18.300 de fermieri băcăuani așteaptă plățile în avans de la APIA

Centrul județean al APIA

Până la jumătatea săptămânii abia încheiate, Centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a făcut plăți în avans pentru peste 8.500 de fermieri. Plățile vizează cuantumul pe hectar al plății unice pe suprafață, plata redistributivă și intervalele de suprafață pentru care se acordă aceasta, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și plata pentru tinerii fermieri.

„Până pe 30 noiembrie – ne-a declarat directorul Centrului județean al APIA, Ghiță Burlui-Bunea – vom plăti toți fermierii, inclusiv la plafonul aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine și caprine. În județ, plățile în avans sunt așteptate de 18.300 de fermieri”.

Acestea sunt primele plăți care se fac pentru anul 2018. APIA a demarat acordarea plăților în avans la 16 octombrie, cu prioritate pentru fermierii care dețin suprafețe cuprinse între 1 și 10 ha, urmând ca din 25 octombrie să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafețe mai mari de 10 ha de teren agricol.

Până pe 30 noiembrie se pot efectua plăți în avans de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat în Regulamentul Uniunii Europene.

Plățile se fac la cursurile de schimb valutar stabilite de Banca Centrală Europeană: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit la 28.09.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit la 29.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Prin Schema de plată unică pe suprafață, cuantumul pentru acest an este de peste 102 euro/ha, iar în avans se dau aproape 72 de euro. Plata redistributivă înseamnă 3,5 euro/ha pentru 1-5 ha și peste 35 de euro pentru peste 5 ha. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu înseamnă peste 58 de euro/ha pentru acest an și în avans aproape 41 de euro, iar plata pentru tinerii fermieri este de aproape 26 de euro pe hectar pentru tot anul, în avans fiind peste 18 euro.

„De la 1 decembrie – a mai precizat Ghiță Burlui-Buznea - se vor face plățile finale pentru anul 2018, care se vor finaliza până pe 31 martie”.

De ce fug românii de munca la coada vacii

Economia României, dar și alte domenii importante ale susținerii dezvoltării economico-sociale a țării încep să țipe tot mai tare după forță de muncă. Țara nu mai are oameni dispuși să lucreze în multe domenii de activitate, iar cauzele sunt multiple. Se vorbește de ani buni de exodul de forță de muncă, mai ales calificată, în Occident (semioficial se spune de vreo trei milioane de oameni, neoficial se aude acum de circa cinci milioane), dar și despre apetitul scăzut al celor tineri de a veni la muncă acolo unde pare mai greu.

Printre domeniile care au ajuns în asemenea situație se află agricultura, dar dacă până acum vorbeam aici de „pălmași”, acum se spune că nici fermieri, adică antreprenori, manageri, investitori etc. nu vom mai avea. Pentru că ne îmbătrânesc și fermierii și rămân tot mai puțini. Acum o săptămână, la o conferință regională un secretar de stat din Ministerul Agriculturii dădea, în premieră, câteva cifre culese chiar din Regiunea Nord-Est, din tabelele cu adevărații fermieri, adică acelea cu agricultorii care au depus cereri unice pentru acordarea de subvenții. Așa am aflat că la doar ceva mai mult de 168.000 de fermieri numai vreo 17.000 aveau vârste până în 40 de ani. Peste 1.500 erau spre a doua sau chiar a treia tinerețe, iar doi dintre ei au trecut de suta de ani.

În aceeași conferință, un director de liceu agricol spunea că închiderea celor mai multe școli de acest fel poate fi o cauză principală a fenomenului, pentru că înnoirea loturilor de tineri cu apetit pentru agricultură trebuie făcută mai ales de acolo. Din școli care să nu mai fie plasate la nivelul de jos al sistemului de învățământ, de care să fugă toți.

„Dacă nu-ți place cartea – se mai spune și acum pe la noi -, ai să ajungi la coada vacii sau la sapă!”. Da, în grajd nu e ca la mall, dar lucrurile au mai evoluat și aici sau – să fim cinstiți – ar trebui să evolueze și mai mult. Pentru că tot direct de la vacă, de la capră sau de la oaie vom lua laptele adevărat.

Ne îmbătrânesc fermierii! Se impune un schimb urgent de generații

• PNDR poate să susțină o astfel de strategie – este concluzia primei Conferințe regionale pe tema cunoscutului program de finanțare a mediului rural

Tineri sau în vârstă,
fermierii Regiunii Nord-Est au venit la Conferința PNDR

România are nevoie stringentă de o înnoire a generațiilor de fermieri, dar și de o politică și de o strategie coerentă pentru sprijinirea noilor generații care vor alege să lucreze în domeniul agriculturii și al dezvoltării mediului rural. Aceasta a fost, luni, 18 iunie, tema principală a primei conferințe „Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în Regiunea Nord-Est”. Manifestări similare vor avea loc în următoarele zile în toate celelalte șapte regiuni de dezvoltare ale țării. 

„Scopul acestei întâlniri – a spus Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - a fost de a avea o reacție privind felul în care vor merge finanțările pe partea de agricultură după 2020. În mod special am ales să punem accentul, în acest caz, pe tineri. Pentru că ei reprezintă, alături de cei mai experimentați, forța vitală a dezvoltării spațiului rural. Iar îmbătrânirea populației în mediul rural este arhicunoscută”.

Fermierii tineri au nevoie de mai mult sprijin
pentru a prelua frâiele agriculturii și dezvoltării rurale

Fermieri care apucă suta de ani

Secretarul de stat a venit cu date precise privind fenomenul îmbătrânirii populației din mediul rural și, implicit, al fermierilor, luate din lotul celor care au depus cereri unice de plată la centrele Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) din Regiunea Nord-Est. Astfel, în Regiune s-au depus 168.662 de cereri, pentru circa 1,32 de milioane de hectare de teren agricol. Dintre solicitanți, doar 187 au vârste până în 20 de ani, doar 5.189 sunt între 20 și 30 de ani și doar 12.095 au între 30 și 40 de ani. În concluzie, doar circa 17.000 sunt fermieri de până în 40 de ani. Iar media de vârstă crește. Regiunea are 16.961 de fermieri între 80 și 90 de ani, între 70 și 80 de ani sunt 32.625, între 60 și 70 de ani sunt 41.000, iar între 50 și 60 de ani 29.000, la fel ca și între 40 și 50 de ani. Însă sunt și 1.341 de fermieri care au între 90 și 100 de ani și doi fermieri au peste 100 de ani.

O reuniune pentru toate județele Regiunii Nord-Est

Secretarul de stat Alexandru Potor (centru)
și echipa care a condus Conferința PNDR

La conferința de la Piatra Neamț au participat fermieri, beneficiari mai vechi sau mai noi ori viitori beneficiari ai finanțărilor prin PNDR, primari, șefi de instituții agricole și reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală, inclusiv din județul Bacău. Conferința a fost organizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală și a fost gândită pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte în legătură cu implementarea eficientă a PNDR 2014 – 2020.

Alături de Alexandru Potor, la Conferință au fost și Daniel Crunțeanu – director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Carmen Boteanu – director general adjunct al Autorității de Management a PNDR, Lazăr Latu – directorul general al Agenției Zonei Montane și Mihai Dorneanu – director executiv al APIA Neamț, coordonator pe Regiunea Nord-Est.