Hai la muncă să muncim

„Munca înnobilează omul” – spunem uneori, cu gândul la rostul muncii pentru a fi cu adevărat oameni. Cu un asemenea precept ne educăm copiii, dar astăzi mai are el înțelesul și greutatea pe care i-au dat-o înaintașii noștri și chiar noi înșine?

Mai este munca o apetență conștient satisfăcută? Mă întreb citind un rezultat al unei analize a Organizației Internaționale a Muncii care arată că numărul tinerilor care muncesc continuă să scadă, deși în lume populația tânără crește numeric. S-a ajuns, în „câmpul muncii”, la numai 487 de milioane de tineri în 2019, față de 568 de milioane în 1999.

Cu toate acestea, în aceeași perioadă de timp se spune că incidența sărăciei extreme în rândul tinerilor a scăzut cu 20% la nivel global. Rezultatul îmi aduce aminte de opinia unui psiholog, el însuși tânăr: pentru a învăța cum să lucrăm, e nevoie să știm anumite legi umane. Nu pe cele de bun simț, care ni s-au tot băgat în cap, ci pe cele de funcționalitate umană. Astfel, vedem că azi, urmăm doar interesul, pentru că așa e fashion, la modă, și că așa e în business.

Organizația Națiunilor Unite (OIM) a adoptat, acum câțiva ani, Agenda 2030 a Dezvoltării Durabile, care încurajează și combaterea sărăciei, dar și reducerea numărului de tineri neîncadrați profesional sau într-un program educațional de formare profesională. Iar acest ultim obiectiv nu este într-un progres major.

Ca rezultat, în România rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 15,4% în trimestrul al doilea din acest an. Iar creșterea ratei șomajului este un impact direct negativ și al pandemiei actuale, peste nivelul mediu de 13,7% estimat de OIM pentru anul 2020 la nivel global.

Să nu uităm, însă, nici vorba din popor care spune „Hai la muncă să muncim, dă Doamne să nu găsim!”.

Munca la români: prime de activare, de instalare, de încadrare

România a juns să momească populația aptă de muncă să se apuce de treabă. După zeci de ani în care cei mai pricepuți, dar și cei mai curajoși au preferat să muncească prin străinătate, începem să avem tot mai des senzația că la noi nu mai are cine să o facă.

Nu ar fi ceva nou. De forță de muncă, evident, calificată, se plâng de câțiva ani buni angajatorii. Am văzut asemenea situații în industria constructoare de mașini, în chimie, în construcții, pentru a nu mai vorbi de agricultură. Marile întreprinderi au luat inițiativa, colindă din timp facultățile, de exemplu, bat palma cu studenții și-i așteaptă, la absolvire, la muncă. Alții au deschis școli profesionale proprii sau în colaborare cu instituțiile de învățământ.
Dar, mai nou, chiar Guvernul a intrat în joc și, iată, de la 1 decembrie se aplică măsuri „de avarie”: în sprijinul șomerilor care doresc să se angajeze se dau prime „de activare, de instalare, de încadrare”. Cine vrea să-și schimbe domiciliul la o distanță mai mare de 50 km, pentru a se angaja, va avea o primă de instalare de 12.500 de lei, iar dacă vine cu toată familia are 15.500 de lei. Cel care nu are loc de muncă și nu primește indemnizație de șomaj, dar vrea să se angajeze, va avea o primă de activare de 500 de lei. De asemenea, cei care fac naveta la mai mult de 15 km de domiciliu vor avea o primă de încadrare de 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi. Vor fi acordate subvenții și pentru angajatori. Și nu e totul.

A plăti pentru a momi oamenii la muncă în România nu e, însă, ceva nou. În anii ’80, cine se muta cu munca în Banat, de exemplu, primea o gospodărie la cheie. Zona rămăsese fără nemți.

Acum, România se pare că rămâne fără români. Cel puțin fără cei buni de muncă.

Sindicatele Sed Lex amenință cu greva generală

Protestul în fața clădirii Guvernului de miercuri 

poate fi uvertura grevei generale din luna iunie 

Sindicatele de sub umbrela Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex (cinci federații sidicale ale salariaților din instituțiile publice) amenință cu greva generală în luna iunie, dacă revendicările formulate de ele în aceste zile cu privire la majorarea salariilor nu vor fi luate în calcul de guvernanți. Miercuri, 20 mai, sindicatele Sed Lex au dat primul semnal al nemulțumirii față de modul în care sunt tratați de Executiv. Peste 700 de membri ai Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Locală, una dintre ele cinci federații ale Sed Lex, au protestat în fața sediului Guvernului, solicitând majorarea cu 10% a fondului de salarii alocat administrației publice. „Noi, sindicaliștii Sed Lex din Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău – ne-a declarat liderul sindicatului, Iulian Cerbu – n-am participat fizic la acest protest, dar am fost solidari cu această acțiune, am purtat banderole albe pentru a marca evenimentul și susținem cauza pentru care se protestează. În definitive, este vorba de condiții mai bune de trai, către care tindem toți, situație care cel puțin în domeniul nostru a devenit apăsătoare.”
Miercuri, la protestul din fața Guvernului, liderul Sed Lex, Vasile Marica, a descris modul în care percep salariații „grija” Executivului pentru cei care muncesc. "Suntem niște profesioniști care ne facem treaba, dar ei nu ne prețuiesc – a spus Vasile Marica. Guvernanții știu doar să spună că am avut creștere economică, însă munca de jos noi o facem, pe salarii de mizerie. Am avut discuții cu miniștrii Economiei, Finanțelor și cu ministrul Muncii, în urma cărora ni s-a comunicat că a fost constituit un grup de lucru care să reconsidere Legea salarizării. Din păcate, până acum n-am văzut scris nimic concret pe această temă. Trebuie să luăm atitudine, deoarece nu mai putem lucra în aceste condiții!".
Sindicaliștii cer să fie aplicate dispozițiile Legii nr. 71/2015 pentru toți funcționarii publici, indiferent de instituția în care lucrează, respectiv înlăturarea diferențelor apărute în salarizarea funcționarilor care ocupă funcții publice de același nivel. "Următoarea acțiune de protest este programată pentru luna iunie, când vom declanșa greva generală – a mai spus Vasile Marica. Data exactă a grevei generale va fi comunicată în timp util, astfel încât cetățenii să fie informați cu privire la programul acțiunilor greviste. Acest program presupune închiderea totală a peste 80% din instituțiile publice".

Iulian Cerbu a precizat, la rândul său, că vor urma consultări cu liderii sindicatelor Sed Lex din teritoriu pentru a se hotărî o acțiune atât de importantă. Din Alianța Sed Lex fac parte Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe, Federația Națională a Sindicatelor Muncii și Protecției Sociale, Federația Sindicatelor Statisticienilor din România, Federația Națională a Sindicatelor din Administrația Locală și Federația Polițiștilor Sed Lex.