„Bicentenarul nașterii lui Ion Ionescu de la Brad ne-a readus acasă”

• ne-a declarat arhitecta Irina Chiose, stră-strănepoata savantului care a trăit în satul băcăuan Brad și pe  care l-am omagiat timp de două zile în Bacău și la Brad

Ion și Irina Chiose lângă bustul dezvelit în Bacău

La manifestările organizate pe 23 și 24 iunie în Bacău și în comuna Negri de filiala locală a Societății de Retrologie Agrară din România cu prilejul bicentenarului nașterii economistului, statisticianului, profesorului și omului politic Ion Ionescu de la Brad, primul agronom român și întemeietorul învățământului agricol și silvic din țara noastră, au venit, din Statele Unite, și stră-strănepoata savantului, Irina Chiose, și soțul ei, Ion Chiose, amândoi de profesie arhitecți. Ion Ionescu de la Brad nu a avut copii, dar a avut un frate, Nicolae, străbunicul Irinei Chiose, care este astfel descendentă pe linie directă a savantului. Doamna Irina Chiose ne-a oferit, cu amabilitate, câteva detalii despre familia sa și mai ales despre modul în care personalitatea ilustrului său înaintaș se răsfrânge asupra acestei familiei.

Cum se simte, doamnă Irina Chiose, aura unui personaj atât de important și de celebru deasupra unei întregi familii și mai ales asupra unui descendent care sunteți dumneavoastră?

Irina Chiose, la Universitatea Vasile Alecsandri

Eu am învățat cele mai multe lucruri despre Ion Ionescu de la Brad din cartea de istorie. Evident, știam multe lucruri despre el și de acasă, din familie, dar multe am aflat și de la domnul inginer Ion Măzăreanu, din Roman, un împătimit și admirabil cercetător al biografiei stră-străbunicului meu. Astfel am apreciat tot mai mult personalitatea savantului. La simpozionul de acum câteva zile din Bacău am fost foarte emoționată și m-am bucurat că familia mea a putut fi reprezentată la aceste manifestări măcar de mine și de soțul meu. Le voi transmite tuturor impresii de la acest eveniment și multe poze. Și copiilor mei, dar și nepoților, atunci când îi vom avea.

De când ați plecat din România?

Iina Chiose (stânga), la Universitatea Vasile Alecsandri

Am plecat în 1983, deci înainte de evenimentele din 1989, pentru că dacă prindeam acele evenimente nu am mai fi plecat. Am stat un an în Grecia, apoi am migrat în Statele Unite ale Americii, în California, unde sunt de 35 de ani cu familia mea. Acolo am avut doi copii, băieți, iar acum unul are 30 de ani și este inginer, iar al doilea are 32 de ani și se ocupă de afaceri imobiliare. Sunt cetățeni americani de origine română și vorbesc bine românește, pentru că noi în casă vorbim numai limba română. Acolo este acum și mama mea.

În pronunția dumneavoastră în limba română nu se simte nici acum vreun accent străin.

Unii spun totuși că aș vorbi „româna veche”, dar eu nu-mi dau seama de aceasta.

În țară ați aflat multe despre stră-străbunicul dumneavoastră, chiar din școală. Dar după ce ați părăsit România ce ați mai aflat?

La bustul savantului de la Brad

Multe nu am mai aflat. Însă anul trecut, când m-a contactat domnul Măzăreanu, care scria o carte despre stră-străbunicul meu (Ion Măzăreanu – „Ion Ionescu de la Brad. Sinteze bibliografice la 200 de ani de la naștere”, Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2018 – n.n.) am reintrat în caruselul amintirilor și al informațiilor despre el. Evident, m-am emoționat foarte mult și atunci.

Mai aveți, cât de cât, o legătură cu familia din România, mai ales cu ceea ce a rămas pe urma stră-străbunicului? Din atât cât a mai rămas de la el, că multe nu prea mai sunt.

Nu mai păstrăm aproape nimic material. Am, totuși, câteva fotografii de familie, de la bunica mea. În rest, nu știu ce s-a mai întâmplat cu suprafețele de teren agricol ale familiei, cu imobilele care or mai fi rămas. Nici prea multe rude nu mai am.

Numele lui Ion Ionescu de la Brad a fost dat unor universități, străzi, unor edificii etc. Sunt și câteva busturi ale savantului, dar din păcate în Bacău mai puține din acestea. Credeți că e suficient? E destul de recunoscută personalitatea sa?

La mormântul savantului, din cimitirul satului Brad

Eu cred că da. Și e firesc, pentru că a fost un om de știință important pentru România, un vizionar.

Fiii dumneavoastră cunosc suficient de bine cine a fost stră-străbunicul lor?

Știu multe lucruri, dar acum am de gând să le spun și mai multe despre el și despre familia din care provin. Cred că am făcut deja o greșeală că nu le-am spus nimic până acum despre cum am trăit noi, părinții lor, în comunism.

Mai țineți legătura cu familia din țară?

Oarecum da, însă nu prea mai sunt mulți. Sora mea, de exemplu, e la Paris, iar mama mea e cu mine, în America. Dar soțul meu are mai mulți membri de familie în România. Deci astfel venim destul de des acasă. Din păcate, la Brad sau la Roman nu am mai fost, doar am trecut uneori pe aproape de ele. Bicentenarul marcat zilele trecute în Bacău ne-a oferit însă prilejul să ajungem din nou acasă.

Ion Ionescu de la Brad pe monedă BNR

Banca Națională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic o monedă de argint cu tema „200 de ani de la nașterea lui Ion Ionescu de la Brad”. Moneda are valoarea nominală 10 lei, un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 grame.

Aversul monedei redă o imagine de epocă a Academiei Mihăilene, unde Ion Ionescu de la Brad a fost primul profesor de științe agricole din istoria învățământului românesc, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Pe reversul monedei apare portretul savantului, inscripțiile „ION IONESCU DE LA BRAD” și anii între care a trăit, ,,1818-1891”.

Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 200 de monede, iar prețul de vânzare, exclusiv TVA, este de 360 de lei bucata. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale BNR.

Băcăuanii l-au repus pe soclul valoric cuvenit pe Ion Ionescu de la Brad

Dezvelirea și sfințirea bustului din Bacău

Personalitatea economistului, statisticianului, profesorului și omului politic Ion Ionescu de la Brad, primul agronom român și întemeietorul învățământului agricol și silvic din țara noastră, a fost evocată sâmbătă, 23 iunie, în Bacău, cu prilejul bicentenarulul nașterii, la cel de-al XXVI-lea Simpozion Național de Istorie și Retrologie Agrară din România. Duminică, 24 iunie, chiar în ziua aniversării nașterii savantului, în curtea instituțiilor agricole din municipiu a fost dezvelit bustul acestuia și tot în aceeași zi participanții la eveniment au făcut un pelerinaj la mormântul său, din satul Brad. La evenimente a fost prezentă Irina Chiose, strănepoata savantului, care a venit special din SUA.

Ion și Irina Chiosea, lângă bustul savatului, din Bacău

Organizatorii manifestărilor au fost filialele din Bacău ale Asociației Generale a Arhiviștilor și Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară din România (SIRAR), cu sprijinul Consiliului Județean.

Simpozionul de Retrologie Agrară a avut loc la Universitatea „Vasile Alecsandri”, unde la invitația președintelui Filialei Bacău a SIRAR, prof. Vilică Munteanu, au participat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Alexandru Potor, care a transmis mesajul ministrului Petre Daea, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice -  prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Consiliului Județean Bacău -  dr. Sorin Brașoveanu, președintele SIRAR - dr. Valentin-Mihai Bohatereț, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - Laurențiu Baciu și decanul Facultății de Agronomie a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași – prof. univ. dr Costel Samuil.

La bustul savantului, de lângă casa sa din satul Brad

De asemenea, au fost prezenți manageri și reprezentanți ai Direcției Agricole Bacău, ai unor instituții muzeale din Bacău (complexurile muzeale „Iulian Antonescu” și „Ion Borcea”), ai Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni (Neamț), dar și reprezentanți ai unor filiale SIRAR din țară, precum și personalităţi din companii şi societăti de producţie din agricultură şi de industrializare a produselor agricole.

Cu acest prilej au fost difuzate volumul cu toate comunicările din programul simpozionului și un volum editat recent de ing. Ion Măzăreanu și dedicat savantului. De asemenea, s-a bătut o medalie care are pe avers chipul lui Ion Ionescu de la Brad, iar pe revers sunt trecute principalele sale funcții, și a fost realizată o insignă din alamă patinată cu chipul savantului și cu datele bicentenarului.

Manifestarea de sâmbătă a fost și un prilej în care Filiala SIRAR Bacău la omagiat și pe fondatorului ei, profesorul Jan Ciută, care acum câteva zile a împlinit 90 de ani.

Prima apariție publică monumentală a figurii savantului în Bacău

La mormântul savantului, din satul Brad

Duminică, 24 iunie, participanții la simpozion au dezvelit un bust al lui Ion Ionescu de la Brad, amplasat în curtea instituțiilor agricole din Bacău, primul monument de acest fel care poate fi văzut public. Participanții au plecat apoi în pelerinaj în satul Brad (comuna Negri). Acolo au păstrat un moment de reculegere la mormântul savantului și au dezvelit o efigie de bronz plasată pe monumentul funerar. Participanții au asistat și la prezentarea cetății Zargidava și au vizitat un pavilion al Grupului de Inițiativă Locală „Colinele Tutovei”. La bustul savantului ridicat lângă casa sa din satul Brad a fost deszvelită, apoi, o placă aniversară pusă de organizatorii manifestărilor dedicate bicentenarului. La manifestăile de la Bad au fost pezente și autoitățile locale. În cimitirul satului, lâ

Ngă mormântul savantului, a fost plantat un stejar.

Doamna Irina Chiose a avut amabilitatea să ne acorde, cu această ocazie, un scurt interviu, pe care îl vom publica în zilele următoare.