Programul pentru promovarea la export a IMM-urilor a ajuns la final

• unul dintre cele două Centre de Afaceri pentru Export din program a fost creat la Bacău

Finanțatorii, managerii și beneficiarii proiectului „Servicii integrate de export pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România”, aplicat prin două Centre de Afaceri pentru Export (CAE), au marcat marți, 2 iulie, finalizarea acestuia. Evenimentul a avut loc la București și a fost găzduit de CEC Bank, instituție prin care au fost acordate finanțările. Proiectul face parte din „Programul româno-elvețian pentru IMM-uri” susținut timp de doi ani din Contribuția elvețiană pentru România pentru peste 100 de firme cu activitate în agricultura ecologică și producția de mobilier. Unul dintre cele două CAE a funcționat la Camera de Comerț și Industrie din Bacău.

Valentin Mavrodin, Arthur Miller, Ștefan Oprea,
Laurențiu Gabriel Mitrache

La evenimentul de la București au fost prezenți, între alții, Ștefan Radu Oprea – ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Excelența Sa Arthut Miller – ambasadorul Confederației Elvețiene la București, Valentin Mavrodin – secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice și Laurențiu Gabriel Mitrache – directorul general și președintele Comitetului de direcție al CEC Bank. Din Bacău au venit Cezar Olteanu – expert la CAE și o parte dintre beneficiarii proiectului de susținere a exporturilor.

Prezentarea proiectului și a rezultatelor lui a fost făcută de managerii acestuia, Marie-Jeanne Dumitrescu și Marian Dobrilă, și de Ramona Ivan, directoarea Direcției Relații Internaționale și Fonduri Structurale a CEC Bank.

Despre modul în care au primit credite și cum le-au folosit în proiect au vorbit reprezentanți ai unor firme beneficiare. Iar despre serviciile oferite de CAE Bacău a vorbit Cezar Olteanu.

A face export se învață școlărește

Pin proiectul de susținere a exporturilor, participanții au participat la cursurile oferite de organizatori și au participat la șase târguri internaționale din Europa și Asia în calitate de expozanți sau vizitatori. Experiența astfel acumulată – au spus beneficiarii – le-a oferit încrederea de a crea produse sub brand propriu și posibilitatea să testeze ofertele pe piețe din medii culturale diferite, dar și să obțină informații pentru a-și adapta produsele în funcție de exigențele clienților. Prin proiect au fost constituite și patru clustere (câte două pentru agricultura ecologică și producția de mobilier, unul, cu implicarea CAE Bacău fiind constituit zilele acestea la Roman). De asemenea, cele două CAE au fost parte din misiunea românească la Târgul de la Ningbo, din China, poarta de import a Chinei din convenția de schimburi de mărfuri cu Europa de Est.

În luna aprilie, CAE Bacău a fost vizitat chiar de ES Arthur Miller, care a apreciat rezultatele obținute acolo.

Mostre din produsele bio ale firmelor din program au fost expuse și în incinta conferinței.

La conferința de închidere a proiectului pentru participarea IMM la export a fost dezbătută și sustenabilitatea CAE pentru a permite continuarea serviciilor și după finalizarea proiectului, pentru crearea unui model de afaceri replicabil în celelalte regiuni sau sectoare. „Accentul pus acum - a spus Ștefa Radu Oprea - este pe continuarea proiectului. Trebuie să învățăm din ce în ce mai mult despre export. Suntem într-o ofensivă de recucerire a piețelor externe tradiționale, din Asia, din Zona Golfului etc., iar prin acest proiect știm mult mai bine cum să abordăm o piață și cum să avem produse căutate acolo”.

Rolul camerelor de comerț în program a fost benefic

Cezar Olteanu, la tribuna conferinței

Înființarea CAE pe lângă camerele de comerț – consideră reprezentanții CAE Bacău - a fost inspirată, pentru că acestea din urmă sunt reprezentantele comunităților de afaceri locale, care cunosc cel mai bine viața de afaceri a comunităților. „Camerele de comerț - a spus, la conferință Cezar Olteanu - au ca misiune promovarea economiilor locale, în consonanță și cu obiectivul proiectului pe care tocmai l-am finalizat. Importanța plasării CAE pe lângă camerele de comerț s-a văzut încă din faza de recrutare a participanților. Pentru ai găsi pe cei 40 de beneficiari, am contactat peste o mie de firme, din Regiunea Nord-Est și din zonele învecinate. Astfel, 13 firme din producția de mobilier și șapte din agricultura ecologică au participat și la târgurile internaționale”.

„Elveția susține programe pentru eliminarea disparităților economice și sociale în țările UE. Acum, în România, suntem impresionați de spiritul antreprenorial demonstrat de managerii firmelor beneficiare de programul pentru promovarea la export. Și colaborarea instituțiilor publice interesate de program a fost una pozitivă. Iar rezultatele programului sunt impresionante. Au fost create locuri de muncă și o bază solidă pentru creșterea economică. Și vă încurajăm să susțineți sustenabilitatea CAE Bacău și Ploiești.”

ES Arthur Miller, ambasadorul Confederației Elvețiene la București

Pe cine sperie deprecierea Leului

Leul s-a depreciat, la jumătatea săptămânii abia încheiate, cu 0,42 de bani, cu 0,09% față de euro, și a ajuns din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Toată lumea vede acum un euro mai scump, cursul stabilit de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,6764 lei/euro.

Prin urmare, tot ce este socotit în euro la noi, mă refer la prețuri și tarife sau la dobânzi percepute la credite bancare, va fi mai scump. Telefonia și internetul, de exemplu, ne va arde mai rău la buzunare, dar nu sunt singurele cazuri.

De ce se întâmplă fenomenul? BNR explică sec: noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele în piețele valutară și monetară interbancară, strâns corelate. Iar pe acestea se caută noi niveluri de echilibru. S-o fi căutând, dar sunt comentatori ai fenomenului care în acest an văd deja un euro la cinci lei! Și tot unii ca ei mai spun că deprecierea are la bază tocmai măsurile economice ale Guvernului, care nu dau mari garanții investitorilor că urmează vremuri bune. Să vezi de acum încolo scumpiri de tot felul!

Slăbirea leului îi face însă fericiți pe alții. Primii sunt exportatorii de la noi, care dacă vând în euro au lei mai mulți în conturile bancare. Se întâmplă mereu, iar exportatorii îmi spun că stau tot timpul cu ochii pe cursul valutar. Au dreptate. Chimcomplex Borzești, de la noi, e unul dintre acești exportatori. Dar l-am auzit vorbind frumos despre necesitatea unui leu mai slab și pe cunoscutul om de afaceri Viorel Cataramă: în condițiile în care România mai mult importă decât exportă, o astfel de paritate la export ar aduce în țară mai mult capital. Ceea ce, evident, nu e rău deloc: investiții mai mari, export mai mult, locuri de muncă mai multe și tot așa.

Tot răul spre bine – spune o vorbă înțeleaptă, din popor.

A început înscrierea firmelor care doresc să fie promovate la export

• Camera de Comerț și Industrie Bacău este centru zonal de promovare

Agricultorii eco și fabricanții de mobilier din zona Moldovei
s-au întâlnit, recent, în Bacău, cu managerii proiectului

Echipa de management a proiectului „Servicii integrate de export, pentru IMM-urile din România”, în care camerele de comerț și industrie din Bacău și Ploiești sunt centre zonale pentru promovarea exportului, a dat startul selecției celor 80 de firme care vor beneficia de instruire pentru a deveni competitive pe piețele intenaționale. Înscrierea pentru selecție se încheie pe 10 noiembrie.

Vor fi selectate firme din agicultura ecologică și din industria de mobilier care au capacitate de producție și competența managerială pentru a exporta produse cu valoare adăugată ridicată. „Se pot înscrie în program firmele care nu au mai exportat până acum, dar și cele care au exportat pe o singură piață, către un singur distribuitor sau alte firme care prin aplicația completată dovedesc că au potențial de export” – spune managerul proiectului, Marian Dobrilă.

Astfel, vânzarea unor produse cu valoare adăugată mare printr-un grad ridicat de procesare și inovare, care au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, va fi punctată în procesul de departajare. De asemenea, dotarea firmei cu echipamente tehnologice și capacitatea de a crește sau îmbunătăți produsul pentru a corespunde noilor piețe pot aduce puncte participanților. Alte criterii determinante sunt existența cererii pe piețele internaționale pentru produsul comercializat și bonitatea financiară a firmei. În plus, este necesar ca firma să dispună de o echipă de management flexibilă, capabilă să se adapteze pentru a avea succes la export.

Cum vor fi instruite firmele

Firmele selectate vor intra într-un program susținut de instruire, desfășurat pe parcursul unui an. Pregătirea va aborda strategia de export, analiza piețelor internaționale cu potențial, crearea unor produse inovatoare și dezvoltarea tehnologică, ambalare și etichetare, branding și promovare, legislație fiscală, certificare și standarde de calitate, canalele de distribuție.

Cursurile vor fi susținute de o echipă de specialiști români și străini, dar și de echipele de specialiști ale Centrelor de Afaceri pentru Export din Bacău și Ploiești, create în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie, în prima etapă a acestui program, prin servicii de coaching și mentoring. La finalul etapei de instruire, firmele vor avea un plan de afaceri pentru export și vor putea participa gratuit la o serie de expoziții internaționale și sesiuni de matchmaking. 

Pentru a aplica în cadrul acestui program, firmele trebuie să completeze, până pe 10 noiembrie, un formular disponibil online la adresele www.caebc.ro/aplicatie sau www.caeploiesti.ro/aplicatie.

Proiectul este cofinanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român.