Istoria fabricii de zahăr Sascut pe jetoane

Anuarul Muzeului Bucovinei „Suceava”, numărul 43 (2016) apărut recent, publică un articol dedicat istoriei industriei de zahăr din România și setului de jetoane care au fost emise pentru fabricile de zahăr din Sascut și din Roman și care au circulat până în anii 1918 sau cel mai târziu până în 1923. Autorul articolului „File din istorial industriei de zahăr din România. Jetoanele fabricii de zahăr din Sascut” este inginerul oneștean Dorel Bălăiță.

Dorel Bălăiță este un pasionat colecționar, dedicat istoriei pe care a descoperit-o, de exemplu, între altele, pe jetonele închisorii din Târgu Ocna, pe cele ale moșiei Cerkez-Gârbovana, ale companiei Dienermann & Wecsler, care exploata lemn în zona Dărmănești, sau ale celei mai vechi si longevive fabrici de sticlă din Ciobanuș ori ale Fabricii de Postav din Buhuși, pe jetoanele unui restaurant din Slănic Moldova, dar și pe ale unor fabrci din țară. Un jeton este o piesă metalică sub formă de monedă, de marcă, o fișă, o bucată de metal ori de altceva în formă de medalie, întrebuințată ca monedă de plată, de schimb, la joc sau cu ajutorul căreia se declanșează un automat.

Articolul face, astfel, și o interesantă incursiune în istoria industriei zahărului din România din perioada interbelică și mai ales a primei fabrici de zahăr din țară, fabrica din Sascut, construită în 1875.

Fabrica de zahăr Sascut în anii 1970

Jetoanele fabricii din Sascut sunt din alamă. Au pe o față stema României din perioada 1881 – 1921, iar pe cealaltă față numele SASCUT și valoarea 1 sau 1/2, valoarea nominală a jetonului. Aceste piese au fost emise, probabil, de compania cu capital belgian care deținea atunci fabricile de zahăr din Sascut și din Roman, Societe generale de Sucreries et Raffineries en Roumanie. Jetoanele au circulat, probabil, până când fabricile au fost preluate de Societatea Anonimă Română Danubiana.

„Utilitatea acestor jetoane ne scapă, putem face doar supoziții - scrie autorul articolului. Valoarea lor nominală face, probabil, referire la cantitatea de zahăr (în kilograme sau chiar tone) sau la bonificația de sămânță de sfeclă ori de borhot sau de melasă pe care le putea primi posesorul jetonului. Este posibil ca astfel de jetoane să fi primit cultivatorii de sfeclă de zahăr în schimbul unei anumite cantități de produs predată fabricii, urmând ca ulterior acestea să fie converite în zahăr, sămânță, borhot sau melasă. La fel de posibil este ca astfel de pseudomonede să fi primit angajații în contul unei părți din remunerația cuvenită pentru munca depusă și cu ajutorul  cărora puteau să-și procure zahăr de la magazia sau de la cantina fabricii”.

Jetoanele prezentate se află într-o colecție particulară.