Campania „Pui de om, Pui de Pom” își premiază participanții

Ecoprichindeii din instituțiile de învățământ moineștene, înscriși în campania „Pui De Om, Pui de Pom - Adoptă un copac!”, sunt așteptați, joi, 16 mi, de la ora 15,30 în parcul băi Ape Minerale din municipiu pentru a primi certificatul de adopție și plăcuța de identificare de la plantarea arborilor pe care i-au plantat.

Campania eveniment „Pui De Om Pui de Pom - Adoptă un copac!” a ajuns la ediția a cincea și consta în a adopta arborii plantați în luna aprilie. Puieții au fost puți la dispoziție de Regia Națională ROMSILVA prin Ocolul silvic Moinești și a fost plantați cu sprijinul voluntarilor din Inspectoratul Județean de Poliție Bacău.

Înmânarea certificatelor de adopție și a plăcuțelor de identificare – ne-a informat Daniela Ene, de la Biroul de ecologie al Primăriei Moinești – vor fi înmânate într-o ambianță de poveste, cu animatori și voluntari din școlile gimnaziale, cu facepaiting, baloane de săpun, desene pe asfalt, muzică și dans. Un program artistic va fi susținut de Happy House și de asociațiile My Music Art și  Mândră Ie Românească.

„Mulțumim tuturor celor ce ne sunt alături pentru modul în care au ales să ne fie sprijin în demersurile noastre dedicate protejării mediului și îi așteptăm în continuare la astfel de evenimente dedicate implicit sănătăți publice”- ne-a declarat primarul moineștiului, Valentin Vieru.

Holzindustrie Schweighofer se implică în acțiuni de plantare de pădure

Holzindustrie Schweighofer care are o fabrică de prelucrare a lemnului și în Comănești, a plantat cu ocazia Lunii Plantării Arborilor aproximativ 14.000 de puieți în zonele în care operează fabricile sale. Numai în Târgu Ocna și Slănic Moldova, compania a donat 7.000 de puieți și suportă cheltuielile pentru împădurirea a aproximativ 1,5 hectare de teren stâncos, care nu au fost niciodată acoperite de arbori.

În Slănic Moldova acțiunea a vizat împădurirea malurilor unui torent local, predispus la inundații. „Pârâul Bejan – spune Irinel Antohi, coordonator al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului - a făcut mereu necazuri, dar în ultimii ani a ajuns să amenințe gospodăriile din vale. S-a revărsat la ploile din 2004, din 2010 și 2014, dealul începe să alunece, oamenii sunt îngrijorați. Dar proprietarii din obște nu au suficiente resurse și nu au reușit să se ocupe. Arborii noi vor preveni alunecările de teren”.

De asemenea, o echipă de voluntari din fabrica operată de companie în Comănești a ajutat la plantarea primului lot de aproximativ 1.000 de puieți de molid. „Nu a fost prima dată când am participat la o acțiune de plantare, o facem de câțiva ani buni – ne-a a declarat Viorel Tamba, voluntar al Holzindustrie Schweighofer Baco. Noi trăim de pe urma lemnului și știm că trebuie să ne facem partea noastră, atât individual cât și împreună. E un sentiment extraordinar și sunt mândru că fac parte din echipă”.

În lunile martie și aprilie, echipe de la fabricile din Reci, Rădăuți și Sebeș au contribuit la plantarea a 7.000 de puieți pe teren degradat. „Deși noi nu recoltăm lemn – spune Dan Bănacu, director general Holzindustrie Schweighofer -, ne-am asumat nu doar să ajutăm pe cât posibil în lupta împotriva tăierilor ilegale, dar și să extindem și să îmbunătățim planul de acțiuni pentru o silvicultură și o industrie a lemnului mai sustenabile, plan de acțiuni pe care deja îl punem în aplicare”.

Ca semn al angajamentului său pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România, Holzindustrie Schweighofer continuă să își asume responsabilități dincolo de sfera sa de activitate: îmbunătățirea arhitecturii de securitate, lansarea sistemul de monitorizare prin GPS a transporturilor de buștean, Timflow și implicarea în acțiuni de plantare.

Tescani: Lunca Tazlăului este replantată cu plopi

Sătenii din Tescani (comuna Berești-Tazlău), ajutați de angajați ai primăriei și ai unor instituții de pe lângă aceasta, au început de câteva zile o veritabilă campanie de plantări de puieți de plop în lunca Râului Tazlău. Cu ajutorul unui boldoexcavator al primăriei, oamenii fac gropi în care plantează puieți recoltați tot din luncă, crescuți din semințele foștilor arbori.

„Practic – spune primarul Dumitru Tulpan -, înlocuim plopii care au fost acolo, dar care s-au uscat. În lunca Tazlăului în care lucrăm acum sunt vreo nouă hectare de teren, dar nu plantăm toată suprafața, pentru că acolo este și izlaz comunal. Folosim puieți de talie mai mare, pentru a fi siguri că se și prind, dar la fiecare punem și o apărătoare, să nu fie distruși”.

Recomandat pentru luncile râurilor, plopul este un arbore foios rezistent, nepretențios, cu o creștere rapidă, perfect pentru a fi folosit pe terenurile virane. Chiar și atunci când ramurile sunt rupte de vânt sau tăiate, copacul își revine, iar tulpina continuă să crească. Plopul este foarte rezistent în condiții neprielnice de mediu, cu poluare, ger, furtuni etc.

Singurul plop vechi rămas în picioare în luncă

În Lunca Tazlăului – ne-a atras atenția un om al locului, Vlad Marin - un singur plop dintre cei vechi se mai află acum în picioare, care ar fi un veritabil monument al naturii, pentru că ar avea circa 140 de ani. „Plopul – a precizat Dumitru Tulpan - nu e declarat monument al naturii, dar în comună avem două exemplare de arbori cu acest statut. Un stejar și un ulm. Stejarul cred că are circa 200 de ani și se află lângă podul de la Boșoteni, iar ulmul în curtea Centrului de Cultură «Rosetti Tescanu-George Enescu». De la numele științific al ulmului vine și denumirea Grupului de Acțiune Locală din care face parte comuna Berești-Tazlău, Ulmus Montana”.

Primăria din Berești-Tazlău a plantat cam în fiecare an câte 1.500 – 2.000 de pomi mai ales pe marginea drumurilor, dar puieții au fost în mare parte distruși. „Săptămâna viitoare – a mai precizat primarul -, cu puieți de tei de la Ocolul Silvic, cu elevi și cu săteni care beneficiază de ajutorul social, vom începe o nouă campanie de plantări, în zone mai protejate, pe lângă școli, dispensar etc. Important este să și reziste puieții, să se dezvolte și să ne bucurăm de mai multă verdeață. Pentru că încă se mai distruge, iar prin acțiunile noastre sperăm să-i mai conștientizăm pe oameni. Ceea ce mă bucură, însă, este că au început să apară asemenea manifestări: unii le atrag atenția altora dacă nu întrețin curățenia în zonele în care locuiesc”.