Restanţele în bănci au scăpat de sub controlul băcăuanilor

• după o scădere semnificativă în noiembrie, restanţele au crescut lună de lună


Restanţele băcăuanilor la creditele bancare au continuat să crească şi în luna martie, mai mult decât în ianuarie şi februarie, şi au ajuns aproape de nivelul cel mai înalt atins în lunile octombrie şi septembrie 2010. Băcăuanii au datorii bancare de aproape 284 de milioane de lei, dar şi economiile în bănci au crescut, precum şi volumul creditelor. Trendul crescător al restanţelor fusese întrerupt în luna noiembrie, după ce părea să devină un fenomen general şi fără oprire. Volumul economiilor în lei şi în valută a ajuns la peste şase miliarde de lei, în timp ce al creditelor a scăzut uşor până la 3,58 de miliarde - aşa cum rezultă din situaţia făcută publică de Banca Naţională a României.

Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de aproape 1,71 de miliarde, iar în valută la echivalentul a 1,86 de miliarde de lei. În schimb, disponibilităţile la vedere, depozitele pe termen şi depozitele rambursabile după notificare şi altele sînt în valoare de peste şase miliarde de lei. Cel mai mare volum al creditelor, fie în lei, fie în valută, este cel al creditelor curente, aflate în preluare sau rambursare. Creditele restante rămân, în continuare, mai mici decât economiile, dar de aproape 284 de milioane de lei, de 7,53 de ori mai mari decît cele din luna octombrie 2008 (adică faţă de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înţeles că rezidenţii au cel mai mare volum de credite, aproape 1,86 de miliarde de lei, pe când nerezidenţii abia ating 1,15 milioane de lei.
Problema cea mare rămân, în continuare, şi pe piaţa băcăuană, creditele pentru consum ale populaţiei, care sunt cele mai mari, de aproape 510 milioane de lei în ambele tipuri de valută, în timp ce pentru locuinţe s-au cerut numai 331 de milioane de lei, iar pentru alte scopuri aproape 8,88 de milioane (dar dublu faţă de iunie). Cel mai mare volum de credite apare, însă, în contul agenţilor economici, adică peste un miliard de lei, în lei sau valute.
La capitolul disponibilităţi, putem vorbi de economii importante şi în cazul firmelor şi al instituţiilor. Acestea aveau în cont depozite în valoare de 106 milioane de lei, în creştere spectaculoasă faţă de luna februarie. Dar, populaţia deţine ponderea, ca de obicei, la sfârşitul lunii martie suma fiind de peste 625 de milioane de lei (în creştere).
La nivel naţional, restantele au o creştere de 225 de milioane de lei, soldul total ajungând la 17,79 de miliarde de lei, în timp ce ponderea lor în totalul soldului de credite s-a majorat de la 8,44 la 8,66%. Pentru comparaţie, în martie 2010 totalul restanţelor era de 10,4 miliarde de lei, respectiv 5,2% din soldul creditelor. Pe segmente, restanţele la creditele în lei au crescut cu 139 de milioane şi au ajuns la 8,24 de miliarde de lei, respectiv 10,68% din soldul de credite acordate în lei, în timp ce restanţele la creditele în valută au crescut cu echivalentul a 86,8 milioane de lei, pînă la 9,55 de miliarde de lei sau 7,44% din soldul de credite. Ritmul anual de creştere scade continuu de aproape doi ani: în martie, ponderea restanţelor la creditele în lei era cu 60,6% mai mare decît în martie 2010, iar ponderea restanţelor în valută era în creştere cu 75,3%, ambele procente fiind în scădere semnificativă faţă de lunile anterioare. Totuşi, avand în vedere că restanţele au depăşit echivalentul a 4 miliarde de euro, o creştere de doar 10% înseamnă sute de milioane de euro, or noi încă înregistrăm creşteri anuale de peste 60%.