Biblioteca profesorului Cătălin Rang a ajuns la Stănișești

O mie de volume din biblioteca prețuitului și regretatului conferențiar universitar băcăuan Cătălin-Petre Rang au fost donate, în prag de Crăciun, Școlii Gimnaziale „George Apostu” și Centrului pentru Persoane Vârstnice din comuna Stănișești. Inițiativa aparține familiei, dar și Lions Club „Sf. Gheorghe Bacău”, cu sprijinul Primăriei din Stănișești.

La eveniment au fost prezenți nepoata profesorului băcăuan, Cezara Rang, secretarul de stat în Ministerul Culturii Gheorghe Popa, membru fondator al Lions Club Sf. Gheorghe și al mișcării lionistice din România, Cosmin Buznea – președintele în execițiu al acestui club, membri ai Lions Club Sf. Gheorghe și ai clubului de tineret Leo.

Oaspeții comunei Stănișești au fost întâmpinați, la Școala Gimnazială „George Apostu” de primarul Teodor Bogdan Popa și de membri ai conducerii primăriei, de conducerea și de profesorii școlii, dar și de grupuri de elevi care au interpretat un bogat program de colinde și obiceiuri populare de Crăciun și de Anul Nou.

Gheorghe Popa le-a vorbit elevilor, profesorilor și cetățenilor prezenți la eveniment despre recenta aniversare a nașterii, în comuna Stănișești, a mentorului școlii din comună, sculptorul George Apostu, școală căreia Lions Club Sf. Gheorghe i-a dăruit, cu ceva timp în urmă, și o suită de desene ale artistului. Gheorghe Popa le-a vorbit tuturor și despre acest club și despre mișcarea lionistică națională și internațională și a creionat și principalele coordonate ale personalității profesorului Cătălin Rang, ale dragostei sale pentru știință și pentru carte. „Cătălin Rang – a precizat Gheorghe Popa – a lăsat după el multe cărți. A fost profesor universitar, un om care s-a ocupat de carte și care a încercat și a reușit să ducă știința și către sufletele tinerilor”.

Despre personalitatea profesorului Rang și despre donația de cărți a vorbit asistenței și nepoata acestuia, Cezara Rang. „Biblioteca predată – a spus Cezara - conține numeroase volume, cărți pe care bunicul meu le-a colecționat fiind o fire enciclopedică și care a studiat diversele aspecte ale condiției umane”. În memoria profesorului Cătălin Rang a fost păstrat un moment de reculegere.

Membrii Lions Club Sf. Gheorghe au făcut, de asemenea, daruri copiilor de la școala din Stănișești, cu prilejul Crăciunului.

Cătălin Rang (1943 – 2017) s-a născut în Iași, dar a urmat cursurile facultății de Științe Naturale și Agricole a Institutului Pedagogic din Bacău și ale Facultății de Biologie (diferențe de studii) a Universității Al. I. Cuza din Iași. În anul 1998 a primit titlul de doctor în Biologie-Zoologie la Universitatea din București. A funcționat ca muzeograf în Bacău, ca profesor de școală generală și liceu. Ulterior a fost șef de lucrări la Facultatea de Științe a Universității Naționale din Zair, cercetător al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice – Stațiunea de cercetări Hemeiuș, iar din 1990 a fost lector, apoi conferențiar universitar al Universității din Bacău. A elaborat peste 150 de lucrări științifice, a ținut peste 500 de conferințe și este autorul a zece cărți de specialitate și manuale.

ANIF Bacău are o armă împotriva torenților care ne fură pământul: salcâmul

Inginerul George Ifrim ne arată o ravenă din Glăvănești
plantată cu salcâm

Specialiștii băcăuani ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), din Unitatea de administrare 13.03 a Filialei teritoriale Moldova Sud, au procedat în acest an la plantarea de puieți de salcâm pe 20 de hectare de teren degradat, supus pericolului alunecărilor de teren. Suprafața – ne-a informat inginerul George Ifrim, director adjunct pentru Unitatea 13.03 din ANIF – este de patru ori mai mare decât anul trecut, iar puieții de salcâm sunt aduși din pepinierele proprii, organizate în Stănișești, Răchitoasa, Dămienești, Izvoru Berheciului sau Răcăciuni.

Cu inginerul George Ifrim am luat la pas câteva dintre zonele în care au apărut plantațiile de salcâm, în comunele Glăvănești și Stănișești. „Noi – spunea George Ifrim - avem aproape 4.000 ha împădurite de care ne ocupăm, dar vreo 500 ha de plantații sunt distruse, tăiate. Poate la anul reușim să replantăm încă 50 ha. Lucrăm numai cu oamenii noștri, pentru că în comune nu mai putem folosi oameni care beneficiază de ajutor social. Puieții de plantat îi luăm din pepinierele proprii, pe unde avem cantoane și foste stații de pompare a apei. Unii dintre angajații noștri au înființat mici pepiniere chiar pe lângă gospodăriile lor”.

Pe valea Stănișeștiului a fost aplicat unul din primele programe de combatere a eroziunii solului din țară. S-a finanțat cât a fost nevoie. În 1981 erau păduri parcă trase la linie, atât de bine erau lucrate, copacii toți la o singură dimensiune, o specie de salcâm cu ghimpele mare, de un verde închis la frunze. Păduri compacte. Acum realitatea e alta.

Salcâmul ține pământul pe loc

Ravenă creată de torenți în Stănișești, plantată cu salcâm

Considerat de unii o „pacoste“ în propria livadă, salcâmul se dovedeşte a fi o specie rentabilă pentru cei care se hotărăsc să înfiinţeze o cultură „ca la carte“. Originar din America de Nord, salcâmul a fost introdus în ţara noastră încă din anul 1852, iar principalul avantaj al acestei culturi este adaptabilitatea foarte mare la orice tip de sol, chiar şi la cele care prezintă un slab potenţial agricol. Este și cazul celor de la ANIF Bacău, care au pus în pământ mii de puieți de salcâm mai ales ăn ravenele create de polile torențiale, dar și în locul unor perdele împădurite menite să protejeze alunecările de teren, dar tăiate samavolnic de locuitorii din acele zone.

„Noi – a precizat șeful ANIF Bacău - procedăm la construirea de baraje pe astfel de ravene și domolim pantele create de șuvoaiele de apă care vin dacă plouă abundent. Dacă sunt izvoare în astfel de zone, ele sunt captate. De altfel, cea mai bună metodă pentru a stăpâni astfel de fenomene naturale este să plantezi pădure.

Avem astfel de lucrări tehnice în toată zona de care răspundem, de 100.000 de hectare. Am făcut baraje, canale, drumuri agricole pe sute de kilometri”. Pe dealuri au apărut formațiuni torențiale. Torenții sunt cursuri de apă nepermanente, dar care la ploi torențiale creează erodări de teren, transportă material din deal în vale.

„Să ne gândim la ce putem lăsa moștenire copiilor noștri”

Plantație de salcâm pe dealurile din Stănișești

Am fost curios să aflu dacă noile plantații vor rezista în calea celor care nu înțeleg menirea lor, care pot veni cu turme de oi sau cirezi de vite la păscut. „Am luat legătura cu personalul silvic din aceste zone, pentru a supraveghea arealele împădurite – m-a lămurit George Ifrim. Au fost marcate traseele pe care pot circula oamenii sau turmele de oi ori cirezile. Dacă se încalcă marcajele, cei vinovați sunt buni de plată”.

Dealurile din multe zone ale județului arată golașe. Multe suprafețe pe dealuri sunt arate, dar numai din deal în vale, pentru că altfel nu se poate, ceea ce duce la alunecări de teren, la scurgerea de humus. „Am efectuat multe lucrări de îmbunătățiri funciare în zonă, cu bani mulți – a mai spus George Ifrim. Am făcut terasări, nivelări, lucrări care astăzi, pe terenurile private nu se mai fac dar nu ne gândim la ceea ce lăsăm copiilor noștri, dacă ne batem joc de pământul pe care îl avem. Iar în zona Dealu Morii și în cele din jur , de exemplu, solul este nisipos în profunzime, se erodează foarte mult. La suprafață numai câte o palmă de pământ solid este. Așa apare deșertificarea. Înainte pe acolo era numai pădure. Noi nu mai avem simțul proprietății, cu ajutorul căruia noii proprietari de terenuri să fi continuat să întrețină aceste terenuri”.

Alunecări de teren în Stănișești,
care au ajuns în curțile oamenilor