Un arhitect ne arată cum putem face Bacăul mai frumos și mai civilizat

Tânărul arhitect băcăuan, Alexandru Șerban-Bălan, revine public cu o nouă propunere pentru proiecte de amenajare a unor spații urbane pe lângă care sau prin care trecem zi de zi. Astfel de propuneri au fost făcute și în anii precedenți, tot pentru spații urbane din Bacău. Cu o minimă imaginație, exemplele pot fi aplicate și în alte orașe.

Noua propunere vizează spațiul de lângă Teatrul „Radu Beligan” (fostul Teatru de vară) și intersecția cu strada Vasile Alecsandri. Acolo sunt propuse scuaruri care măresc suprafața verde a zonei și creează un mediu atractiv, odihnitor.

„Suprafața de teren propusă pentru a fi amenajată ca spațiu verde – spune arhitectul - a rezultat în urma trasării direcțiilor de circulație pietonală și a identificării porțiunilor de teren neutilizat. Pentru a descuraja parcarea neregulamentară în intersecție s-a creat o a doua zonă verde prevăzută cu trei copaci care nu afectează vizibilitatea conducătorilor auto și nici pe cea a pietonilor”.

Tânărul arhitect propune și soiurile de copaci care ar trebui plantați acolo (tei, magnolie), aleși astfel încât în anotimpul cald să umbrească fațada blocului din imediata apropiere, pentru a spori confortul termic din apartamentele locatarilor, iar în anotimpul rece, atunci când sunt desfrunziți, să permită razelor soarelui să lumineze și să încălzească fațada menționată. Ne putem imagina ce atmosferă ar fi în zona vizată atunci când ar înflori copacii.

Arhitecții sunt prin excelență vizionari, dar Alexandru Șerban-Bălan demonstrează, prin pasiunea sa pentru profesie și pentru artele plastice (este și un subtil pictor!), multă sensibilitate. Tot el a recompus, cu mijloacele tehnice specifice activității arhitectului, vechi clădiri de patrimoniu din Bacău (unele nici nu mai există!), pe care astfel le poți admira pe toate părțile.

Demersul arhitectului este și un îndemn la civilizație urbană, la care ar trebui să ne gândim cu toții. Și ne promite și alte astfel de proiecte.

 

Proiect pentru prezentarea și promovarea Bacăului turistic

Pliant - harta turistică

Arhitectul Alexandru-Șerban Bălan propune edililor municipiului Bacău un model original de panouri stradale, hărți de buzunar, broșuri de prezentare și altele asemenea pentru promovarea turistică a urbei. Proiectul este supervizat de asist. univ. dr. Silviu Teodor-Stanciu, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, președintele Asociației TRAMCLUB. Tânărul arhitect nu este la prima inițiativă de acest gen. Alte propuneri, prezentate deja de ziarul nostru, vizau idei de sistematizare arhitectonică a Bacăului, proiecte pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu sau instalarea de mobilier stradal modern.

Panou turistic

În primă fază, Alexandru-Șerban Bălan recomandă montarea unor panouri stradale pe care să fie afișată harta turistică a Bacăului, dar și tipărirea, respectiv distribuirea hărților de buzunar în unitățile de cazare, în restaurante, cafenele, instituții publice și în punctele de informare turistică. Panourile stradale – spune arhitectul - ar trebui să fie montate în principalele „porți de acces” în oraș: aeroport, gară, autogări, la intrarea în clădirile cu un public numeros: Ateneu, Teatrul de Vară, Centrul de Afaceri, Casa de Cultură, Teatrul „G. Bacovia”, dar și în zonele centrale din oraș - lângă Hotelul Decebal, în fostul Parc al Catedralei, la intrarea pe Insula de agrement, lângă Policlinica Veche. În etapa a doua ar trebui montate panouri de informare pentru fiecare monument sau obiectiv de interes turistic.

Harta orașului arată monumentele și obiectivele turistice ale urbei, clasificate pe categorii: cultural-religios (culoare mov), cultural-științific (albastru), cultural-istoric (roșu), agrement și sport (galben), parcuri (verde), monumente de interes local (gri). Totodată sunt notate și restaurantele, cafenelele, stațiile de autobuz, parcările pentru mașini mici, dar și pentru autocare, benzinăriile, toaletele publice, farmaciile etc.

Traseul recomandat, marcat pe hartă, cuprinde 54 de monumente și puncte de atracție turistică, câteva dintre acestea mai puțin cunoscute chiar de băcăuani. 

„Când am început să schițez traseul turistic nu credeam că voi primi ajutor. Dar, am apelat la domnul Silviu Teodor-Stanciu, pentru îndrumare în realizarea unei grafici corespunzătoare, astfel încât să satisfacă și cele mai exigente cerințe. În timpul facultății am făcut parte din echipa coordonată de domnia sa în proiectul «Iași - Orașul tramvaielor pictate».”

Arh. Alexandru-Șerban Bălan

Panouri de prezentare a unor obiective turistice

Biserica Precista în imagini 2D

Băcăuanii și toți cei pasionați de turism sau istorie pot vedea, acum, imagini 2D ale uneia dintre emblemele municipiului – Biserica Precista. Lucrarea aparține tânărului arhitect Alexandru Șerban Bălan care a mai realizat imagini într-un astfel de format ale Bisericii Armene, ale Cinematografului Muncitorul, dar și ale stației de cale ferată din oraș.

Alexandru Șerban Bălan s-a remarcat deja și prin câteva proiecte animate propuse pentru o față modernă și civilizată arhitectural a Bacăului și lucrează în prezent la refacerea cu mijloace specifice tehnologiei IT a imaginilor altor imobile din zestrea istorică a Bacăului.

Imaginea Bisericii Precista este realizată prin randare după fotografii vechi ale acestui obiectiv.

Biserica este parte componentă a Complexului arhitectonic al Curților Domnești din Bacău. A fost construită în vremea Sfântului Ștefan cel Mare de fiul său, Alexandru, și  a fost sfințită la 1 ianuarie 1491. Construita din piatră și cărămidă în stilul specific epocii lui Ștefan cel Mare, biserica este bine proporționată și sveltă. Biserica Precista a rezistat timpului prin unele transformări și reparații întreprinse în secolul al XVII-lea, în vremea domnitorului Vasile Lupu. În secolul al XlX-lea, au fost alte transformări, care au denaturat forma originală a bisericii. Arhimandritul Nilos, de la Mănăstirea Esfigmenu, din Athos, a adăugat un pridvor, a construit o turlă deasupra pronaosului, a pictat interiorul bisericii în tempera și a pardosit-o cu dale de piatră. În anul 1924, Comisiunea Monumentelor Istorice a început lucrări de restaurare la acest monument, în vederea refacerii ei în forma originală. Lucrările au fost terminate în 1933. Lucrări de mare amploare s-au întreprins și între anii 1984-1988, dar și între 2001-2004.

Biserica Precista în 1921 (carte poștală
din colecția Mihai Ceucă)

Biserica Armeană din Bacău, în imagini 3D

Tânărul arhitect băcăuan Alexandru Șerban Bălan, care s-a remarcat deja prin câteva proiecte animate propuse pentru a da orașului o față modernă și civilizată arhitectural, lucrează în prezent la refacerea cu mijloace specifice tehnologiei IT a imaginilor unor imobile din zestrea istorică a Bacăului. Cititorii presei băcăuane au putut vedea, recent, o suită de imagini din diferite unghiuri ale fostei Stații de cale ferată (Gara Bacău).

Acum, Alexandru Bălan ne propune câteva imagini ale fostei Biserici Armene, realizate prin randare după fotografi vechi ale acestui obiectiv.

Biserica Armeană din Bacău – aflăm din documentarul postat de colecționarul Mihai Ceucă pe blogul „Bacău… Addenda monografiilor. Vol. 4-Biserica Armeană” (http://bacauepocavol4.blogspot.ro/ ) - a fost construită începând din 1848 de comunitatea armeană în zona situată între Centrul orașului și Gară, pe unde trecea și fosta Stradă Armenească, acum Strada Ioniță Sandu Sturza. Terenul bisericii se afla pe locul aflat vizavi de fosta Casă a Modei, pe care acum sunt construite blocuri de locuințe și vile.

Biserica era considerată o perlă a arhitecturii locale, un edificiu de mari proporții, la care construirea căuia a contribuit cu 200 de galbeni chiar domnitorul Mihail Sturdza – cum spune Ortensia Racoviţă în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacău" din 1895. Afectată la cutremurul din anul 1940, biserica a fost declarată inutilizabilă. În zonă, noua orânduire instaurată după 1944 a aplicat propriile ei planuri de sistematizare urbană, dar clădirea bisericii a rămas în picioare. Cutremurul din 1977 i-a măcinat, însă, turlele, iar toată construcția devenise o ruină. În scurt timp s-a luat de acolo tot ce se mai putea recupera – scrie Mihai Ceucă în documentarul său. În octombrie 1977 terenul era deja nivelat.

În edițiile următoare vom publica imagini realizate tot de arhitectul Alexandru Bălan, care lucrează și la imagini ale fostului Ateneu băcăuan și la cele ale fostului Turn al Pompierilor din urbe.