Devenim o țară de analfabeți?

Cam toate firmele se plâng acum că nu mai găsesc salariați și mai ales oameni calificați pentru meseriile în suferință. Comentatorii fenomenului spun că e un paradox ca într-o țară cu 3,5 milioane de salariați numai în mediul privat să te plângi de lipsa forței de muncă.

A spune că oamenii mai bine pregătiți și mai hotărâți au luat calea străinătății și, uite, de aia nu mai are România forță de muncă, este deja un truism. Da, oamenii au fugit la mai bine, spun ei, la bani mai mulți, la condiții sociale și economice mai adevărate. La noi, cu siguranță pe axa unui populism deșănțat și cu tentă politicianistă, în perspectiva viitoarelor campanii electorale, se umblă la creșterea salariilor, se vorbește de un fel de campanie pentru a-i readuce pe românii stranieri acasă. Chiar acum două zile s-a lansat o nouă strategie de dezvoltare durabilă a României până în 2030, care să aibă în centrul ei… omul.

Sună frumos, prea frumos! Pentru că țara continuă să rămână fără oamenii buni de muncă. Iar aceeași comentatori ai fenomenului mai spun că în ultimii ani nici educația și nici formarea profesională adaptate la cerere nu au fost aplicate cum se cuvine.

Un articol de ziar vine, pe 11 decembrie, și el cu ceva cifre „încurajatoare”: în luna decembrie Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă organizează doar un curs de calificare pentru șomeri. Bun și acesta, e drept, dar și acolo s-au înscris numai 14 persoane. Tot anul, în Bacău au fost 29 asemenea cursuri, dar două treimi dintre cursanți au avut un nivel scăzut de pregătire.

Am rămas în țară mai mult cu analfabeții? Ce să facem cu ei? Dar oare ei, săracii, de or fi rămas analfabeți?

Sute de băcăuani au trecut pragul Bursei locurilor de muncă

Peste 725 de băcăuani au venit, vineri, 20 aprilie, la ediția din acest an a Bursei generale a locurilor de muncă, organizată în incinta principală a Muzeului „Iulian Antonescu” de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM). De la prima oră a manifestării, ora 9,00, mari grupuri de oameni, tineri sau ceva mai în vâstă, au intrat în fața standurilor în care peste 60 de angajatori au afișat meseriile pentru care doresc personal. La final, numărul celor selectați în vederea angajării a ajuns la 355. Cifrele sunt oarecum apropiate de rezultatele ediției de anul trecut a Bursei locurilor de muncă.

„Oferta centralizată la acuala ediție a Bursei – ne-a spus Daniela Balan, purtătoarea de cuvânt a AJOFM - a fost de 1.100 de locuri de muncă. Au fost contactați peste 500 de angajatori din județul Bacău, iar aproximativ 120 au și avut oferte de locuri de muncă. Angajatorii prezenți au ocupat, de altfel, la refuz spațiul pus la dispoziție pentru acest eveniment”. Am văzut în standuri reprezentanți ai unor firme mari din Bacău, precum Aerostar, dar și multe firme de producție industrială sau de servicii și chiar de consultanță pentru finanțare de proiecte ori de consultanță financiară.

Ofertele au fost pentru domenii variate – construcții, confecții și textile, confecții metalice, construcții de mașini, dar și domenii precum cel farmaceutic sau chiar militar etc., iar pe specializări pentru ingineri sau economiști, dar și pentru persoane care au făcut cursuri de calificare sau au experiență într-un domeniu sau altul. Au fost, însă, oferte și pentru muncitori necalificați.

„Pentru diferența de oferte vom proceda noi, AJOFM, la o mediere cu cei care caută locuri de muncă” – a precizat Daniela Balan.

Cu detalii privind actuala ediție a Bursei ocurilor de muncă vom reveni în ediția tipărită a ziarului nostru, de luni, 23 aprilie.

Munca la români: prime de activare, de instalare, de încadrare

România a juns să momească populația aptă de muncă să se apuce de treabă. După zeci de ani în care cei mai pricepuți, dar și cei mai curajoși au preferat să muncească prin străinătate, începem să avem tot mai des senzația că la noi nu mai are cine să o facă.

Nu ar fi ceva nou. De forță de muncă, evident, calificată, se plâng de câțiva ani buni angajatorii. Am văzut asemenea situații în industria constructoare de mașini, în chimie, în construcții, pentru a nu mai vorbi de agricultură. Marile întreprinderi au luat inițiativa, colindă din timp facultățile, de exemplu, bat palma cu studenții și-i așteaptă, la absolvire, la muncă. Alții au deschis școli profesionale proprii sau în colaborare cu instituțiile de învățământ.
Dar, mai nou, chiar Guvernul a intrat în joc și, iată, de la 1 decembrie se aplică măsuri „de avarie”: în sprijinul șomerilor care doresc să se angajeze se dau prime „de activare, de instalare, de încadrare”. Cine vrea să-și schimbe domiciliul la o distanță mai mare de 50 km, pentru a se angaja, va avea o primă de instalare de 12.500 de lei, iar dacă vine cu toată familia are 15.500 de lei. Cel care nu are loc de muncă și nu primește indemnizație de șomaj, dar vrea să se angajeze, va avea o primă de activare de 500 de lei. De asemenea, cei care fac naveta la mai mult de 15 km de domiciliu vor avea o primă de încadrare de 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi. Vor fi acordate subvenții și pentru angajatori. Și nu e totul.

A plăti pentru a momi oamenii la muncă în România nu e, însă, ceva nou. În anii ’80, cine se muta cu munca în Banat, de exemplu, primea o gospodărie la cheie. Zona rămăsese fără nemți.

Acum, România se pare că rămâne fără români. Cel puțin fără cei buni de muncă.

Consiliere antreprenorială pentru 1.000 de şomeri din mediul rural

• Judeţul Bacău intră în sfera de interes a aplicanţilor unui proiect cu fonduri europene pentru dezvoltarea durabilă în comunităţile rurale

Lansarea proiectului în Bacău a reunit 
primari, consilieri locali, întreprinzători şi ziarişti

Creşterea gradului de informare şi conştientizare a peste 500 de persoane în ceea ce priveşte necesitatea dezvoltării durabile a comunităţii rurale, facilitarea accesului la ocupare în domenii non-agricole pentru 500 de persoane, creşterea gradului de ocupare din Regiunea Nord-Est prin angajarea a 21 de persoane, creşterea oportunităţilor de ocupare a 500 de oameni şi asigurarea sustenabilităţii rurale prin înfiinţarea a 30 de noi afaceri în domenii non-agricole sunt obiectivele proiectuilui "Dezvoltare durabilă în comunităţi rurale", lansat astăzi, 26 iunie, în Bacău.

Administratorul proiectului este societatea Romair Consulting Bucureşti, care beneficiază pentru aceasta de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane împreună cu partenerii ei, Fundaţia Şcoala Română de Afaceri a Camerelor de Comerţ şi Industrie, filiala Satu Mare, şi Fundaţia Culturală Qvo Vadis.

La evenimentul de lansare au venit primari ai unor comune din judeţul Bacău, reprezentanţi ai unor consilii locale şi societăţi comerciale din mediul rural, dar şi ziarişti. "Proiectul - a spus managerul acestuia, Ioana Boeru - este lansat în toate judeţele Regiunii Nord-Est. Durata aplicării lui este de 20 de luni, perioadă care a început deja la 1 mai".

Aplicanţii spun că se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii resurselor umane din comunităţi rurale din Regiunea Nord-Est, prin atragere şi integrare pe piaţa muncii în activităţi non-agricole şi prin educaţie, consiliere şi asistenţă antreprenorială a şomerilor, a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi a persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă. "Practic, proiectul nostru - a precizat responsabilul de aplicare a lui, Hanelore Bening - urmăreşte conştientizarea de către grupul ţintă a trei concepte cheie şi a implicaţiilor acestora asupra comunităţilor din care fac parte: cultura antreprenorială, iniţierea în activităţi economice cu profil non-agricol şi dezvoltarea durabilă".

Dintre cele 1.000 de persoane care vor constitui grupul ţintă al proiectului, oameni fără loc de muncă din mediul rural, 750 vor fi şomeri (100 de şomeri de lungă durată, 100 de şomeri tineri şi 150 de persoane în căutarea unui loc de muncă), precum şi 250 de persoane ocupate în agricultura de subzistenţă.

Un grup de tehnicieni ai aplicanţilor proiectului vor lua la rând cele mai vulnerabile localităţi ale judeţelor Regiunii Nord-Est şi vor identifica zonele în care vor fi deschise activităţile înscrise în acest proiect. Responsabilul financiar al proiectului, Bogdan Boeru, spune că asemenea zone au fost, deja, identificate, judeţele Botoşani, Bacău, Neamţ şi Suceava fiind primele pe listă. Orice apel din partea consiliilor locale, al unor societăţi comerciale, al unor întreprinzători locali etc. vor fi bine venite pentru fixarea centrelor de desfăşurare a activităţilor din proiect. Indicatorii de succes ai proiectului sunt 1.000 de persoane informate privind posibilităţile de pe piaţa muncii, 300 de participanţi la seminariile interactive, 150 de persoane certificate în antreprenoriat, 30 de noi afaceri începute şi 21 de persoane angajate, dintre care 11 femei.