Declaraţia Unică pentru impozitarea veniturilor independente a devenit oficială

·         în acest an, declarația trebuie depusă până pe 15 iulie şi se va efectua o singură plată

·         din 2019, termenul este 31 martie

·         pentru drepturile de autor se face stopaj la sursă

 

Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care face din declarația Unică pentru impozitarea veniturilor independente un document oficial. Astfel, în Declarația fiscală 600 sunt comasate șapte declarații, iar documentul va fi depus o singură dată – în acest an până pe 15 iulie, iar de la anul până pe 31 martie. Obligațiile fiscale aferente drepturilor de autor vor fi reținute la sursă. De asemenea, plata impozitului se face o singură dată și se pot oferi reduceri de maxim 10% (5% pentru depunerea online a declarației și 5% dacă se face o plată anticipată pentru veniturile estimate pentru anul în curs până la final de an).

Contribuabilul poate trece în declarație și un venit estimat zero. În plus, în cazul drepturilor de autor, pentru cei care sunt și salariați nu se mai rețin contribuțiile la sănătate și pensie (CASS și CAS).

Ministrul Finanțelor Publice a precizat, cu această ocazie, că în Administrația fiscală  județeană va avea o structură care va  îndruma metodologic contribuabilii față de noul mecanism. Mai mult, în fiecare consiliu local va fi o persoană responsabilă cu acest subiect.

Contribuţia pentru pensii (CAS) reprezintă 25% dintr-un venit ales de contribuabil cel puţin egal cu 22.800 de lei pentru anul 2018, iar contribuţia pentru sănătate (CASS) reprezintă 10% din 22.800 de lei pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe ţară).
Contribuabilul care plăteşte venituri din drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, arendă şi asocieri cu persoane juridice va stabili, declara şi plăti impozitul pe venit, CAS şi CASS prin reţinere la sursă la momentul plăţii venitului. Reţinerea la sursă nu se aplică dacă venitul estimat pentru fiecare sursă de venit este mai mic decât 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe ţară). Reţinerea la sursă a impozitului pe venit cu impunere finală se menţine şi pentru veniturile obţinute din dividende, dobânzi, lichidarea unei persoane juridice, premii şi jocuri de noroc şi alte surse.

Agricultura care pune sănătate pe pâine

Două articole care apar astăzi în ziarul nostru au ceva în comun. Mi-a semnalat aceasta colega noastră Roxana Neagu. Eu am fost ieri la un simpozion organizat de unul dintre cei mai interesanți oameni de afaceri din Bacău, Ioan Neculcea, care de câțiva ani ne uimește cu ceea ce fabrică în instalațiile sale industriale din Filipești. Produse care an de an au etalat calități care le ridică la mare nivel. Iar eu aceasta am scris.

Ce legătură are, însă, cu semnalul tras de colega mea? Simplu: sănătatea!

Sănătatea noastră, a tuturor, sănătatea plantelor pe care ni le mai oferă agricultura prin industria chimică de profil, adică aceea care produce substanțele prin care se combat bolile și dăunătorii plantelor, dar prin care se face și agricultură ecologică.

Ești ceea ce mănânci – spun unii dintre specialiștii de marcă, de exemplu nutriționiștii. Da, dar suntem și ceea ce ni se dă de mâncare, pentru că, vrem nu vrem, mâncăm ce găsim.

Nu știu alții cum sunt, dar eu care am prins deja la butonieră ceva zeci de ani, chiar cred că pot spune fără teamă că numai de vreo 20 de ani tot aud de pericolele infernale din farfurie, de care nun prea auzeam în anii de demult. De ce? Nu că pe vremea aceea nu prea aveam ce mânca. Aveam! Acum, însă, auzim că unii producători d-ale gurii ne otrăvesc, pur și simplu, cu bună știință.

De acest fenomen se ocupă, cu diverse rezultate, mediciniștii și toți cei din lanțul lor „trofic” profesional. Adică oameni care chiar fac eforturi intelectuale, cu bani buni din bugete, ca noi să trăim cum strămoșii noștri trăiau pe gratis: bine și curat!

Pericolele, în acest sens, sunt multe, iar mâncarea e unul dintre ele. De mâncarea noastră „curată” se ocupă însă și agricultorii și industria din avalul domeniului lor. Unii, precum fabricantul băcăuan de produse „medicale” pentru plante, de care tocmai am scris, vor să se facă agricultură… ecologică. Adică una curată. Ieri, la evenimentul agro-industrial la care am fost, un cercetător științific maghiar a concentrat, în numai câteva cuvinte ceea ce eu am înșirat aici în fraze: „suntem ceea ce trece prin stomacul plantei!”.

De aceea, m-am și gândit: agricultura curată pune sănătatea pe pâine!

Contribuțiile sociale care te lasă cu buzunarele goale

România devine, de la 1 ianuarie 2018, singura țară din Uniunea Europeană care lasă contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajaților. Programul de guvernare 2017 - 2020 conține un pachet de măsuri în acest sens. Astfel, nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 de puncte procentuale, respectiv de la 39,25 la 35%. De asemenea, cu aceeași dată se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16 la 10%.

La prima citire, vestea nu afectează cu nimic cota de cotizare la bugetele statului. Însă a lăsa cetățeanul să se achite singur de astfel de obligații nu pare tocmai în regulă. Sunt destule cazuri în care oamenii n-au mai catadicsit să treacă pe ghișeele Fiscului sau, cum era până mai acum câțiva ani, și pe la cele ale caselor de sănătate, să plătească impozitele. În plus, cei care au lucrat „la negru” sau chiar pe anumite contracte, precum cele „de drepturi de autor”, deși puteau să-și plătească singuri cotizațiile la casa de pensii, de exemplu, n-au făcut-o niciodată, iar când vine sorocul se trezesc fără nicio sursă de venit, fără nici un ban.

E drept, e problema fiecăruia, dar statul nu dă nicio explicație de ce mută obligativitatea plății impozitelor cu pricina de la angajator la angajat. Ne gândim că angajatorul ar trebui, acum să dea salariaților lefuri mai mari exact cu valoarea impozitelor de plătit, pentru ca circuitul banilor să nu se rupă. Oare?

Statul spune însă că această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare, iar măsurile nu vor implica o creștere a cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat. Oare?

Specialiștii spun că Executivul dorește să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de trei ori media europeană.