Un fotograf de epocă a mutat, pentru două luni, cursul Tazlăului în Bacău

• la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” a fost vernisată expoziția de fotografii „Țăranii lui Prato”, prima expunere unitară în public a 50 dintre fotografiile realizate de fotograful Emil Prato la Tescani

Mihai Ceucă, Iulian Bucur și Sebastian Sascău (dreapta)
la vernisaj

Băcăuanii amatori de istoria autentică, dar și de artă, pot retrăi, în următoarele două luni, atmosfera patriahală a meleagurilor rurale ale județului de acum aproape o sută de ani dacă vizionează expoziția de fotografii de epocă vernisată la Complexul Muzeal „Iulian  Antonescu”, pe care organizatorii au intitulat-o „Țăranii lui Prato”.

În 50 de reproduceri de fotografii după operele lăsate nouă de unul dintre cei mai apreciați, dar și cei mai necunoscuți artiști fotografi ai României, băcăuanul Emil Prato, dar și prin expresivitatea unor exponate aduse lângă simeze din secția de Etnografie a Complexului muzeal, în doar câteva minute poți parcurge un întreg univers rural. {eful secției Etnografie a muzeului, Iulian Bucur, cunoscutul colecționar și maximafilist Mihai Ceucă, dar și artistul fotograf Sebastian Sascău au muncit pe brânci o bună perioadă de timp pentru a scoate din patina uitării capodoperele fotografice ale lui Emil Prato. O parte dintre fotografiile expuse provin chiar din Centrul de cultură de la Tescani, altele de la Arhivele Statului, dar și din colecția personală a maximafilistului Mihai Ceucă (cel care a și căutat mult timp în arhive date și documente despre Emil Prato) și de la profesorul Aurel Stanciu.

„Emil Prato – a spus Iulian Bucur - s-a oprit, cu aparatul său fotografic și în satele județului, un subiect important pentru el. Poate, la invitația Rosetteștilor, a fotografiat și împrejurimile Tescaniului, râul Tazlău, pădurea, vitele și oamenii. Emil Prato a contribuit, astfel, la susținerea concretă a faptului că portul românesc a fost o pavăză a limbii și a naționalității noastre”.

În expoziție, fotografiile au fost aranjate tematic, astfel încât vedem țăranii din Tescani la câmp, la prășit sau la coasă, păzind vitele, lucrând în gospodărie, dar și la hora satului. Un grupaj distinct îl ocupă imaginile surprinse pe malurile Tazlăului, care acum, datorită lor, timp de două luni Tazlăul va curge liniștit și prin Bacău. În imagini apar chipuri expresive, portrete autentice ale țăranilor de acum circa o sută de ani. Suita de fotografii se încheie cu patru portrete ale Marucăi Rosetti-Cantacuzino-Enescu, dar și cu un portret al lui Emil Prato lucrând în atelierul său.

„Emil Prato – a spus Mihai Ceucă - a fost artistul fotograf datorită căruia mai putem revedea astăzi imaginile urbei cu un veac mai tânără. Fotografiile lui Prato au fost folosite de Gr. Grigorovici pentru ilustrarea culegerii sale monografice «Bacăul din trecut și de azi», dar și pentru realizarea unui set de cărți poștale ilustrate și de vignete filatelice dedicate vieții țăranilor de pe Valea Tazlăului, din Tescanii Marucăi”. Acestea pot fi văzute, în expoziție, aranjate în două vitrine distincte.

Emil Prato avea, în Bacău, studioul fotografic „Adèle”, din strada Regele Ferdinand nr. 35 (cam pe unde se află, acum, agenția CFR, pe Bulevardul N. Bălcescu).

Comorile colecționarilor: Țăranii lui Prato în expoziție

„Țăranii lui Prato”, o expoziție care își așteaptă vernisajul joi, 15 decembrie, de la ora 14,00, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, vine să demonstreze că o bună colaborare între cercetătorii profesioniști și cei amatori, precum și utilizarea complementară a colecțiilor particulare în expozițiile muzeale, asigură succesul la public.  

Expoziția va etala circa 50 de fotografii de epocă, realizate la începutul secolului al XX-lea de fotograful băcăuan Emil Prato, adunate acum la un loc de specialiștii muzeului, Iulian Bucur și Sebastian Sascău, împreună cu Mihai Ceucă, un cunoscut colecționar și filatelist băcăuan.

„Emil Prato – am aflat chiar de la colecționarul-filatelist - a fost artistul fotograf datorită căruia mai putem revedea astăzi imaginile urbei cu un veac mai tânără. Fotografiile lui Prato au fost folosite de Gr. Grigorovici pentru ilustrarea culegerii sale monografice «Bacăul din trecut și de azi», da, și pentru realizatea unui set de cărți poștale ilustrate și de vignete filatelice dedicate vieții țăranilor de pe Valea Tazlăului, din Tescanii Mărucăi Rosetti-Cantacuzino-Enescu. «Țăranii lui Prato» au conservat portul național, iar fotografiile, împreună cu celelalte obiecte expuse de organizatori, vă vor convinge de adevărul afirmației”.

Emil Prato avea, în Bacău, studioul fotografic „Adèle”, din strada Regele Ferdinand nr. 35 (Bulevardul N. Bălcescu de astăzi). „Acolo – spune, pe pagina sa de Facebook, șeful secției Etnografie, Iulian Bucur - s-au pozat, cu neveste și copii, mai toți băcăuanii cu dare de mână. Poate, la invitația Rosetteștilor, a fotografiat și împrejurimile Tescaniului, Tazlăul, pădurea, vitele și oamenii. Țăranii lui Prato sunt la seceră, la coasă, pe drum cu căruța, se odihnesc sau sunt la horă. Emil Prato a contribuit la susținerea concretă a faptului că portul românesc a fost o pavăză a limbii și a naționalității noastre”.

Emil Prato, în laboratorul foto