Artiști plastici băcăuani expun la Wall of Art din Roman

Doi artiști plastici băcăuani, arhitectul Alexandru Șerban Bălan și inginerul Eduard Coman, se numără printre cei 24 de plasticieni din județele Neamț, Bacău, Iași și din București (unii aflați în străinătate) care expun la Galeria Wall of Art din Roman la cea de a doua ediție a expoziției „De la lumină la culoare”. Expoziția a fost vernisată sâmbătă, 17 februarie, în prezența unui foarte numeros public. Despre eveniment, despre lucrările prezentate și despre creatori au vorbit proprietarul galeriei, arhitectul Iulian Negru, și directoarea Muzeului de Artă din Roman, Mihaela Ciobanu.

Pereții galeriei de artă din Roman, transformați în simeze, s-au umplut din nou de culoare și lumină la cea de a doua ediție a expoziției vernisată sâmbătă. Maniera de expunere a slujit astfel chiar numele galeriei (Zidul de artă). Între picturile în ulei, între lucrările de grafică, mozaicuri și chiar fotografii, s-au aflat și cinci dintre tablourile arhitectului Alexandru Bălan, unul fiind o grafică, celelalte compoziții inspirate din înclinarea profesională a arhitectului.

Eduard Coman la vernisaj

„Pictorul băcăuan fiind arhitect a venit în expoziție tot cu o compoziție arhitecturală – a remarcat Mihaela Ciobanu. Nu este la prima sa participare la o expoziție, este prima la Roman însă, dar a mai participat și la altele. L-a avut ca profesor pe maestrul Aurel Stanciu, iar cromatica din tablourile expuse este deosebită, cu prețioase auriuri ale formelor geometrice bine așezate”.

Eduard Coman a venit în expoziție cu o compoziție în ulei, dar și cu un original mozaic, meticulos lucrat din circa 2.000 de piese, în care apare din nou tema de suflet a autorului, prin care a realizat zeci de lucrări până acum, tema biblică „Teascul mistic” sau „Iisus și vița de vie”. „Mozaicul este o tehnică grea, migăloasă – a apreciat Mihaela Ciobanu. Tema aleasă de Eduard Coman este una religioasă pornind de la Iisus Cristos și vița de vie. Putem spune că așa cum vița de vie nu poate să crească singură, neîngrijită, nealtoită, nici noi oamenii nu putem trăi fără protecția lui Iisus. Este o abordare interesantă în această lucrare foarte frumoasă”.

Galeria de artă din Roman a fost gândită ca un spațiu al convergenței dintre arte. „Îmi doresc să fac din această expoziție o manifestare anuală, care va avea loc mereu pe 17 februarie de la ora 17,00 – a precizat Iulian Negru. Anul acesta am gândit expoziția ca un întreg în care și lumina transpusă în culoare și sunetul, dar și muzica să fie împreună”. Astfel, prezentarea lucrărilor plastice a fost acompaniată la sintetizator de profesorul Dragoș Cucoș, a cărui muzică ambientală a fost susținută video de mirifice imagini surprinse în natură în toate anotimpurile.

Organizatorii expoziției sunt Sfera Design și Asociația Wall of Art, iar expoziția este deschisă în perioada februarie-martie.

Iulian negru și Mihaela Ciobanu

„Această expoziție ar trebui să fie un «start a game» pentru artiști și pentru publicul iubitor de artă. Pentru că sub tablouri lipsesc numele. O manieră originală de expunere, curajoasă, dar care trebuie să continue pentru că, de fapt, publicul trebuie să descopere pictura întâi, conceptul din lucrare. Simțind lucrarea, descoperim artistul. La noi, prea mult timp s-a promovat un sistem artificial la care au avut acces artiștii plastici, dar limitat și iubitorii de artă. Să lăsăm liberă arta să vorbească!”

Mihaela Ciobanu, directoarea Muzeului de Artă din Roman

Arhitectul Alexandru Bălan expune pe simezele Wall Art din Roman

Alexandru Bălan

Tânărul arhitect băcăuan Alexandru Șerban Bălan va fi prezent cu cinci lucrări de artă plastică pe simezele celei de a doua ediții a expoziției colective de sculptură, pictură, grafică și fotografie „De la lumină la culoare”, care va fi vernisată pe 17 februarie la Roman. Organizatorii evenimentului sunt Sfera Design și Asociația Wall of Art, iar expoziția va fi deschisă în perioada februarie – martie la Galeria de Artă Wall of Art.

„Am mai participat la expoziții în Republica Moldova, Ucraina și Italia, dar și în România – spune Alexandru Bălan. La expoziția din Roman mă prezint cu cinci tablouri, din care un desen în cărbune și patru lucrări acrilice pe pânză, lucrări cu tematică abstractă”.

Pe simeze vor fi expuse lucrări ale unor creatori membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, ale tinerilor artiști ai galeriei Wall of Art, dar și ale arhitecților Iulian Negru, din Roman, și Alexandru Șerban Bălan, din Bacău, membri ai Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială Bacău-Neamț.

Pentru cititorii ziarului nostru Alexandru Bălan este deja cunoscut prin cele câteva îndrăznețe proiecte de arhitectură care vizează modernizarea municipiului Bacău, dar și prin refacerea, în imagini 3D, a unor vechi obiective arhitectonice și culturale băcăuane, care nu mai există sau care nu mai sunt viabile.

Biserica Armeană din Bacău, în imagini 3D

Tânărul arhitect băcăuan Alexandru Șerban Bălan, care s-a remarcat deja prin câteva proiecte animate propuse pentru a da orașului o față modernă și civilizată arhitectural, lucrează în prezent la refacerea cu mijloace specifice tehnologiei IT a imaginilor unor imobile din zestrea istorică a Bacăului. Cititorii presei băcăuane au putut vedea, recent, o suită de imagini din diferite unghiuri ale fostei Stații de cale ferată (Gara Bacău).

Acum, Alexandru Bălan ne propune câteva imagini ale fostei Biserici Armene, realizate prin randare după fotografi vechi ale acestui obiectiv.

Biserica Armeană din Bacău – aflăm din documentarul postat de colecționarul Mihai Ceucă pe blogul „Bacău… Addenda monografiilor. Vol. 4-Biserica Armeană” (http://bacauepocavol4.blogspot.ro/ ) - a fost construită începând din 1848 de comunitatea armeană în zona situată între Centrul orașului și Gară, pe unde trecea și fosta Stradă Armenească, acum Strada Ioniță Sandu Sturza. Terenul bisericii se afla pe locul aflat vizavi de fosta Casă a Modei, pe care acum sunt construite blocuri de locuințe și vile.

Biserica era considerată o perlă a arhitecturii locale, un edificiu de mari proporții, la care construirea căuia a contribuit cu 200 de galbeni chiar domnitorul Mihail Sturdza – cum spune Ortensia Racoviţă în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacău" din 1895. Afectată la cutremurul din anul 1940, biserica a fost declarată inutilizabilă. În zonă, noua orânduire instaurată după 1944 a aplicat propriile ei planuri de sistematizare urbană, dar clădirea bisericii a rămas în picioare. Cutremurul din 1977 i-a măcinat, însă, turlele, iar toată construcția devenise o ruină. În scurt timp s-a luat de acolo tot ce se mai putea recupera – scrie Mihai Ceucă în documentarul său. În octombrie 1977 terenul era deja nivelat.

În edițiile următoare vom publica imagini realizate tot de arhitectul Alexandru Bălan, care lucrează și la imagini ale fostului Ateneu băcăuan și la cele ale fostului Turn al Pompierilor din urbe.