Se mai ridică un văl de pe istoria uitată de lângă noi

Adrian Jicu, Mihai Ceucă, Lucian Șerban

Trei oameni de bine din Bacău, dar trei intelectuali de marcă și cunoscuți opiniei publice prin cărțile pe care le-au publicat, prin pasiunile lor care ne-au dat dovezi ale trecutului municipiului și județului Bacău și încă multe altele, au finalizat ieri, pe propria cheltuială, reamenajarea în Cimitirul Central a mormântului celui mai bun dintre primarii pe care i-a avut orașul: Leon Sakellary. De la trecerea lui la Domnul s-au împlinit, recent, 90 de ani, dar nimeni altcineva nu a observat. Cei trei oameni de bine sunt inginerul, cartofilistul și publicistul Mihai Ceucă, universitarul, publicistul, scriitorul și istoricul literar Adrian Jicu și cunoscutul profesor și publicist Lucian Șerban.

I-am găsit, luni dimineață, la mormântul cunoscutului primar unde au venit să definitiveze ceea ce au început cu alte câteva zile înainte. Au smuls buruienile, au toaletat vegetația, au greblat pământul din jurul pietrei funerare, au montat un felinar și au vopsit gardul. Mormântul fostului primar și al fiului său se află chiar la intrarea în cimitir, lângă aleea principală, în imediata vecinătate a bisericii, dar nimeni nu a catadicsit să-l îngrijească, deși, practic, el este un monument istoric și este protejat de lege. De o lege dintre cele puțin aplicate, puțin sau deloc luate în serios. Numai în Cimitirul Central din Bacău sunt alte și alte morminte ale unor personalități ale orașului și ale unor eroi din Primul Război Mondial în degradare, altele chiar desființate de unii care au râvnit locuri de veci centrale.

Mormântul, în starea inițială

Admirabilul cetățean de onoare al Bacăului Mihai Ceucă a avut inițiativa de a reface, cât se poate, mormântul lui Leon Sakellary, așa cum a descoperit și semnalat, după luni întregi de cercetări inclusiv în arhivele județene, și mormintele altor personalități băcăuane, precum industriașul Felix Grivel, primul fabricant de bere din oraș, poetul Gr. H. Grandea, fondatorul fabricii Letea, Constantin Porumbaru, și mulți alții.

Sub egida Filialei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, peste câteva zile la mormântul lui Leo Sakellary vor fi oficiate o slujbă de pomenire și un ceremonial de omagiere a memoriei distinsului primar.

Cine a fost Leon Sakellary

Sursele documentare despre viața și activitatea primarului de Bacău Leon Sakellary sunt puține. Iată, însă, câteva repere pe care le-am extras din cartea colegului nostru, ziaristul, scriitorul și editorul Cornel Galben, „Personalități băcăuane”, apărută în anul 2010:

Leon Sakellary s-a născut pe 22 martie 1852 în Fălticeni și a decedat la 6 iulie 1931 în Bacău.

Magistrat, și-a desăvârșit pregătirea la Berlin și Bruxelles, unde în 1873 a obținut cu brio titlul de doctor în drept.

În martie 1874 a fost numit președinte al Tribunalului Bacău. Pasionat de avocatură, a revenit la cariera de avocat, după ce s-a înscris în Baroul din Bacău.

Cercurile politice l-au atras spre Partidul Național Liberal, condus atunci de Ion Brătianu. Între 12 mai 1886 și 12 mai 1926 ocupă, fără întrerupere, demnitățile de primar, deputat și senator. Vreme de 14 ani a transformat urbea într-un fel de creație a sa, dăruindu-i „tot ce-i poate da un aspect mai occidental și civilizat", adică lumină electrică, apă, canalizare ... În răgazurile când nu a condus Primăria, s-a aflat în fruntea prefecturii (1897-1899) ori a fost deputat (de 3 ori) sau senator (de 6 ori).

Sub primariatul său, în 1902 s-a introdus iluminatul electric stradal, iar în 1925 uzina electrică din curtea Primăriei a achiziționat primul grup electrogen „Diesel" de 260 H.P. Tot în aceeași perioadă „ a început să se lucreze o stradă dreaptă, care să lege podul de fer al Bistriței cu șoseaua Domnească, care este Bulevardul Carol I, de astăzi", iar în 1923 s-a „început pavarea străzilor cu piatră de granit", lista incluzând nu mai puțin de 11 artere, inclusiv cele spre Focșani, Piatra Neamț și Târgu Ocna. În 1909 a demarat, de asemenea, lucrările de alimentare cu apă și introducerea canalizării, punând bazele celor 9 „puțuri filtrante" de la Gherăiești, dar și ale „unui serviciu comunal de salubritate". În 1892, tot sub conducerea sa, Bacăul e înzestrat cu prima hală de came, pește și zarzavat, cu 40 de compartimente.

La 1 noiembrie 1936, în „fața Primăriei dinspre strada Mărășești", a fost amplasat bustul său, realizat de  sculptorul Oscar Spathe, turnat în bronz. Odată cu venirea comuniștilor la putere, bustul a fost înlocuit cu statuia lui Vasile Roaită.

Mihai Ceucă: „Uitat astăzi de urmașii și urmașii urmașilor concetățenilor săi, Leon Sakellary a fost unul dintre cei mai longevivi, în funcție, primari ai Bacăului. A servit comunitatea băcăuană în mai multe reprize: 1886-1887, 1890-91, 1896-97, 1901-07 și 1922-1926. Astăzi, se odihnește într-un mormânt abandonat și aflat în paragină, la câțiva pași de intrarea în biserica cimitirului Central. Nutresc convingerea că mormântul ar fi arătat altfel dacă mai trăia fostul primar Dumitru Sechelariu.”

 

Placă omagială pe locul mormântului industriașului Grivel

• primul berar al Bacăului își doarme somnul de veci în Cimitirul Central

Inginerul Mihai Ceucă, neobositul și documentatul cercetător al istoriei municipiului Bacău, reflectată în excepționala sa colecție de cartofilie și în lucrările publicate, ne semnalează o nouă descoperire din domeniu: marcarea locului de veci al primului berar al Bacăului, industriașul Felix Grivel, și al membrilor familiei sale. Mormântul se află în Cimitirul Central, iar descendenții moștenitorilor industriașului, din familia Gherca, au montat o placă omagială care reamintește de primii proprietari care odihnesc în același mormânt.

„Vă invit să aplaudăm împreună un gest admirabil de reparație morală, dovadă a respectului și atașamentului față de istoria locală, față de oamenii de vază care au adus faimă urbei noastre – a scris, pe Facebook, Mihai Ceucă. În Cimitirul Central se află mormintele membrilor familiei de fabricanți de bere Grivel. Și casa și mormântul familiei Grivel au fost moștenite de familia Gherca, iar mai mulți membri decedați ai acestei din urmă familii își dorm somnul de veci sub crucile mormintelor moștenite. La documentarea pentru realizarea istoriei familiei Grivel, singura dovadă materială a existenței mormântului fusese o porțiune din gărduțul original, de epocă. Am avut, recent, marea bucurie de a constata că membrii rămași în viață ai familiei Gherca au montat o placă omagială care reamintește de primii proprietari care odihnesc în același mormânt. Sper să cunoaștem cândva și numele autorilor admirabilului gest.”

Familia Grivel era de origine genoveză, iar Felix Grivel era supus elvețian, dar pentru că în România a fost dată o lege care facilita investițiile străine, în perioada 1880-1883 această familie s-a stabilit la Răcăciuni. Soția lui Felix Grivel, Tereza, era din Comănești. Din 1877 familia a făcut primul pas în Bacău, unde Tereza a dat naștere unei fetițe. Au locuit cu chirie, dar în 1884 au cumpărat un teren, unde peste patru ani au construit o casă.

În Bacău, Felix Grivel a investit în industria berii și a construit „Fabrica de bere, cu aburi F. Grivel”, pe locul de unde începe acum Parcul Cancicov. Berea Grivel a devenit un brand al orașului, iar istoria ei și a familiei de industriași a fost scoasă la lumină, nu cu mult timp în urmă, tot de Mihai Ceucă.

Felix Grivel s-a stins pe 23 decembrie 1902, iar fabrica a fost preluată de fiul său, August, dar după un timp aceasta a intrat în faliment, iar familia a vândut, în 1935, inclusiv terenul aferent casei sale.

Fotografie din colecția Mihai Ceucă

 

Fond de carte filatelică donat la Biblioteca județeană

Ing. Mihai Ceucă

Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” și-a îmbogățit patrimoniul cu un nou fond de carte, cu tematică filatelică și cartofilă, donat de cunoscutul colecționar, expozant și cercetător al istoriei poștale și filatelice românești, inginerul Mihai Ceucă, cetățean de onoare al municipiului Bacău. Anterior, colecționarul băcăuan a donat un bogat fond de carte tehnică pentru biblioteca Societății Cultural-Științifice „Vasile Alecsandri”, tot din Bacău.

Fondul de carte filatelică este compus din peste 250 de studii filatelice, cataloage de timbre, cataloage ale expozițiilor filatelice, dicționare și almanahuri filatelice, cataloage cartofile și albume de cărți poștale ilustrate. Fondul este completat cu aproape 1.200 de reviste românești și străine și include colecțiile complete ale revistelor „Filatelia”, „Curierul filatelic”, „Philatelica.ro”, „Buletinul informativ al SRFTMR” - editate în România, „Romanian Philatelic Studies” - editată în SUA, precum și ample selecții din colecțiile revistelor „Les Maximaphiles Français” și „L’Écho de la Timbrologie” - editate în Franța, „Themax News”, Italia și „Boletim APM” - din Portugalia.

„Băcăuanii – a precizat Mihai Ceucă - au șansa de a studia și o rară colecție de cataloage și materiale filatelice ale tuturor expozițiilor filatelice organizate de Asociația Filatelică din Bacău, din perioada anilor 1951-1991. Această colecție va face obiectul unei expoziții speciale, amenajată de admirabila echipă a bibliotecii județene”.

Noul fond de carte este destinat celor interesați de evoluția mișcării filatelice din România și celor dornici să cunoască patrimoniul național de mărci poștale emise începând cu anul 1858 și pe cel de cărți poștale ilustrate editate și comercializate din anul 1898.

Mihai Ceucă este unul dintre cei mai importanți colecționari băcăuani, cartofilist, maximafilist și filatelist, dar și autorul unor excepționale albume cu imagini care degajă din nou parfumul de altădată al unor localități băcăuane, precum și al unui remarcabil volum biografic dedicat primului filatelist băcăuan, Grigore Pascu.

„Roadele pasiunii pentru colecțiile de timbre și ilustrate se materializează în studii de istorie poștală și cartofilă. Cercetarea științifică este instrumentul principal de lucru pentru realizarea studiilor și aceasta folosește patrimoniul de carte ca sursă documentară. De peste o jumătate de secol am cercetat istoria poștal-filatelică locală și națională folosind un considerabil volum de lucrări de specialitate care au constituit biblioteca mea personală. Am ajuns la vârsta care mă obligă să fac transferul de cunoștințe acumulate către tinerii mei concitadini, dornici să aprofundeze studiile mele și să dezlege noi enigme ale vieții filatelice băcăuane. Donând întreaga mea bibliotecă filatelică, ofer tinerilor șansa de a păși pe cărările, deja deschise, ale pasiunii pentru filatelie și cartofilie și le urez spor la studiu pentru a aduce noi contribuții cercetării filatelice.”

Ing. Mihai Ceucă