- susține Adrian Paul Forcoș, primarul comunei Târgu Trotuș
 |
| Adrian Paul Forcoș |
Sunteți
un om tânăr și un primar la primul mandat, domnule Forcoș. Tinerețea primarului
este un atu sau un impediment?
Tinerețea este un atu, în sensul că
puterea de muncă este mai mare. Ai mai multă energie și dorința de a realiza
cât mai multe lucruri.
Ați
fost dascăl de biserică înainte de a prelua funcția de primar. Vă ajută acest
statut, pe care cu siguranță nu-l veți abandona?
Comite un act grav cine uită de unde
pleacă. Da, am fost dascăl la Biserica catolică din satul Tuta, iar acest lucru
mă ajută foarte mult în relația cu oamenii.
De curând
v-ați confruntat poate cu prima problemă majoră în comună: sistarea furnizării
apei potabile. Pare ciudat că o localitate care poartă numele unui râu și se
află chiar pe malul acestuia are probleme cu apa. Comuna Târgu Trotuș avea un
sistem de aducțiune a apei și de canalizare, dar și mari datorii către
furnizorul de apă. Cum a evoluat situația?
În prezent avem apă în toate satele noastre, dar la Târgu
Trotuș și Viișoara apa este livrată cu program. Situația evoluează bine, în sensul
că s-au recuperat o parte din datoriile către Compania Regională de Apă Bacău.
Continuăm să încasăm debitele până vom ajunge la zero. Mulțumesc și pe această
cale cetățenilor comunei care deja au achitat sumele stabilite și îi
așteptăm și pe ceilalți să vină să
achite.
Această
situație v-a determinat, la un moment dat, să demisionați din funcție. Ați
revenit asupra ideii. Credeți că demisia poate fi un as în mâneca primarului în
orice situație?
Nu cred, dar ceea ce s-a întâmplat m-a determinat să iau o
decizie pe care mi-am asumat-o.
„Administrația publică trebuie să iasă din starea de paralizie, cu funcționari
cărora le este frică să semneze, cu primari care nu știu dacă ce fac azi e
interpretat peste un an sau zece” – spunea, recent, președintele PSD și al
Camerei Deputaților. Se simte o asemenea stare printre funcționarii din
administrația locală a comunei?
În instituția pe care o conduc de
aproape șapte luni, nu am avut situații în care funcționarii să nu semneze de
teamă, ca acest lucru să fie interpretat mai târziu.
Președintele ACoR (Asociația Comunelor din România) a vorbit, tot
recent, despre încheierea unui pact pentru autonomie locală, prin care să fie
identificate problemele administrației locale, dar și măsurile de luat. Credeți
oportună o asemenea inițiativă?
Inițiativa este oportună și sperăm
că în următorii ani va fi dusă și la îndeplinire.
Ar fi necesară o bancă de stat pentru finanțarea proiectelor
comunităților locale? De unde faceți rost de bani atunci când aveți nevoie
pentru un asemenea proiect? Și ce obiective v-ați propus pentru dezvoltarea
comunei?
Nu știu în ce măsură o bancă a
statului va rezolva problemele de finanțare. Noi am depus cereri de includere a
trei obiective de investiții în Programul Național de Dezvoltare Locală și un
proiect de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Avem pentru
fiecare cofinanțare, sarcină financiară pe care o suportăm din bugetul local.
 |
| Târgu Trotuș |
Poate atrage comuna Târgu Trotuș investitori? Care ar fi așteptările și
cu ce ați putea convinge antreprenorii să investească în comună?
S-a investit și până în prezent la
Târgu Trotuș. Avem două fabrici mari, producătoare de îmbrăcăminte pentru
Italia, cu cei mai mulți salariați. Avantaje pentru investitori ar fi
distanțele mici față de orașele Onești și Târgu Ocna, alimentarea comunei cu
energie electrică, dar și cu apă în sistem centralizat și vom avea și
canalizare, pentru care trebuie să mai facem doar branșamente la gospodăriile
populației. Un avantaj pentru investitori este, desigur, forța de muncă[DP1]
de care dispune comuna.
Vorbeați de distanța mică a comunei față de municipiul Onești. Se mai
simte influența acestei apropieri, așa cum se întâmpla mai ales înainte de 1990,
când mulți erau salariați pe platforma industrială?
Nu mai putem vorbi de influența pe
care ar mai avea-o municipiul Onești, așa cum era acum peste 27 de ani. După
cum se știe, municipiul nu mai oferă tot atâtea locuri de muncă precum înainte
de 1990. Avem foarte mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate, dar o parte
dintre ceilalți lucrează fie în comună, fie chiar în Onești.
CASETA
Târgu Trotuș –
istorie, agricultură, industrie, cultură
Cu 5.680 de locuitori (conform datelor înregistrate de
Direcția Județeană de Statistică la 1 iulie 2016), Târgu Trotuș se numără
printre comunele cu un număr mediu al populației din localitățile județului
Bacău. Comuna este situată în zona colinar-depresionară a Subcarpaților
Moldovei, pe malul stâng al râului Trotuș. Cărturarii susțin că în istoria
social-economică a Moldovei din secolele XIV-XVII un rol important l-a avut așezarea
urbană de la Trotuș.
În prezent – conform datelor de pe
site-ul comunei -, în Târgu Trotuș se regăsesc 67 de agenți economici (cu un
total de 630 de angajați), dintre care 33 de societăți comerciale cu răspundere
limitată, 24 de persoane fizice autorizate și asociații familiale, o societate
agricolă, o unitate a cooperației de consum o fabrică de prelucrare a laptelui,
o fabrică de articole de îmbrăcăminte din material textil și două de prelucrare
brută a lemnului. În agricultură lucrează trei asociații, Agrozoo Trotușana,
Agrotehnogrup Onești și renumita Fructoprod.
Comuna dispune de o suprafață agricolă
de 2.799 ha, din care 1.485 arabilă, și are un efectiv de 700 de bovine, 1.300
porcine, 1.800 ovine și 15.000 de păsări. Astfel, profilul economic al comunei
este unul agroindustrial, cu pondere pe sectorul agricol. Culturile sunt
în principal porumbul, grâul, cartofii, strugurii și fructele. În ultimii ani
au apărut societăți comerciale particulare, în general pentru alimentație
publică, prestări de servicii (brutărie, moară, reparații auto și prelucrarea
lemnului, confecții metalice) și comerț.
În comună funcționează trei
grădinițe și trei școli, dar și trei cămine culturale și o bibliotecă și patru
biserici creștine (biserica romano-catolică din Târgu Trotuș are grad de
mănăstire).
[DP1]Că
din comună
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu