 |
| Inginerul George Ifrim ne arată o ravenă din Glăvănești plantată cu salcâm |
Specialiștii
băcăuani ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), din Unitatea de
administrare 13.03 a Filialei teritoriale Moldova Sud, au procedat în acest an
la plantarea de puieți de salcâm pe 20 de hectare de teren degradat, supus
pericolului alunecărilor de teren. Suprafața – ne-a informat inginerul George
Ifrim, director adjunct pentru Unitatea 13.03 din ANIF – este de patru ori mai
mare decât anul trecut, iar puieții de salcâm sunt aduși din pepinierele
proprii, organizate în Stănișești, Răchitoasa, Dămienești, Izvoru Berheciului
sau Răcăciuni.
Cu inginerul George Ifrim am luat la pas câteva dintre zonele în care au
apărut plantațiile de salcâm, în comunele Glăvănești și Stănișești. „Noi –
spunea George Ifrim - avem aproape 4.000 ha împădurite de care ne ocupăm, dar vreo
500 ha de plantații sunt distruse, tăiate. Poate la anul reușim să replantăm încă
50 ha. Lucrăm numai cu oamenii noștri, pentru că în comune nu mai putem folosi
oameni care beneficiază de ajutor social. Puieții de plantat îi luăm din
pepinierele proprii, pe unde avem cantoane și foste stații de pompare a apei.
Unii dintre angajații noștri au înființat mici pepiniere chiar pe lângă
gospodăriile lor”.
Pe valea Stănișeștiului a fost aplicat unul din primele programe de combatere
a eroziunii solului din țară. S-a finanțat cât a fost nevoie. În 1981 erau
păduri parcă trase la linie, atât de bine erau lucrate, copacii toți la o
singură dimensiune, o specie de salcâm cu ghimpele mare, de un verde închis la
frunze. Păduri compacte. Acum realitatea e alta.
Salcâmul ține
pământul pe loc
 |
| Ravenă creată de torenți în Stănișești, plantată cu salcâm |
Considerat
de unii o „pacoste“ în propria livadă, salcâmul se dovedeşte a fi o specie
rentabilă pentru cei care se hotărăsc să înfiinţeze o cultură „ca la carte“.
Originar din America de Nord, salcâmul a fost introdus în ţara noastră încă din
anul 1852, iar principalul avantaj al acestei culturi este adaptabilitatea
foarte mare la orice tip de sol, chiar şi la cele care prezintă un slab
potenţial agricol. Este și cazul celor de la ANIF Bacău, care au pus în pământ
mii de puieți de salcâm mai ales ăn ravenele create de polile torențiale, dar
și în locul unor perdele împădurite menite să protejeze alunecările de teren,
dar tăiate samavolnic de locuitorii din acele zone.
„Noi – a precizat șeful ANIF Bacău - procedăm la construirea de baraje pe
astfel de ravene și domolim pantele create de șuvoaiele de apă care vin dacă
plouă abundent. Dacă sunt izvoare în astfel de zone, ele sunt captate. De
altfel, cea mai bună metodă pentru a stăpâni astfel de fenomene naturale este
să plantezi pădure.
Avem astfel de lucrări tehnice în toată zona de care răspundem, de 100.000
de hectare. Am făcut baraje, canale, drumuri agricole pe sute de kilometri”. Pe
dealuri au apărut formațiuni torențiale. Torenții sunt cursuri de apă
nepermanente, dar care la ploi torențiale creează erodări de teren, transportă
material din deal în vale.
„Să ne gândim la ce
putem lăsa moștenire copiilor noștri”
 |
| Plantație de salcâm pe dealurile din Stănișești |
Am fost curios să aflu dacă noile plantații vor rezista în calea celor care
nu înțeleg menirea lor, care pot veni cu turme de oi sau cirezi de vite la
păscut. „Am luat legătura cu personalul silvic din aceste zone, pentru a
supraveghea arealele împădurite – m-a lămurit George Ifrim. Au fost marcate
traseele pe care pot circula oamenii sau turmele de oi ori cirezile. Dacă se
încalcă marcajele, cei vinovați sunt buni de plată”.
Dealurile din multe zone ale județului arată golașe. Multe suprafețe pe
dealuri sunt arate, dar numai din deal în vale, pentru că altfel nu se poate, ceea
ce duce la alunecări de teren, la scurgerea de humus. „Am efectuat multe
lucrări de îmbunătățiri funciare în zonă, cu bani mulți – a mai spus George
Ifrim. Am făcut terasări, nivelări, lucrări care astăzi, pe terenurile private
nu se mai fac dar nu ne gândim la ceea ce lăsăm copiilor noștri, dacă ne batem
joc de pământul pe care îl avem. Iar în zona Dealu Morii și în cele din jur ,
de exemplu, solul este nisipos în profunzime, se erodează foarte mult. La
suprafață numai câte o palmă de pământ solid este. Așa apare deșertificarea. Înainte
pe acolo era numai pădure. Noi nu mai avem simțul proprietății, cu ajutorul
căruia noii proprietari de terenuri să fi continuat să întrețină aceste
terenuri”. |
| Alunecări de teren în Stănișești, care au ajuns în curțile oamenilor |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu