Medalie de aur dedicată băcăuanilor

Cunoscutul colecționar băcăuan Mihai Ceucă se numără printre medaliații cu aur ai recentei expoziții dedicată împlinirii a 100 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, Zilei Eroilor Neamului și Centenarului Marii Uniri organizată în municipiul Bistrița. Exponatul său de cărți poștale ilustrate de epocă intitulat „Ferdinand I, Regele României Mari” a fost apreciat atât de vizitatori, cât și de membrii juriului pentru valoarea pieselor care evocă viața și activitatea politică a Regelui Întregitor. „Dedic această medalie băcăuanilor care m-au susținut și încurajat” – a declarat colecționarul.

În anul Centenarului Marii Uniri, asociațiile filatelice din țară au decis să omagieze eroii Unirii prin mai multe expoziții programate în marile orașe. Între acestea, expoziția filatelică națională „Virtus Romana Rediviva” din județul Bistrița-Năsăud, ajunsă la cea de a XI-a ediție, a reunit 39 de exponate din toate clasele filatelice și a fost prezentată publicului din municipiile Bistrița și Năsăud. Dovadă a prestigiului de care se bucură organizatorii bistrițeni stă, pe lângă numărul mare de exponate prezentate, valoarea și înalta ținută grafică a colecțiilor care au fost apreciate cu un număr record de zece medalii de aur.

Exact acum un an, la expoziția filatelică națională „Virtus Romana Rediviva” din municipiul Bistrița, organizată cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României, exponatul colecționarului Mihai Ceucă „Oficiul poștal Bacău – istorie poștală 1858-1948”, a fost premiat tot cu o medalie de aur.

Biserica Armeană din Bacău, în imagini 3D

Tânărul arhitect băcăuan Alexandru Șerban Bălan, care s-a remarcat deja prin câteva proiecte animate propuse pentru a da orașului o față modernă și civilizată arhitectural, lucrează în prezent la refacerea cu mijloace specifice tehnologiei IT a imaginilor unor imobile din zestrea istorică a Bacăului. Cititorii presei băcăuane au putut vedea, recent, o suită de imagini din diferite unghiuri ale fostei Stații de cale ferată (Gara Bacău).

Acum, Alexandru Bălan ne propune câteva imagini ale fostei Biserici Armene, realizate prin randare după fotografi vechi ale acestui obiectiv.

Biserica Armeană din Bacău – aflăm din documentarul postat de colecționarul Mihai Ceucă pe blogul „Bacău… Addenda monografiilor. Vol. 4-Biserica Armeană” (http://bacauepocavol4.blogspot.ro/ ) - a fost construită începând din 1848 de comunitatea armeană în zona situată între Centrul orașului și Gară, pe unde trecea și fosta Stradă Armenească, acum Strada Ioniță Sandu Sturza. Terenul bisericii se afla pe locul aflat vizavi de fosta Casă a Modei, pe care acum sunt construite blocuri de locuințe și vile.

Biserica era considerată o perlă a arhitecturii locale, un edificiu de mari proporții, la care construirea căuia a contribuit cu 200 de galbeni chiar domnitorul Mihail Sturdza – cum spune Ortensia Racoviţă în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacău" din 1895. Afectată la cutremurul din anul 1940, biserica a fost declarată inutilizabilă. În zonă, noua orânduire instaurată după 1944 a aplicat propriile ei planuri de sistematizare urbană, dar clădirea bisericii a rămas în picioare. Cutremurul din 1977 i-a măcinat, însă, turlele, iar toată construcția devenise o ruină. În scurt timp s-a luat de acolo tot ce se mai putea recupera – scrie Mihai Ceucă în documentarul său. În octombrie 1977 terenul era deja nivelat.

În edițiile următoare vom publica imagini realizate tot de arhitectul Alexandru Bălan, care lucrează și la imagini ale fostului Ateneu băcăuan și la cele ale fostului Turn al Pompierilor din urbe.

Cartea anului 2016: albumul „Bacău, urbea cu parfum de epocă”

Albumul „Bacău, urbea cu parfum de epocă”, realizat de colecționarul și maximafilistul Mihai Ceucă, apărut anul trecut la editura Magic Print din Onești, a fost distins cu titlul „Cartea anului 2016” și diploma de excelență acordate de Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. În album apar, adnotate și grupate în 15 capitole, în funcție de obiectivele prezentate și de semnificația lor socială și economică sau culturală, aproape jumătate dintre cele 300 de ilustrate adunate, în mai mult de o jumătate de secol, de inginerul Mihai Ceucă.

„M-am străduit toată viața să respect o regulă a bunului simț care recomandă ca atunci când te afli printre oamenii mari să nu te ridici pe vârfuri – a scris, cu acest prilej, pe pagina sa de Facebook Mihai Ceucă. Ce faci însă, atunci când oamenii mari se apleacă la nivelul tău pentru a te dezmierda? Eu zbor în al nouălea cer și de acolo strig tare, să audă toată lumea: vă mulțumesc, Oameni Mari!”.

Mihai Ceucă

Lucrarea face parte dintr-o serie de patru albume, primele trei publicate la aceeași editură și tipărite la aceeași tipografie, Magic Print, și semnate de profesorul Corneliu Stoica. Ele cuprind și imagini din colecțiile de cartofilie ale inginerului Mihai Ceucă și ale altor colecționari. Albumele sunt „Târgul anilor romantici. Un secol de istorie ilustrată a orașului Târgu Ocna”, „Valea Trotușului de odinioară în cărți puștale ilustrate (1899 – 1939)” și „Slănic Moldova de odinioară în cărți poștale ilustrate (1899 – 1939”.

Colecția integrală de cărți poștale ilustrate a inginerului Mihai Ceucă arhivează imagini din toate localitățile județului Bacău, surprinse la începutul secolului al XX-lea. O parte dintre acestea au apărut în peste 20 de lucrări monografice realizate de diferiți autori.