Silvicultorii așteaptă în trei săptămâni măsuri pentru securizarea muncii

Silvicultorii care au protestat marți, 29 octombrie, în fața Parlamentului în principal pentru măsuri care să le asigure securitatea în munca lor, au primit asigurarea că Proiectul de modificare și completare a statutului personalului silvic va fi legiferat în Plenul Camerei Deputaților în circa trei săptămâni. Asigurarea a fost dată chiar de președintele camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Protestul a fost organizat de Federației Sindicală Silva, al cărei președinte este inginerul băcăuan Silviu Geană, după ce șase silvicultori au fost uciși în păduri de hoții de lemn. Dar protestatarii au avut și alte revendicări.

„Sper – a declarat ziariștilor Silviu Geană – ca să nu fie doar o altă promisiune... În proiectul de modificare a statutului personalului silvic există obligativitatea dotării personalului angrenat în paza pădurilor cu armament letal sau neletal de serviciu. De asemenea, va fi asigurată dotarea personalului silvic cu mijloace de transport, cu mijloace de comunicație și alte mijloace de apărare prevăzute de lege. Totodată, va fi asigurat un nivel de salarizare corespunzător și, poate ceea ce este în egală măsură la fel de important, se va reduce vârsta de pensionare a personalului silvic care, nemijlocit, lucrează în activitatea de pază a pădurilor.”

Silviu Geană

Liderul Federației Silva a precizat că în situația în care proiecte de acte normative promise nu vor fi rezolvate vor fi organizate alte proteste.
Silvicultorii au mai primit promisiunea că tot în 2-3 săptămâni și încercarea de a se face o împroprietărire din patrimoniul public al statului cu 650.000 de hectare, pe care ei o contestă, va fi retrasă.

A câștigat Moineștiul un senator sau pierde un primar?

Viorel Ilie

Pentru Viorel Ilie, încă primar al municipiului Moinești, dar care are și un mandat de senator în buzunar, am toată stima. Iertată-mi fie, deci, intenția de a-i folosi numele în acest editorial, dar de mai multă vreme mă gândesc la felul în care politicieni sau manageri cunoscuți în județ lasă preocupările mai vechi, chiar și funcțiile câștigate prin vot, pentru responsabilități politice în Parlament. Oameni pe care îi vezi, îi urmărești și chiar îi apreciezi, aproape că dispar într-o lume despre care cu toții emitem deseori fel de fel de păreri și nu dintre cele mai bune.

Tânăr încă, dar și carismatic și mai ales om de caracter – așa cum mi-a făcut de la început impresia, primarul Moineștiului ne va reprezenta acum, din băncile Senatului României, pe toți băcăuanii. Misiune onorabilă, în definitiv, de mare răspundere și mai ales delicată, pentru care ai nevoie de anumite calități, nu mai multe ca pentru un bun primar, dar altfel parcă puse în valoare.

Până voi vedea ce fel de senator va fi Viorel Ilie, îmi amintesc, cu plăcere cum l-am auzit vorbind de la trimbuna Primăriei Moinești sau printre concitadinii săi ori pe la instituțiile de care depindea dezvoltarea orașului petroliștilor. Nu cred că am văzut, de exemplu, multe reuniuni în care se analizau oportunitățile de a accesa fonduri europene la care Viorel Ilie să nu fie prezent.

Dar am auzit destule și despre ce înseamnă ședințele din Parlament, despre ce rol poți juca în grupul tău parlamentar, cum te cam supui hotărârii de partid la voturile din plen sau pe secțiuni, cam cât de greu este să impui o inițiativă legislativă la care te gândești, poate, de ani și ani. Un fost parlamentar băcăuan, persoană foarte cunoscută și absolut onorabilă, om cu inițiativă, după primul mandat mi-a mărturisit cu mare sinceritate: „Domnule, nici dacă m-ar plăti în aur nu-mi mai trebuie Parlament!”. Oare de ce?

Dar, să fim optimiști. Nasc și la Moldova parlamentari buni.

Descoperire senzațională în Arhivele Naționale: Nouă caiete cu însemnări ale ilustrului politician băcăuan Iuniu Lecca

• consemnări din viața politică, socială și economică a Bacăului, dar și a României, precum și din viața familiei Lecca, acoperă circa nouă ani din perioada interbelică

Nouă caiete cu însemnări zilnice făcute pe o perioadă de nouă ani (1906 – 1915) de ilustrul politician și demnitar băcăuan Iuniu Lecca au fost descoperite în fondul cu același nume de la Arhivele Naționale București, transferat de la Academia Română. Fiecare caiet conține circa 100 de pagini, care au fost fotocopiate pentru a fi transcrise și date publicității, în următorii ani, de profesorul Dumitru Lecca, descendent (nepot al politicianului) al cunoscutei familii de boieri, politicieni, demnitari și militari de carieră Lecca, origiară din județul Bacău.

„În dorința mea de a reconstitui istoria familiei Lecca – ne-a declarat Dumitru Lecca -, deoarece pe timpul comunismului s-a făcut tot posibilul ca istoria vechilor familii și tot ce au însemnat în România să dispară, m-am interesat de orice surse posibile de a mai găsi documente vechi, fotografii, înscrisuri, mai ales că am avut neșansa ca foarte multe să fi fost distruse intenționat. Așa cum s-a întâmplat la conacul familiei de la Radomirești (Letea Veche), unde toate documentele care existau au fost puse pe foc”.

Fiecare dintre cele nouă caiete cu însemnări olografe reprezintă, în general, un an, deci este vorba de o perioadă de nouă ani, echivalentă cu aproape toată perioada în care Iuniu Lecca a fost parlamentar de Bacău din partea PNL, deputat și senator.

Conținutul lor – spune Dumitru Lecca – pot fi împărțite pe trei capitole distincte. Însemnările de familie se referă la întânirile pe care Iuniu Lecca le-a avut cu copiii, cu familia, cu activitatea sa la moșia de la Radomirești, importante mai ales pentru oamenii interesați de amănunte din politica agrară a vremii, de relațiile pe care familia Lecca le întreținea cu sătenii sau de modul în care trăiau și munceau oamenii locului.

Însemnările despre participarea lui Iuniu Lecca la viața băcăuană sunt legate de viața politică și socială a urbei și județului. Fiind și prefect de Bacău, dar și senator și deputat de Bacău, Iuniu Lecca avea foarte multe relații cu autoritățile locale, cu oameni de cultură, cu oameni din elita orașului. „Indiferent că se întâlneau la Prefectură, la o cafea sau la adunări electorale – spune nepotul politicianului -, acum vedem cum decurgeau acestea. Sunt foarte multe amănunte de bucătărie internă, de culise, puțin cunoscute, care cred că sunt de mare interes pentru că în toate apar nume de circulație importantă din Bacăul acelor vremuri”.

A treia parte a însemnărilor se referă la activitatea de parlamentar, dar nu descrisă sub forma unor rapoarte trimise, de exemplu, la partid sau în altă parte, ci a unor întrevederi de culise, personale, după ședințe furtunoase în Parlament, cu nume cunoscute ale politicii românești, gen Brătianu, Take Ionescu sau alții. Sunt și comentarii asupra a ceea ce s-a întâmplat în Parlament, aflăm păreri intime ale unora referitoare la unele legi, la unele situații din societatea vremii.

Cine a fost Iuniu Lecca

Iuniu Lecca

Iuniu Lecca s-a născut în 1863, la Bacău. A fost bacalaureat în Științe complete la Sorbona și s-a dedicat politicii și diplomației. A fost, pe listele PNL, deputat sau senator în Colegiul I Bacău în mai multe legislaturi (1891, 1895, 1899, 1901, 1905, 1907, 1912 și 1914), dar a fost și prefect de Bacău. În timpul Primului Război Mondial a organizat, din proprie inițiativă, un spital de campanie în oraș. Calitatea de parlamentar l-a caracterizat ca deosebit de activ. A luat atitudine în mule privințe ale politicii vremii. La moartea sa, în 1940, la Radomirești, colegul său de bancă parlamentară, Nicolae Iorga scria: „Era un aprig combatant politic și ideile sale și le spunea limpede și curagios, nesfiindu-se să atace și părțile intangibile când el credea că așa trebuie. Dar în relațiile personale era cel mai plăcut dintre oameni…”. Era un om sever, dar drept, și în relațiile de familie, chibzuit în administrarea averii.

Pe cât de atent cu toate acestea a fost Iuniu Lecca în viața sa, pe atât de tragic a fost modul în care i s-a tratat memoria după ce s-a stins fizic. A fost înmormântat la Biserica Dealu Mare, ctitorită chiar de familia Lecca și restaurată pe banii ei. „Comuniștii – scrie autorul monografiei -, în ura lor față de biserică și boieri, au profanat mormântul lui Iuniu, dar și pe cel al generalului Dimitrie Lecca, aflate conform tradiției în biserică, acoperindu-le cu o podea”.

O familie veche, posibil cu origini corsicane

Familia Lecca are rădăcini încă din vremea Imperiului Roman. La noi în țară a apărut odată cu o căpetenie a lui Mihai Viteazul, Aga Leca. Acum patru ani, Dumitru Lecca (fost antrenor al naționalei de baschet a României) a lansat în Bacău cartea „Cronica unei mari familii băcăuane. Boierii Lecca”, în care vorbește de 27 dintre membrii familiei, de la paharnicul Gheorghe Lecca (1800 – 1835) la primarul de Gioseni Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907), toți parlamentari, prefecți, primari, profesori sau magistrați, între care prefectul de Bacau Ioan (Enache) Gh. Lecca (1825 – 1876), ministrul de Finanțe și parlamentarul Gheorghe Gh. Lecca (1831 – 1885), generalul Dimitrie Gh. Lecca (1832 – 1888), senatorul, deputatul și prefectul Caton G. Lecca (1860 – 1913), prefectul liberal Ion G. Lecca (1863 – 1898), senatorul si deputatul liberal Victor G. Lecca (1865 – 1906), deputatul și senatorul liberal Iuniu I. Lecca (1863 – 1940) și prefectul Dimitrie I. Lecca (1865 – 1907).

Istoria familiei Lecca – spunea descendentul de astăzi, Dumitru - este foarte complicată și există multe păreri cu privire la geneza și evoluția ei. “Pînă la străbunicul meu - a opinat Dumitru Lecca – pe firul evocărilor se fac multe ipoteze. După unii, familia are origine italiană, după alții albaneză. Eu cred că mult mai probabilă este varianta italiană, de unde s-a ajuns și în Albania”. Niște regizori italieni au făcut și un film pe această temă, pentru că familia Lecca are în Italia o istorie, dar ei au vrut să cunoască și filiera românească. După cum spuneam, familia se trăgea din Corsica, pe care o stăpâneau. La un moment dat, au fost înfrînți acolo și s-au răspândit în Spania. Pentru destinul generalului din armata lui Mihai Viteazul, Aga Lecca, au veni cu ceva ani în urmă italienii în România să toarne filmul și astfel au ajuns și la Dumitru Lecca. Filmul lor a început la Suceava, ghidați de o carte a lui Octav Lecca despre boierimea română. Apoi au ajuns la Bacău. “Mie – a mai opinat urmașul familiei -, filmul lor nu-mi place prea mult: e o idee cam fantezistă. Scena fundamentală a fost filmată la biserica din Dealu Mare, unde un actor l-a întruchipat pe Aga Lecca. După ce își spune el replicile, pleacă spre altar, de unde ies eu, ca o ide de continuitate în timp a familiei. Eu cred că filmul putea spune mult mai multe despre ce au reprezentat membrii familiei. Pentru că ei chiar au însemnat ceva în acest județ și în această țară“.

„Eu cred că însemnările bunicului meu aduc o lumină nouă sau mai degrabă aspecte mai puțin cunoscute din istoria vremii. Îmi propun publicarea acestor caiete, dar este un travaliu foarte complicat, pentru că însemnările sunt scrise de mână, cu ortografia de atunci. Eu doar am fotografiat pagină cu pagină, iar descifrarea scrisului nu este una facilă. Deci, trebuie efectiv să transcriu însemnările. Până atunci, însă, voi veni cu o comunicare referitoare la primul caiet, pe care o voi prezenta la întrunirea din acest an a Arhivelor Statului Bacău, pentru a da sens următoarelor demersuri. Voi prezenta aspecte din toate cele trei capitole pe care le-am menționat. Și voi continua, în anii următori, cu extrase din aceste memorii”.

Dumitru Lecca, nepotul politicianului Iuniu Lecca

O sută de fermieri băcăuani la mitingul de protest din Capitală

Circa 100 de fermieri băcăuani membri ai Asociației Județene a Producătorilor Agricoli (AJPA) și ai Asociației Crescătorilor de Ovine Proovis au protestat marți, 7 iunie, alături de câteva mii de agricultori din toată țara, în fața clădirii Parlamentului, nemulțumiți de întârzierea plății subvențiilor din agricultură dar și de amânarea unor legi esențiale pentru acest sector.

Fermierii au solicitat reglementarea fiscalizării în domeniul lor (TVA, subvențiile nu trebuie supuse fiscalizării, iar producătorii sunt supuși unor abuzuri din partea ANAF) și au cerut ca responsabilii de întârzierea subvențiilor agricole să suporte consecințele. De asemenea, ei au cerut ca vânzarea terenurilor agricole către străini să fie stopată în regim de urgență, dar și reglementări clare pe Legea etichetării produselor agroalimentare și pe Legea Vânătorii, care acum blochează din nou pășunatul între 6 decembrie și 24 aprilie și limitează numărul de câini la turma de oi, precum și pe Legea produselor românești în supermarketuri.

Manifestația a avut loc la chemarea membrilor Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ai Federației ROMOVIS, ai Federației PROOVIS, ai Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine din România (Dobrogea), ai Asociației Crescătorilor de Bovine din Județul Covasna, ai Federației Naționale Pro Agro, ai Federației Crescătorilor de Bovine din România, ai Asociației Naționale a Crescătorilor de Vaci de Carne și ai Federației Naționale CAPRIROM.

Laurențiu Baciu, fermier băcăuan și președinte al LAPAR, s-a declarat mulțumit de modul în care a decurs acțiunea. Deși reprezentanții protestatarilor au fost invitați la Comisia de Agricultură a Parlamentului, pentru un dialog, ei au refuzat, dar în fața protestatarilor au venit ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, și președintele Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților, Nini Săpunaru, împreună cu patru dintre colegii săi.

Ministrul le-a promis agricultorilor că vor primi integral subvențiile până la finalul lunii iunie, iar săptămâna viitoare va avea loc o discuție pe tema vânzării terenurilor agricole către străini. „Vă înţeleg perfect și vă dau toată dreptatea – a spus ministrul Irimescu. Nu e normal ce se întâmplă cu întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata subvențiilor. Sunt convins că toți așteptați acești bani. Au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți, este vorba că ne-am complicat foarte tare anul trecut și s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată."

„A fost o surpriză pentru noi venirea politicienilor – a declarat la final Laurențiu Baciu. Noi eram obișnuiți să tot vorbim singuri. Cred că au înțeles și ei că noi contăm, că au priceput măcar în ceasul al doisprezecelea care este menirea agriculturii românești, că noi asigurăm securitatea alimentară, în condiții foarte grele”

„Politicienii care au venit în mijlocul nostru ne-au făcut din nou unele promisiuni. Noi nu lesăm înșelați așa de ușor de acestea și le vom urmări activitatea. Dar s-au făcut promisiuni cu termene, vizavi de plățile pentru zootehnie, de celelalte plăți pentru agricultori, pentru că mai sunt de dat vreo 500 de milioane de euro. S-a mai promis sprijin urgent pentru Legea privind produsele românești în supermarketuri, Legea vânătorii, Legea vânzării terenurile și altele.”

Daniel Ciobanu, președintele AJPA Bacău, vicepreședinte LAPAR