Forumul Moldova Repere 2030 - Perspective arhitectonice pe termen mediu ale dezvoltării teritoriului

Arhitecți, urbaniști, oameni de cultură, universitari din mai multe domenii, din România, din Republica Moldova și, pentru prima dată la un astfel de eveniment, arhitecți din Bucovina de Nord, regiunea Cernăuți (Ucraina), s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute la cea de a doua ediție a forumului anual „Moldova Repere 2030”, care a avut loc în Bacău. Evenimentul a fost organizat de Filialele Bacău-Neamț ale Ordinului Arhitecților din România (OAR) și Uniunii Arhitecților din România, cu sprijinul Ordinului Arhitecților pentru Relații Internaționale. Partenerii celor două filiale au fost Primăria Bacău, societatea Centrul de Afaceri și Expozițional, Centrul de Cultură „G. Apostu”, Uniunea Arhitecților din Republica Moldova și  Filiala Cernăuți a Uniunii Arhitecților din Ucraina.

Arhitectul Constantin Amâiei

„Ne-am dorit – a spus arhitectul Constantin Amâiei, autorul proiectului – ca Forumul să fie o dezbatere pe problemele cu care ne confruntăm în acest colț de Europă, să încercăm să răspundem la întrebări precum «Ce se mai întâmplă prin orașele noastre» și «Ce rol mai au arhitecții și urbaniștii în situația în care lucrurile se schimbă din ce în ce mai repede și uneori imprevizibil».

Dezbaterile Forumului au fost structurate, în acest an, după conținutul documentului programatic în zece puncte semnat de participanții din România și Republica Moldova la ediția de anul trecut. Astfel au rezultat trei sesiuni de discuții succesive și cronologice ideatic. „S-a vorbit – a precizat Constantin Amâiei - despre istorie, despre trecut, despre patrimoniu, despre provocările prezentului și despre viitor, despre sănătatea planetei, despre arhitectura sustenabilă”. Șn fapt, au fost prezentări referitoare la perspectivele posibile pe termen mediu ale dezvoltării teritoriului Moldovei.

Temele propuse dezbaterii au fost susținute de personalități recunoscute din domeniul arhitecturii și urbanismului. Primul invitat și unul dintre cei mai așteptați a fost academicianul Răzvan Teodorescu.

Proiect pentru resistematizarea zonei centrale a Bacăului

O interesantă temă pusă în discuție la Forum, între multe altele din bogatul program al evenimentului, a fost resistematizarea zonei centrale a municipiului Bacău și reconstrucția centrului administrativ-public. Autorii proiectului prezentat au fost arhitecții Vitalie Iațiuc, directorul societății Cub din Chișinău, și Constantin Amâiei, directoul companiei Vanel Exim, din Bacău. La Forumul de anul trecut, arhitecții au prezentat de asemenea un referat care se referea tot la restructurarea zonei centrale a municipiului Bacău, după un studiu mai vechi făcut în colaborare cu arhitectul Nicolae Țarălungă, dar din care nu s-a realizat nimic. Ideile din proiect au fost preluate de Vitalie Iațiuc. Arhitectul moldovean – a spus Constantin Amâiei – a făcut astfel un proiect care se potrivea foarte bine pentru Bacău. Ideea principală a proiectului este amenajarea în partea centrală a orașului de spații pietonală, amenajarea unei sone verde pietonală. Autorii au făcut propuneri concrete pentru aplicare a proiectului, inclusiv pentru reconstrucția centrului administrativ-public, a Parcului Catedralei și a pieței principale băcăuane.

„Este vorba de reamenajarea străzilor din zonă, de amenajarea unui număr suficient de parcări pentru automobile, de evidențierea a două axe perpendiculare, de amenajarea pieței principale, de reamplsarea monumentului lui Ștefan cel Mare și de amenajarea, între monument și Hotelul Moldova, a unei piețe pentru organizarea de evenimente și manifestații publice. Astfel, hotelul ar trebui să ia o nouă destinație, cum ar fi aceea de primărie sau oricare altă instituție cu funcție administrativă și publică”.

Arh. Vitalie Iațiuc, Chișinău

Arhitecții și-au exprimat încrederea că proiectul lor va fi luat în considerație, de această dată, de autoritățile municipiului.

S-a deschis al doilea Forum al arhitecților băcăuani

Filialele Bacău-Neamț ale Ordinului Arhitecților din România și Uniunii Arhitecților din România au deschis, vineri, 10 iunie, cu sprijinul Ordinului Arhitecților pentru Relații Internaționale, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov” din Bacău, a doua ediție a Forumului „Moldova Repe 2030”. Partenerii celor două filiale în organizarea evenimentului sunt Primăria Bacău, societatea Centrul de Afaceri și Expozițional, Centrul de Cultură „G. Apostu”, Uniunea Arhitecților din Republica Moldova și  Filiala Cernăuți a Uniunii Arhitecților din Ucraina.

La Forum participă arhitecți, urbaniști, oameni de cultură, universitari din mai multe domenii, din România, din Republica Moldova și, pentru prima dată la un astfel de eveniment, arhitecți din Bucovina de Nord, regiunea Cernăuți (Ucraina). „Ne dorim ca acest Forum – a spus, la deschidere, arhitectul Constantin Amâiei, autorul proiectului – o dezbatere despre problemle cu care ne confruntăm în acest colț de Europă, să încercăm să răspundem la întrebări precum «Ce se mai întâmplă prin orașele noastre» și «Ce rol mai au arhitecții și urbaniștii în situația în care lucrurile se schimbă din ce în ce mai repede și uneori imprevizibil».

Dezbaterile Forumului au fost structurate, în acest an, după conținutul documentului programatic în zece puncte semnat de participanții din România și Republica Moldova la ediția de anul trecut. Astfel au rezultat trei sesiuni de discuții succesive și cronologice ideatic. Vineri s-a vorbit despre istorie, despre trecut, despre patrimoniu, iar astăzi se va vorbi despre provocările prezentului și despre viitor, despre sănătatea planetei, despre arhitectura sustenabilă.

Primele discursuri la deschiderea Forumului

La deschiderea Forumului a transmis un mesaj din partea comunității băcăuane noul primar al municipiului, Cosmin Necula. „Eu – a spus primarul – consider arhitecții artiști care trec dincolo de planșe și de calcule. Ei modelează un oraș și viața oamenilor, aduc frumosul și fac să ne simțim bine indiferent de unde ne aflăm și de circumstanțele vieții care este destul de complicată. Regiunea Nord-Est are, din păcate, o serie de probleme și se pare că Munții Carpați reprezintă o barieră între noi și restul Europei. Cred că e momentul ca această barieră să fie străpunsă. Nu să discutăm pe unde, eventual, va trece o autostradă, ci ca autostrada să treacă prin Moldova, legând Europa de noi.”

Tot la sesiunea de deschidere a fost așteptat și urmărit cu foarte mare interes discursul academicianului Emil Răzvan Teodorescu, pe tema „Mai vechiul urbanism bucureștean și statuile sale”. Reputatul profesor și om de cultură, fost ministru al Culturii și Cultelor, a făcut, cu acest prilej, un excepțional excurs prin istoria României, cu referire la o perioadă de 80 de ani. „Eu sunt de origine moldavă, dar dintr-o liftă valahă, născut și trăitor în București - și-a început academicianul discursul. Mi-am zis că nu aș avea ce căuta la acest Forum, dar în Academie coordonez o temă privitoare la raportul dintre globalismul bucureștean și monumentele de for public. Deci ar fi de spus ceva. Noi, aici, suntem încă foarte orientali. Vreau să-i spun și domnului primar de Bacău că plec din oraș, dincolo de lucrurile frumoase văzute, cu imaginea jalnică a casei atribuită de lagenda urbană nu de documente istorice familiei lui Vasile Alecsandri. Am pozat-o și, luni, voi duce fotografia la Academia Română.”

Academicianul Răzvan Teodorescu, la Forum

Tot în sesiunea de deschidere a lucrărilor Forumului a vorbit și directorul Centrului Internaționalde de Artă „G. Apostu”, Geo Popa, care, vulcanic, în stilul deja cunoscut de băcăuani, a opinat despre atenția și grija noastră (autorități, reprezentanți ai societății civile și trăitori în propriul oraș) față de obiective arhitectonice și comunitare reprezentative.

Dezbaterile zilei a doua

Lucrările Forumului continuă astăzi, 11 iunie, de la ora 10,00, cu dezbateri pe tema „Dezvoltarea policentrică - mijloc de echilibrare a dezvoltării spațiale”, în care se va vorbi despre rețeaua de localități din Moldova și Bucovina și din zonele lor de influență, moderată de arhitectul Ion Nicolae. De la ora 12,20, în program este trecută dezbaterea pe tema „Strategii comune de dezvoltare a centrelor urbane”, moderată, de asemenea, de Ion Nicolae, iar de la ora  15,30 se va vorbi despre „Politica de coeziune interregională” și se vor căuta răspunsuri la întrebarea dacă Europa are nevoie de Moldova și de Bucovina (Moderator arhitectul Viorel Boiciuc). Seria dezbaterilor zilei se va încheia cu discuții pe tema „Actul de arhitectură - factor civilizator al societății”, despre cum vedem viitorul celor trei provincii înrudite în următorii 15 ani (moderator Viorel Boiciuc).

Ca și la prima ediție a Forumului, lucrările acestuia vor fi urmate, la final, de un veritabil Dialog al artelor, în care la Centrul de Internațional de Artă „G. Apostu” va fi vernisată expozița de pictură „Nu mă doare nimic, doar lipsesc”, a artist vizual Dragoș Burlacu, și va fi prezentat spectacolul de muzică, poezie și grafică „Plan-detaliu al scării de cuvinte”, dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea mișcării artistice și literare DADA, în regia lui Val Mănescu, pe muzica lui Florin Bejan și sub grafica lui Dragoș Burlacu.
Duminică, 12 iunie, arhitecții și invitații lor vor fi în centrul orașului Piatra Neamț, unde, evident, vor mai încinge un dialog asupra aspectului arhitectonic al locului, sub prezentarea susținută de arhitectul Dan Florea, vicepreședinte al OAR Bacău-Neamț.

Mihai Ceucă: misterul vieții din cărțile poștale ilustrate

•  jubileul unui colecționar

Colecționarii împătimiți sunt, cel puțin pentru mine, oameni misterioși. Sigur și pentru alții. Ne imaginăm „comorile” pe care le dețin, adică piese de diferite origini și categorii, lucruri care, de regulă, țin de un trecut la fel de misterios. Dacă vei cunoaște, însă, cu adevărat un colecționar, vei constata că toate acestea au o altă conotație, că „misterul” începe abia odată cu munca de sisif a colecționarului în a cerceta amănuntele legate de colecția lui.

Un astfel de om este băcăuanul Mihai Ceucă, romașcan, de fapt, prin origine, băcăuan prin adopție profesională, un colecționar care a ajuns, doar cu puțin timp în urmă, la jubileul pasiunii lui. „24 august 2015, zi istorică în viața mea de colecționar – scria, pe un canal de socializare Mihai Ceucă. În urmă cu exact 50 de ani am achiziționat prima carte poștală ilustrată, piatră la fundamentul întregii mele vieți dedicate cartofiliei. Prima ilustrată rămâne și cea mai dragă mie. Când a trecut o jumătate de secol?!?”.

Această jumătate desecol - îmi spunea colecționarul – a început tocmai când terminase liceul și a mers la Clubul de schimb filatelic din Roman. Era pe 24 august 1965. Din tot ce era prezentat acolo, expoziția fiind ceva asemănător târgurilor actuale (pe vremea aceea se numea schimb filatelic, nu târg), cu piese de la de la toți colecționarii din zona Moldovei, i-au atras atenția cărțile poștale ilustrate. „Am simțit o emoție specială când am văzut Romanul într-o carte poștală de la 1900, o imagine luată din Turnul Episcopiei – spune Mihai Ceucă. De atunci am tot cumpărat cărți poștale, dar prețurile nu m-au interesat niciodată. Alături de acestea, am căutat amănunte despre ceea ce vedeam în imagini, în monografii. Am fost romașcan până am terminat studiile liceale, apoi, după facultate, am ajuns în Bacău. Dar pasiunea pentru cărțile poștale a fost, pentru mine, o reală relaxare, chiar și când mă pregăteam pentru facultate. Baza într-o colecție este, însă, studiul asupra elementelor pe care legăsești în piesele colecționate. Nu ești colecționar dacă te bazezi doar pe un număr cât mai mare de piese. Ai fi doar un depozitar. Important este să te apuci să le studiezi.”

Astfel, pe Mihai Ceucă îl găsești, deseori, în arhive, în biblioteci, călător pe urmele câte unei informații, pentru a lămuri ceea ce vede în colecțiile sale.

Pentru el, colecționarul este un custode de muzeu privat, al unui muzeu cu porțile deschise publicului. De aceea, cărțile poștale ale lui Mihai Ceucă pot fi văzute, la liber, pe internet, pe DVD-uri, în expoziții, oriunde.

A pătruns, prin pasiunea sa, într-o lume cu adevărat mirifică, unde a cunoscut personalități mari, din țară și din străinătate, precum filatelistul Dumitru Passalega, de la care a primit și îndemnul care i-a jalonat toată viața de colecționar: „Orice piesă poate fi obiect de istorie poștală”. De la unii a învățat elemente esențiale ale vieții de colecționar. A devenit filatelist și maximafilist, a dat substanță unor istorii reale, bazate pe documentare, cu care a cucerit premii speciale. Premiile sunt ele însele o colecție, dar cel mai mult s-a simțit onorat de un Vermeil obținut în Portugalia, pentru un exponat de maximafilie, în 2010 („Oameni celebri ai lumii în raport cu masoneria”).

Dar, despre Mihai Ceucă vor vorbi, aici, pasionați colecțioari și cercetători băcăuani care l-au cunoscut sau care îl cunosc și îi apreciază munca: Vasile Doroș, Constantin Amâei, Ioan Micu, Mihai Semenov, Lucian Șerban și Ioan Dănilă.

Citiți aici suplimentul pe care l-am coordonat pentru ziarul Deșteptarea: 
www.desteptarea.ro/mihai-ceuca-misterul-vietii-din-cartile-postale-ilustrate