„Ai absolvit «Ion Borcea»? Ai intrat în legendă” –
au putut citi, la sfârșitul săptămânii trecute, absolvenții anului 1965 ai
actualului Colegiu Tehnic Ion Borcea din Buhuși în amfiteatrul în care peste 60
dintre cei peste 90 dintre ei s-au revăzut la 50 de ani de la absolvire. Și,
timp de două ore, în acest amfiteatru s-au derulat, în cuvinte mai multe sau
mai puține, adevărate legende scrise în propiile vieți de membrii unei generații
de excepție care a trecut prin școala buhușeană. Pentru că 90% dintre ei au făcut
studii universitare sau tehnice și au fost sau încă mai sunt oameni de nădejde în
comunitățile din care fac parte. Unii, prezenți la eveniment, de etnie evrei, plecați
de circa 30 de ani în Israel, au venit să-și revadă acum profesorii și colegii,
chiar împreună cu prietenii lor sau cu unii membri de familie.
 |
| Elena Onisie, Maria Bîrlădeanu, Teodor Roșca și Liliana Radovici |
Cum stă bine unor astfel de revederi, în fața tuturor s-au
citit cataloagele celor trei clase finale din anul 1965, misiune care i-a
revenit profesoarei Maria Bîrlădeanu, care i-a avut alături pe colegii ei,
profesorii Elena Onisie și Teodor Roșca, dar și pe actualul director adjunc al
colegiului, Liliana
Radovici. Nu înainte ca reprezentantul conducerii de astăzi ai școlii să adreseze
tuturor un cuvânt de bun venit. „Dumneavostră - a spus Liliana Radovici – ați
dus mai departe numele și importanța acestei instituții școlare, în țară și în
străinătate. Noi vă mulțumim! Chinezii spuneau că e bine să te bucuri de viață,
de sănătate, să fii tolerant și să ai posibilitatea și dragostea să împărtășești
celor apropiați experiențele minunate pe care le-ai trăit. Cred că scopul
revederii dumneavostră este tocmai de a împărtăși experiențe pe care nu ați reușit
pe alte căi să vi le transmiteți. Ziua revederii vă doresc să vă determine să
reveniți cu aceeași plăcere în această școală. Pentru că sunteți oameni minunați.”
Poveștile
de viață s-au derulat, pe scurt, de la fiecare. Evident, s-a vorbit de studiile
făcute și de profesiile abordate, de familii, de copii și, inevitabil, de nepoți.
Dar, au fost evocate și întâmplări hazlii, evenimente memorabile și, mai ales,
felul în care profesorii au știu să apropie – cum spunea Ițic Herșcu, inginer
energitician în Israel – elevii de profesiile pe care le vor aborda. „Am trăit într-o
lume de foarte multe schimbări – a spus Mircea Colenberg, inginer constructor,
plecat de zeci de ani în Țara Muntelui Sion. Am început să construim
comunismul, am început să învățăm să scriem și să citim fără nici un fel de
manual, apoi ne-am trezit cu computerele, față de care am fost cu un pas în urmă,
dar tot ne-am descurcat. Ceea ce pot spune este că baza intelectuală pe care am
primit-o la școala din Buhuși ne-a fost suficientă toată viața, pentru cultura
generală pe care am primit-o. Noi am făcut, ulterior, specializări, dar am
venit de acasă cu ceea ce numim cultură generală”.
Din
Bacău, momentul a fost evocat de economistul Constantin Cristea: „A fost o
atmosferă emoționantă. În această zi am trăit emoțiile cele mai mari când ne
uitam unii la alții și nu ne mai cunoșteam. Cu unii nu ne-am mai văzut de 50 de
ani, de o viață de om. Le mulțumim pentru tot ce am căpătat la pornirea în viață
profesorilor noștri. Cred că am fost o generație extraordinară, din care peste
90 la sută au făcut studii universitare.”
Cei
prezenți au păstrat, în sala revederii, și un moment de reculegere în memoria
profesorilor și colegilor care au trecut la cele veșnice, dar la biserica din
oraș a avut loc, ulterior, și o slujbă de pomenire a acestora.
Iar ce a mai urmat a fost un
alt capitol de legendă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu