Monografie scrisă „la porțile neamului”, în comuna Palanca

Liliana Atomulese

Atmosfera de sărbătoare specifică satului românesc a fost readusă, în condițiile impuse de combaterea pandemiei de Covid-19, la Ciugheș, în comuna Palanca. Evenimentul a fost prilejuit de lansarea primului volum al trilogiei „La porțile neamului”, scrisă de Liliana Atomulese. Invitații autoarei și ai primarului Adrian Paliștan au fost europarlamentarul Dragoș Benea și dr. Iulian Bucur, muzeograf la secția de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.

Primul volum al trilogiei, subintitulat „Repere monografice ale comunei Palanca”, a văzut lumina tiparului la Editura Vicovia. Autoarea este o pasionată cercetătoare a tradițiilor și datinilor populare și este cunoscută și pentru excepționala activitate în calitate de coordonatoare a Ansamblului folcloric „La Porțile Neamului”, din Palanca.

Adrian Paliștan

„Datele din carte – a spus, la evenimentul de lansare, Adrian Paliștan - au fost culese de pe teren preț de patru ani. Date despre istoria comunei. Sper ca aceste repere culturale, tradițiile descrise în carte să ne dea puterea și bucuria să trăim mai frumos, mai bine și să iubim mai mult aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu”. Primarul comunei este însă și autorul prefeței la primul volum al trilogiei, în care subliniază încărcătura istorică mare a zonei, a localității aflată la granița istorică dintre România și Austro-Ungaria. Palanca este și locul celebru în care a fost executat fratele scriitorului Liviu Rebreanu pentru dezertare din armata austro-ungară, devenit personaj în romanul „Pădurea spânzuraților” sub numele Apostol Bologa, dar evocat mereu și de interlocutorii Lilianei Atomulese.

Dr. Iulian Bucur

În cele aproape 150 de pagini ale cărții, ilustrate cu numeroase imagini de epocă păstrate în casele sătenilor sau în muzeul comunei, aflăm despre cum au trecut oamenii prin anii războaielor, dar și despre viața lor diurnă, despre comercianții și meșterii locului, despre valorile familiei tradiționale, despre cum se tratau oamenii de diferite boli, dar și despre legendele și miturile pe care le-au perpetuat prin viu grai.

„Cartea – a apreciat Iulian Bucur – este compusă din date veridice, verificate de marii noștri istorici, dar care sunt țesute ca într-un covor în urzeala întinsă de amintirile sătenilor cu care a stat de vorbă doamna Atomulese. Cartea salvează, astfel, poveștile locului, care se pot pierde altfel, în timp, pentru că și memoria este perisabilă”.

Lansarea cărții a avut loc în sala Căminului cultural din satul Ciugheș, cu un număr restrâns de participanți și în condiții sanitare adecvate, sală ornată cu excepționale exemplare dintre covoarele populare colecționate, dar și cu obiecte vechi și artefacte din zestrea muzeului comunei Palanca. Nu au lipsit nici fotografiile vechi, multe apărute în monografie.

Dragoș Benea

„La Palanca am cunoscut oameni minunați, de care mă leagă mereu amintiri frumoase. Bat des județul Bacău și mă inspir, în aprecierile, mele și din cele câteva zeci de monografii în posesia cărora am intrat de-a lungul anilor. Cartea lansată acum la Palanca este una dintre ele, un izvor complex de informații. Felicit autoarea pentru efortul depus, dar și primarul comunei pentru sprijinul acordat, pentru susținerea unor astfel de inițiative. Domnul primar știe ce înseamnă o istorie scrisă a comunității pe care o păstorește. Apreciez și alegerea satului Ciugheș pentru lansarea monografiei, pentru că este cel mai pitoresc sat al județului nostru.”

Dragoș Benea, europarlamentar

Voie bună în standul județului la Târgul de Turism al României

·         standul a fost vizitat și de ministrul Turismului

Ministrul Turismului (mijloc) în standul băcăuan

Atracțiile turistice ale județului Bacău au fost promovate la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României, organizat la Romexpo București între 15 -1 8 noiembrie. Consiliul Județean Bacău (CJ), prin intermediul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS) a participat pentru a opta oară consecutiv la acest important eveniment, la care au fost prezente peste 140 de firme din țară și din străinătate.

Reprezentanții SPJPTCAS au prezentat oferta turistică a județului, atât prin materiale de promovare cât și prin contactul direct cu vizitatorii târgului. Standul a fost centrat pe oferta turistică a județului, pornind de la stațiunile balneoclimaterice și turistice, lăcașurile de cult și monumentele istorice, pârtia de schi „Nemira” și traseele montane, ariile naturale, precum și alte locuri încărcate de istorie și frumuseți naturale. Materialele de promovare puse la dispoziția vizitatorilor au fost broșuri cu destinații și activități turistice, în ediții bilingve, pliante și flyere, hărți turistice, calendare și filme cu potențialul turistic al județului Bacău.

La stand au fost prezenți pe toată perioada târgului și reprezentanți ai comunității locale din comuna Palanca. Ei au realizat și expus cusături și țesături n stil popular, obiecte de artă naivă și preparate tradiționale specifice zonei: păstrăv în hârzob de brad, păstrăv afumat, zacuscă de păstrăv.

Printre vizitatorii standului s-au numărat ministrul Turismului, Bogdan Trif, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie, primarul comunei Palanca, Adrian Paliștan, prezentatorul TV Mircea Radu și reprezentanți ai patronatului din turism.

Sâmbătă, 17 noiembrie, într-o atmosferă plină de voie bună, în apropierea standului de promovare au evoluat ansamblurile folclorice „La Porțile Neamului” din comuna Palanca (fomație coordonată de Liliana Atomulese) și „Păunașii” din comuna Poduri (coordonator Ana-Alina Muncilă). Au fost prezentate momente artistice de excepție, admirate și aplaudate îndelung de publicul spectator. În spiritul Centenarului Marii Uniri, ansamblurile folclorice împreună cu vizitatorii târgului s-au prins într-o horă a unirii.

„Participarea județului Bacău la Târgul de Turism al României, a avut ca obiectiv creșterea vizibilității județului nostru ca destinație turistică culturală, ecleziastică, montană și de agrement. De asemenea, am urmărit  promovarea artei populare tradiționale și a elementelor de folclor specifice județului. Și pentru că au căzut deja primii fulgi de nea, iar sezonul rece bate deja la ușă, vă invităm pe pârtia de schi Nemira, din stațiunea Slănic-Moldova, odată cu deschiderea sezonului de iarnă 2018 – 2019.”

Horia-Ionuț Olinic, director adjunct al SPJPTCAS Bacău

Centenarul Emil Rebreanu în comuna Palanca

Monumentul Emil Rebreanu din Palanca

Sâmbătă, 13 mai, încep în comuna Palanca manifestările dedicate centenarului comemorării eroului martir sublocotenent Emil Rebreanu, ofițer român din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români. Emil Rebreanu a fost fratele scriitorului Liviu Rebreanu, autorul romanului „Pădurea spânzuraților”, dedicat eroului.

În perioada 13-28 mai, la Palanca vor avea loc activități culturale sub titlul ”Calvarul unei granițe-ntre frați”. Pe 13 mai – ne-a informat primarul Adrian Paliștan -, de la ora 12,00 vor avea loc un ceremonial miliar, depunerea de coroane la monumentul eroului ridicat în comuna Palanca și un spectacol folcloric. Pe 14 mai va fi lansată cartea „Născut în zodia morții”, de Ilderim Rebreanu, fiul fratelui mic al scriitorului, Tiberiu, iar pe 19 mai va fi organizată o seară literară, o întâlnire cu scriitori și poeți care au scris în operele lor despre comuna Palanca ori au activat în decursul timpului în această localitate. Pe 23 mai vor fi prezentate evenimentele din Primul Război Mondial reflectate în operele unor mari scriitori români și străini, iar pe 24 mai va fi proiectat filmul artistic „Pădurea spânzuraților”, cu scene filmate în comuna Palanca.

Seria evenimentelor se va încheia pe 28 mai, de Ziua Eroilor, când de la ora 13,00 vor avea loc, între altele, un ceremonial militar-religios închinat memoriei eroilor neamului și depunerea de coroane la monumentul lui Emil Rebreanu.

Primarul din Palanca: 4 mandate în funcție, 5 milioane de euro fonduri europene atrase

Adrian Paliștan

Sunteți, domnule Adrian Paliștan, primar în Palanca de 12 ani. Acum ați început al patrulea mandat. S-ar putea spune că pentru dumneavoastră funcția a devenit un fel de profesie. A fost mult, a fost puțin în ceea ce v-ați propus pentru această comună?

Când ai o strategie pe termen lung și îți stabilești anumite obiective pentru a căror realizare trebuie să lucrezi foarte mult, ți se pare că timpul trece foarte repede. Pentru mine cei 12 ani au fost ani buni, în sensul că din ceea ce mi-am propus am realizat peste 75%. Așadar, prin prisma realizărilor aș spune că a fost mult.

Ce credeți că i-a convins pe consătenii dumneavoastră să vă acorde din nou votul lor pe 5 iunie 2016?

Într-o comunitate sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi realizarea unor investiții de strictă necesitate și găsirea surselor de finanțare pentru acestea, probleme sociale, probleme de fond funciar, probleme organizatorice, activități pe linie educativă și culturale și multe altele cu care se confruntă comunitatea și pentru a căror rezolvare trebuie să îmi aduc contribuția. Cred că mi-am făcut treaba cu responsabilitate și, atunci, concetățenii mei mi-au acordat un nou credit pentru următorii patru ani.

Cinci proiecte comunale pentru alți patru ani

Aveți, desigur, o strategie pentru dezvoltarea comunei în următorii patru ani de mandat. Cum arată aceasta, ce sperați de la noul interval de timp?

Pentru consătenii mei mi-am propus să realizez investiții în infrastructura de transport și tehnico-edilitară a comunei, în vederea îmbunătățirii nivelului de trai al populației și reducerii decalajelor între condițiile de trai din mediul urban și din cel rural. Astfel, implementăm un proiect integrat cu cinci componente. Este vorba de Alimentarea cu apă în localitățile Ciugheș și Palanca, de Canalizare și stație de epurare în Ciugheș și Palanca, de Modernizarea drumului vicinal DN12A-DC137, în satul Palanca, de Construirea unei grădinițe cu două grupe în satul Popoiu și de Reabilitarea clădirii Muzeului de istorie și etnografie al comunei Palanca, finanțat din fonduri europene prin FEADR, în valoare de peste 13 milioane de lei. Dar, vom moderniza, vom extinde și vom dota și căminul cultural din satul Ciugheș, cu finanțare prin Compania Națională de Investiții (CNI), vom construi o grădiniță cu trei grupe în satul Palanca, prin finanțare de la Ministerul Educației, vom extinde rețeaua de alimentare cu apă și sistemul de canalizare în satele Popoiu, Palanca și Ciugheș și vor fi modernizați 5,5 km de drumuri locale.

12 obiective comunale pe lista proiectelor finalizate

La ce realizări ale celorlalte mandate de primar pe care le-ați parcurs se vor alătura aceste obiective?

Este o listă lungă și aici, care cuprinde Modernizarea drumului comunal DC137 prin SAPARD, cu 1,2 milioane de euro, Modernizarea, extinderea și dotarea școlii cu clasele I-IV Lunca Ciugheș prin Programul Operațional Regional, cu aproximativ 300.000 de euro, Construirea clădirii pieței comunale Palanca, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu 180.000 de euro, Amenajarea unui spațiu public de recreere pentru locuitorii comunei Palanca, prin FEADR cu 90.000 de euro și Construirea Centrului de consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în situații de risc, în Palanca, prin Ministerul Muncii (MMFPSPV) cu 65.000 de euro. De asemenea, e vorba de Construirea sălii de educație fizică la școala Palanca, prin CNI cu 350.000 de euro, de Construirea unui pod de beton armat peste râul Trotuș, prin OG7/2007 cu 400.000 de Euro, a unui pod de beton armat peste pârâul Ciugheș, cu 260.000 de euro, de Modernizarea drumului comunal DC137 prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cu 650.000 de euro, de Amenajarea Complexului arhitectural „Emil Rebreanu”, împreună cu Fundația „Gândul Aprins”, cu 100.000 de euro, dar și de Modernizarea școlilor Palanca și Ciugheș, cu 100.000 de euro și de Regularizarea albiilor Ciugheș și Șanț, de către Administrația Bazinală de Apă Siret, cu fonduri FEADR.

Consolidarea vadului unui afluent al Trotușului, în Ciugheș

Știam că Palanca este campioană la atragerea de fonduri europene. Am vizitat personal câteva obiective construite astfel la dumneavoastră. Câți bani europeni au ajuns în comună? Pentru ce proiecte au venit banii și ce alte proiecte sunt acum în aplicare?

Am dispus de 1.770.000 Euro la care se adaugă, acum, 2.827.200 Euro pentru cele cinci proiecte deja menționate în strategia următorilor patru ani,  pentru care s-a semnat contract de finanțare și s-au început lucrările.

O comună înființată acum 90 de ani

Comuna Palanca împlinește 90 de ani în actuala organizare administrativ-teritorială. În 1926, satele Palanca, Popoiu și Ciugheș s-au desprins din comuna Brusturoasa, din care făceau parte din 31 martie 1864, când s-a făcut noua împărțire administrativă a țării. Brusturoasa avea atunci 15 sate. A fost o reorganizare de bun augur?

Primăria Palanca

Probabil așa au gândit și înaintașii noștri, că se poate realiza o dezvoltare administrativ teritorială mai bună și mai eficientă pentru zonă. În gândirea europeană actuală se discută din ce în ce mai mult despre dezvoltare comună pe teritorii mai mari, respectiv pe grupuri de localități. Astfel, ne-am constituit într-un Grup de Acțiune Locală „Valea Muntelui”, cu ajutorul căruia am aplicat și aplicăm proiecte comune de dezvoltare a Văii superioare a Trotușului conform Strategiei de Dezvoltare a Grupului.

Palanca a fost multă vreme la granița cu Imperiul Austro-Ungar. Și astăzi se mai văd urmele fortificațiilor de pe graniță. De altfel, chiar numele comunei se spune că vine de la fortificațiile de pe Pârâul Șanț, un afluent al Trotușului. În zonă conviețuiesc români și maghiari. Cum păstorește un primar român această comunitate mixtă?

Locuitorii comunei Palanca, fie ei de etnie română sau maghiară ori de alte confesiuni, conviețuiesc de sute de ani. Niciodată în istoria comunei noastre nu au fost diferende între oameni pe aceste teme. Și în prezent ne respectăm, trăim împreună, muncim împreună, participăm împreună la viața de zi cu zi a comunei, deoarece atât bucuriile cât și neajunsurile sunt comune, acestea nu diferă de la o etnie la alta ori de la o religie la alta. Așadar, sunt onorat că am fost ales să reprezint și să păstoresc această comunitate, apărând drepturile fiecărui membru al ei și asigurând respectarea legilor și normelor de conviețuire socială.

Președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) propune un pact național pentru autonomie locală, care să conducă la „reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre mediul urban și cel rural”. Cum comentați această propunere?

Inițiativa Președintelui ACOR are toată susținerea mea și cred că aceasta se observă și din interviul pe care l-am dat astăzi, deoarece mi-am creat o țintă din reducerea decalajelor condițiilor de trai dintre cetățeanul din mediul urban și cel din mediul rural. Înțelepciunea, care s-a născut la sat, face casă bună cu școala și cu pregătirea superioară care se găsesc la oraș.

La inaugurarea noului monument „Emil Rebreanu”

Comună cu nume sonor, care ar veni de la vechile întărituri de apărare de pe Pârâul Șanț – afluent al Trotușului, Palanca este atestată documentar într-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 1648, dar despre fortificațiile de pe Șanț sunt informații și la cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin. Fortificații încă vizibile în comună sunt cele de pe fosta graniță dintre Austro-Ungaria și România, construite în timpul lui Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, numite de localnici „Treptele Mariei Tereza”.

Comuna are, astăzi, cinci sate – Palanca, Ciugheș, Popoiu, Cădărești și Pajiștea – și 3.470 de locuitori, circa 97% români.

Romanul „Pădurea spânzuraților” al lui Liviu Rebreanu a făcut din mormântul și monumentul ofițerului Emil Rebreanu (fratele scriitorului, dezertor din armata austro-ungară în timpul luptelor cu armatele românești și condamnat la moarte prin spânzurare chiar la granița cu România) unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Palanca. Actualul monument a fost ridicat în anul 2012 și din inițiativa primarului Adrian Paliștan. Demn de atenție este și monumentul de arhitectură tradițională „Ansamblul de instalații tehnice” de la începutul sec. XX, din satul Ciugheș, ansamblu care cuprinde o moară de apă și un fierăstrău hidraulic.