De la noapte, habemus brexit

Cu numai câțiva ani în urmă, britanicii, urmașii marelui Shakespeare, dar și cofondatorii a ceea ce acum aproape 50 de ani avea să fie Comunitatea Economică Europeană, viitoarea Uniune Europeană (UE), și-au pus din nou întrebarea lansată de marele Will: „To be, or not to be”. A fi sau a nu fi? De data aceasta cu privire la a rămâne sa a nu rămâne în UE.

Pentru a ajunge la o concluzie și la o hotărâre istorică, britanicii s-au duelat între ei (în vorbe și păreri, desigur), dar cei care au învins au fost adepții a ceea ce din această noapte numim „brexit”, adică exitul Regatului Unit din UE.

Gata, Europa Unită va naviga pe oceanele lumii fără celebra flotă a Regatului Unit. Și unii și alții, adică europenii din UE și britanicii, se cred „uniți”, dar fiecare în dreptul lor. Brexitul înseamnă, de fapt, divorț, cu tot cu binecunoscutul partaj.

Consecințele par, la prima vedere, liniștite. Toți speră ca relațiile celor două „uniuni” să rămână normale, pașnice. Dar, în detalii se văd drame și dezastre: unii își vor închide afacerile, alții se vor întoarce la casele lor, inclusiv mulți români, iar alții – britanicii, desigur – se vor demoniza pe vecie, pentru că unii au vrut brexit, alții nu. Cum o fac de vreo trei ani.

Până una alta, normalizarea noii situații va dura cel puțin un an, timp în care schimbarea nu va părea prea dureroasă. Iar până la 31 decembrie și libera circulație va fi cum a fost. Pentru ce va urma, străinii ajunși în Regat vor trebui să obțină un punctaj minim de la autorități pentru a mai rămâne acolo. Ambasadorul român la Londra spune că la astfel de test au aplicat deja 437.000 de români.

Odată cu brexitul, întrebarea scornită de Marele Will și-a primit un răspuns. Dar de acum așteaptă încă multe altele pe această temă, iar relațiile comerciale ale Regatului Unit cu piața europeană rămâne crucială. Pentru că totul e numai până la bani și pe fondul brexitului.

Deci, to be or not to be? That is the question!

Muștele Eladei n-au auzit nici de regulile UE, nici de Brexit

Am rămas pe gânduri, în primii ani ai deceniului ’90, când o cunoscută colegă de breaslă a părăsit Televiziunea Română, după o scurtă dar fulminantă carieră, și a plecat la BBC. Dar, am fost de-a dreptul frapat când am citit, într-un interviu pe care i l-a acordat unui confrate, una dintre principalele cauze care i-au determinat plecarea din TVR: acolo începuseră șefii să impună prea multe reguli!

Mă gândesc de vreo 25 de ani la motivul invocat de colega noastră, pe care cel puțin la început l-am considerat un sofism. Un raționament corect, dar bazat pe aspecte neesențiale ale fenomenului. De doi încoace, poate chiar de mai mult timp, aud însă tot mai des de tirania regulilor care ne înrobește ca națiune independentă, pentru că am intrat în horă cu europenii din UE. Reguli peste reguli – spune multă lume – vin de la „Înalta Poartă” a Bruxelului, iar durerea coace mocnit. De vreo săptămână, însă, buboiul acesta s-a spart acolo unde a copt mai mult, adică în Marea Britanie: Brexit!

Jos Regulile în UE! – pare a fi acum sloganul zilei. Încă din 2005, olandezii – spunea chiar premierul acestora, Jan Peter Balkenende - au votat împotriva noii Constituții europene, unul dintre motive fiind că UE decide prea multe reguli sau își asumă prea multe responsabilități care ar trebui să revină statelor membre.

Avem nevoie de o libertate pe care în UE numai pe la greci am mai văzut-o? Ar fi bun exemplul lor, adică un fel de nesupunere ostentativă, pe motiv că suntem independenți, suntem țară de sine stătătoare?

Trecător prin vechea Eladă, „fotografiam” totul. Am văzut deseori aspecte care mi-au adus aminte exact de regulile impuse de UE, pe care le credeam tabu, menite să ne civilizeze în stil occidental, dar care acolo, la greci, nu prea se aplicau. Bâzâia musca vreo ciozvârtă pusă pe tarabă fără nicio măsură de protecție sanitară? Nu intervenea nimeni. Poate că muștele Eladei sunt curate. Și, mai ales, nu au auzit de regulile UE. Nici de Brexit.

Agricola a făcut investiții pentru export în Anglia. Brexit-ul le poate anula

În Bacău, una dintre principalele companii în care se simte efectul brexit-ului votat în Marea Britanie (ieșirea acestei țări din Uniunea Europeană) este Grupul Agricola. Marea Britanie este, de circa un an și jumătate principalul pertener extern al Grupului, un partener important și prin prisma calității produselor exportate pe această piață, din punct de vedere al materiilor prime sofisticate folosite.

În plus, compania a achiziționat ecchipamente speciale în acest scop, pentru a putea onora comenzile din Marea Britanie, piață care impune anumite condiții de prezentare a produselor. Investițiile sunt insuficient amortizate la acest moment – a spus președintele Grupului Agricola, Grigore Horoi.

În general este vorba de ambalaje speciale cerute de importator, dar și de calibrarea produselor. „Pentru a fi acreditat pe piața Marii Britanii trebuie îndeplinite anumite cerințe – a precizat Tatiana Cimpoeșu, vicepreședintă a Grupului. Iar acreditarea trebuie reînnoită o dată la trei ani. Este o piață foarte specializată în privința categoriilor de consumatori. Acolo este foarte căutat, de exmplu, pieptul de pui, dar cu greutate în pachet de numai 90 - 110 grame. Și așa mai departe”. O parte din produse – a completat Grigore Horoi – ajung direct în rețeaua HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), deci produsele trebuie specializate pe zona lor de servicii gastronomice, pentru că și plătesc pentru acest lucru.

Agricola mai exportă în Germania, în Franța, în Italia, în Olanda și în ale țări, dar în ultima perioadă ponderea exportului era în Marea Britanie.

Societățile comerciale, în special, dar și unele instituții financiare sau de altă natură fac analize asupra situației în care s-ar putea afla dacă brexit-ul va fi pus în practică de autoritățile engleze. Evident, e vorba de toți cei care sunt angajați în relații comerciale sau de investiții cu parteneri britanici. Brexit-ul poate avea efecte asupra impozitelor directe, a TVA, a taxelor vamale, a mobilității forței de muncă, pot apărea probleme legale, contractuale sau legate de protecția datelor. Pot apărea costuri asociate cu reorganizarea structurală, dar ar putea fi vorba și de fluctuații ale cursului de achimb, de volatilitatea bursieră etc.