„Și pentru primar tinerețea este un atu”

• susține Adrian Paul Forcoș, primarul comunei Târgu Trotuș

Adrian Paul Forcoș

Sunteți un om tânăr și un primar la primul mandat, domnule Forcoș. Tinerețea primarului este un atu sau un impediment?

Tinerețea este un atu, în sensul că puterea de muncă este mai mare. Ai mai multă energie și dorința de a realiza cât mai multe lucruri.

Ați fost dascăl de biserică înainte de a prelua funcția de primar. Vă ajută acest statut, pe care cu siguranță nu-l veți abandona?

Comite un act grav cine uită de unde pleacă. Da, am fost dascăl la Biserica catolică din satul Tuta, iar acest lucru mă ajută foarte mult în relația cu oamenii.

De curând v-ați confruntat poate cu prima problemă majoră în comună: sistarea furnizării apei potabile. Pare ciudat că o localitate care poartă numele unui râu și se află chiar pe malul acestuia are probleme cu apa. Comuna Târgu Trotuș avea un sistem de aducțiune a apei și de canalizare, dar și mari datorii către furnizorul de apă. Cum a evoluat situația?

În prezent avem apă în toate satele noastre, dar la Târgu Trotuș și Viișoara apa este livrată cu program. Situația evoluează bine, în sensul că s-au recuperat o parte din datoriile către Compania Regională de Apă Bacău. Continuăm să încasăm debitele până vom ajunge la zero. Mulțumesc și pe această cale cetățenilor comunei care deja au achitat sumele stabilite și îi așteptăm  și pe ceilalți să vină să achite.

Această situație v-a determinat, la un moment dat, să demisionați din funcție. Ați revenit asupra ideii. Credeți că demisia poate fi un as în mâneca primarului în orice situație?

Nu cred, dar ceea ce s-a întâmplat m-a determinat să iau o decizie pe care mi-am asumat-o.

„Administrația publică trebuie să iasă din starea de paralizie, cu funcționari cărora le este frică să semneze, cu primari care nu știu dacă ce fac azi e interpretat peste un an sau zece” – spunea, recent, președintele PSD și al Camerei Deputaților. Se simte o asemenea stare printre funcționarii din administrația locală a comunei?

În instituția pe care o conduc de aproape șapte luni, nu am avut situații în care funcționarii să nu semneze de teamă, ca acest lucru să fie interpretat mai târziu.

Președintele ACoR (Asociația Comunelor din România) a vorbit, tot recent, despre încheierea unui pact pentru autonomie locală, prin care să fie identificate problemele administrației locale, dar și măsurile de luat. Credeți oportună o asemenea inițiativă?

Inițiativa este oportună și sperăm că în următorii ani va fi dusă și la îndeplinire.

Ar fi necesară o bancă de stat pentru finanțarea proiectelor comunităților locale? De unde faceți rost de bani atunci când aveți nevoie pentru un asemenea proiect? Și ce obiective v-ați propus pentru dezvoltarea comunei?

Nu știu în ce măsură o bancă a statului va rezolva problemele de finanțare. Noi am depus cereri de includere a trei obiective de investiții în Programul Național de Dezvoltare Locală și un proiect de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Avem pentru fiecare cofinanțare, sarcină financiară pe care o suportăm din bugetul local.

Târgu Trotuș

Poate atrage comuna Târgu Trotuș investitori? Care ar fi așteptările și cu ce ați putea convinge antreprenorii să investească în comună?

S-a investit și până în prezent la Târgu Trotuș. Avem două fabrici mari, producătoare de îmbrăcăminte pentru Italia, cu cei mai mulți salariați. Avantaje pentru investitori ar fi distanțele mici față de orașele Onești și Târgu Ocna, alimentarea comunei cu energie electrică, dar și cu apă în sistem centralizat și vom avea și canalizare, pentru care trebuie să mai facem doar branșamente la gospodăriile populației. Un avantaj pentru investitori este, desigur, forța de muncă[DP1]  de care dispune comuna.

Vorbeați de distanța mică a comunei față de municipiul Onești. Se mai simte influența acestei apropieri, așa cum se întâmpla mai ales înainte de 1990, când mulți erau salariați pe platforma industrială?

Nu mai putem vorbi de influența pe care ar mai avea-o municipiul Onești, așa cum era acum peste 27 de ani. După cum se știe, municipiul nu mai oferă tot atâtea locuri de muncă precum înainte de 1990. Avem foarte mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate, dar o parte dintre ceilalți lucrează fie în comună, fie chiar în Onești.

CASETA

Târgu Trotuș – istorie, agricultură, industrie, cultură

Cu 5.680 de locuitori (conform datelor înregistrate de Direcția Județeană de Statistică la 1 iulie 2016), Târgu Trotuș se numără printre comunele cu un număr mediu al populației din localitățile județului Bacău. Comuna este situată în zona colinar-depresionară a Subcarpaților Moldovei, pe malul stâng al râului Trotuș. Cărturarii susțin că în istoria social-economică a Moldovei din secolele XIV-XVII un rol important l-a avut așezarea urbană de la Trotuș.

În prezent – conform datelor de pe site-ul comunei -, în Târgu Trotuș se regăsesc 67 de agenți economici (cu un total de 630 de angajați), dintre care 33 de societăți comerciale cu răspundere limitată, 24 de persoane fizice autorizate și asociații familiale, o societate agricolă, o unitate a cooperației de consum o fabrică de prelucrare a laptelui, o fabrică de articole de îmbrăcăminte din material textil și două de prelucrare brută a lemnului. În agricultură lucrează trei asociații, Agrozoo Trotușana, Agrotehnogrup Onești și renumita Fructoprod.

Comuna dispune de o suprafață agricolă de 2.799 ha, din care 1.485 arabilă, și are un efectiv de 700 de bovine, 1.300 porcine, 1.800 ovine și 15.000 de păsări. Astfel, profilul economic al comunei este unul agroindustrial, cu pondere pe sectorul agricol. Culturile sunt în principal porumbul, grâul, cartofii, strugurii și fructele. În ultimii ani au apărut societăți comerciale particulare, în general pentru alimentație publică, prestări de servicii (brutărie, moară, reparații auto și prelucrarea lemnului, confecții metalice) și comerț. 

În comună funcționează trei grădinițe și trei școli, dar și trei cămine culturale și o bibliotecă și patru biserici creștine (biserica romano-catolică din Târgu Trotuș are grad de mănăstire).

---

 [DP1]Că din comună

Primarul din Palanca: 4 mandate în funcție, 5 milioane de euro fonduri europene atrase

Adrian Paliștan

Sunteți, domnule Adrian Paliștan, primar în Palanca de 12 ani. Acum ați început al patrulea mandat. S-ar putea spune că pentru dumneavoastră funcția a devenit un fel de profesie. A fost mult, a fost puțin în ceea ce v-ați propus pentru această comună?

Când ai o strategie pe termen lung și îți stabilești anumite obiective pentru a căror realizare trebuie să lucrezi foarte mult, ți se pare că timpul trece foarte repede. Pentru mine cei 12 ani au fost ani buni, în sensul că din ceea ce mi-am propus am realizat peste 75%. Așadar, prin prisma realizărilor aș spune că a fost mult.

Ce credeți că i-a convins pe consătenii dumneavoastră să vă acorde din nou votul lor pe 5 iunie 2016?

Într-o comunitate sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi realizarea unor investiții de strictă necesitate și găsirea surselor de finanțare pentru acestea, probleme sociale, probleme de fond funciar, probleme organizatorice, activități pe linie educativă și culturale și multe altele cu care se confruntă comunitatea și pentru a căror rezolvare trebuie să îmi aduc contribuția. Cred că mi-am făcut treaba cu responsabilitate și, atunci, concetățenii mei mi-au acordat un nou credit pentru următorii patru ani.

Cinci proiecte comunale pentru alți patru ani

Aveți, desigur, o strategie pentru dezvoltarea comunei în următorii patru ani de mandat. Cum arată aceasta, ce sperați de la noul interval de timp?

Pentru consătenii mei mi-am propus să realizez investiții în infrastructura de transport și tehnico-edilitară a comunei, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al populației și reducerii decalajelor între condițiile de trai din mediul urban și din cel rural. Astfel, implementăm un proiect integrat cu cinci componente. Este vorba de Alimentarea cu apă în localitățile Ciugheș și Palanca, de Canalizare și stație de epurare în Ciugheș și Palanca, de Modernizarea drumului vicinal DN12A-DC137, în satul Palanca, de Construirea unei grădinițe cu două grupe în satul Popoiu și de Reabilitarea clădirii Muzeului de istorie și etnografie al comunei Palanca, finanțat din fonduri europene prin FEADR, în valoare de peste 13 milioane de lei. Dar, vom moderniza, vom extinde și vom dota și căminul cultural din satul Ciugheș, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții (CNI), vom construi o grădiniță cu trei grupe în satul Palanca, prin finanțare de la Ministerul Educației, vom extinde rețeaua de alimentare cu apă și sistemul de canalizare în satele Popoiu, Palanca și Ciugheș și vor fi modernizați 5,5 km de drumuri locale.

12 obiective comunale pe lista proiectelor finalizate

La ce realizări ale celorlalte mandate de primar pe care le-ați parcurs se vor alătura aceste obiective?

Este o listă lungă și aici, care cuprinde Modernizarea drumului comunal DC137 prin SAPARD, cu 1,2 milioane de euro, Modernizarea, extinderea și dotarea școlii cu clasele I-IV Lunca Ciugheș prin Programul Operațional Regional, cu aproximativ 300.000 de euro, Construirea clădirii pieței comunale Palanca, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu 180.000 de euro, Amenajarea unui spațiu public de recreere pentru locuitorii comunei Palanca, prin FEADR cu 90.000 de euro și Construirea Centrului de consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în situații de risc, în Palanca, prin Ministerul Muncii (MMFPSPV) cu 65.000 de euro. De asemenea, e vorba de Construirea sălii de educație fizică la școala Palanca, prin CNI cu 350.000 de euro, de Construirea unui pod de beton armat peste râul Trotuș, prin OG7/2007 cu 400.000 de Euro, a unui pod de beton armat peste pârâul Ciugheș, cu 260.000 de euro, de Modernizarea drumului comunal DC137 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu 650.000 de euro, de Amenajarea Complexului arhitectural „Emil Rebreanu”, împreună cu Fundația „Gândul Aprins”, cu 100.000 de euro, dar și de Modernizarea școlilor Palanca și Ciugheș, cu 100.000 de euro și de Regularizarea albiilor Ciugheș și Șanț, de către Administrația Bazinală de Apă Siret, cu fonduri FEADR.

Consolidarea vadului unui afluent al Trotușului, în Ciugheș

Știam că Palanca este campioană la atragerea de fonduri europene. Am vizitat personal câteva obiective construite astfel la dumneavoastră. Câți bani europeni au ajuns în comună? Pentru ce proiecte au venit banii și ce alte proiecte sunt acum în aplicare?

Am dispus de 1.770.000 Euro la care se adaugă, acum, 2.827.200 Euro pentru cele cinci proiecte deja menționate în strategia următorilor patru ani,  pentru care s-a semnat contract de finanțare și s-au început lucrările.

O comună înființată acum 90 de ani

Comuna Palanca împlinește 90 de ani în actuala organizare administrativ-teritorială. În 1926, satele Palanca, Popoiu și Ciugheș s-au desprins din comuna Brusturoasa, din care făceau parte din 31 martie 1864, când s-a făcut noua împărțire administrativă a țării. Brusturoasa avea atunci 15 sate. A fost o reorganizare de bun augur?

Primăria Palanca

Probabil așa au gândit și înaintașii noștri, că se poate realiza o dezvoltare administrativ teritorială mai bună și mai eficientă pentru zonă. În gândirea europeană actuală se discută din ce în ce mai mult despre dezvoltare comună pe teritorii mai mari, respectiv pe grupuri de localități. Astfel, ne-am constituit într-un Grup de Acțiune Locală „Valea Muntelui”, cu ajutorul căruia am aplicat și aplicăm proiecte comune de dezvoltare a Văii superioare a Trotușului conform Strategiei de Dezvoltare a Grupului.

Palanca a fost multă vreme la granița cu Imperiul Austro-Ungar. Și astăzi se mai văd urmele fortificațiilor de pe graniță. De altfel, chiar numele comunei se spune că vine de la fortificațiile de pe Pârâul Șanț, un afluent al Trotușului. În zonă conviețuiesc români și maghiari. Cum păstorește un primar român această comunitate mixtă?

Locuitorii comunei Palanca, fie ei de etnie română sau maghiară ori de alte confesiuni, conviețuiesc de sute de ani. Niciodată în istoria comunei noastre nu au fost diferende între oameni pe aceste teme. Și în prezent ne respectăm, trăim împreună, muncim împreună, participăm împreună la viața de zi cu zi a comunei, deoarece atât bucuriile cât și neajunsurile sunt comune, acestea nu diferă de la o etnie la alta ori de la o religie la alta. Așadar, sunt onorat că am fost ales să reprezint și să păstoresc această comunitate, apărând drepturile fiecărui membru al ei și asigurând respectarea legilor și normelor de conviețuire socială.

Președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) propune un pact național pentru autonomie locală, care să conducă la „reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre mediul urban și cel rural”. Cum comentați această propunere?

Inițiativa Președintelui ACOR are toată susținerea mea și cred că aceasta se observă și din interviul pe care l-am dat astăzi, deoarece mi-am creat o țintă din reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre cetățeanul din mediul urban și cel din mediul rural. Înțelepciunea, care s-a născut la sat, face casă bună cu școala și cu pregătirea superioară care se găsesc la oraș.

La inaugurarea noului monument „Emil Rebreanu”

Comună cu nume sonor, care ar veni de la vechile întărituri de apărare de pe Pârâul Șanț – afluent al Trotușului, Palanca este atestată documentar într-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 1648, dar despre fortificațiile de pe Șanț sunt informații și la cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin. Fortificații încă vizibile în comună sunt cele de pe fosta graniță dintre Austro-Ungaria și România, construite în timpul lui Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, numite de localnici „Treptele Mariei Tereza”.

Comuna are, astăzi, cinci sate – Palanca, Ciugheș, Popoiu, Cădărești și Pajiștea – și 3.470 de locuitori, circa 97% români.

Romanul „Pădurea spânzuraților” al lui Liviu Rebreanu a făcut din mormântul și monumentul ofițerului Emil Rebreanu (fratele scriitorului, dezertor din armata austro-ungară în timpul luptelor cu armatele românești și condamnat la moarte prin spânzurare chiar la granița cu România) unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Palanca. Actualul monument a fost ridicat în anul 2012 și din inițiativa primarului Adrian Paliștan. Demn de atenție este și monumentul de arhitectură tradițională „Ansamblul de instalații tehnice” de la începutul sec. XX, din satul Ciugheș, ansamblu care cuprinde o moară de apă și un fierăstrău hidraulic.