dar lucrurile au mai evoluat și aici sau – să fim cinstiți – ar trebui să evolueze și mai mult. Pentru că tot direct de la vacă, de la capră sau de la oaie vom lua laptele adevărat.

Manifestări ample la bicentenarul nașterii savantului Ion Ionescu de la Brad

Ion Ionescu de la Brad

Cel de-al XXVI-lea Simpozion Național de Istorie și Retrologie Agrară din România, care va avea loc în Bacău în perioada 23 – 24 iunie, va fi dedicat în exclusivitate aniversării a 200 de ani de la nașterea revoluționarului pașoptist, primului agronom român, întemeietor al învățământului agricol și silvic de la noi, statisticianului, economistului, profesorului, omului politic și scriitorului acad. Ion Ionescu de la Brad, personalitate proeminentă a neamului și spiritului românesc.

Manifestările vor fi organizate de Filiala Bacău a Societății de Istorie și Retrologie Agrară din România (SIRAR), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Academia de Științe Agricole și Silvie, Consiliul Județean Bacău, Arhivele Naționale Bacău și Filiala Bacău a Asociației Naționale a Arhiviștilor, în colaborare cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și cu sprijinul unor societăți agricole băcăuane și cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni (Neamț).

Simpozionul – ne-a informat președintele Filialei Bacău a SIRAR, prof. Vilică Munteanu – va avea loc la Universitatea „Vasile Alecsandri”, pe 23 iunie, de la ora 10,00 în plen și de la ora 15,00 pe secțiuni, iar pe 24 iunie în curtea instituțiilor agricole din Bacău, de la ora 9,30, va avea loc dezvelirea bustului lui Ion Ionescu de la Brad. Tot pe 24 iunie, participanții la simpozion vor păstra un moment de reculegere la mormântul savantului, din satul Brad, comuna Negri, și va dezveli o efigie de bronz a omagiatului, plasată pe monumentul funerar. Participanții vor vizita Casa memorială „Ion Ionescu de la Brad”, unde va fi dezvelită o placă aniverară.

Mormântul de la Brad al savantului

Cu acest prilej vor fi difuzate volumul cu toate comunicările din programul simpozionului și un volum editat recent de ing. Ion Măzăreanu și dedicat savantului. De asemenea, se va bate o medalie, care va avea pe avers chipul lui Ion Ionescu de la Brad, iar pe revers vor fi trecute principalele sale funcții, și va fi realizată o insignă din alamă patinată cu chipul savantului și datele bicentenarului. În casa memorială va fi realizată și o expoziție cu documente și cărți despre opera și personalitatea celui aniversat.

Municipiul Roman (unde s-a născut) și comuna Negri (unde a trăit și a murit) vor acorda titlul de cetățean de onoare savantului. Numele său este purtat, în prezent, de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, iar în Bacău a fost dat unei străzi și sălii de evenimente și cursuri a Filialei Bacău a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.

La sfârșitul anului 2016, SIRAR Bacău l-a comemorat, la 125 de ani, pe Ion Ionescu de la Brad chiar în satul în care se află mormântul său.

Cu amănunte despre acest eveniment vom reveni în edițiile următoare ale ziarului.