Cu sau fără referendum, luați-vă copiii în brațe!

Sâmbătă și duminică suntem chemați la referendum. Pentru definirea familiei ca fiind căsătoria liber consimțită dintre un bărbat și o femeie. De ce? Pentru că în actuala formulare din Constituție este vorba de căsătoria „între soți”.

Am fost, în viața mea (și sunt câțiva ani!), mereu la votare. Și la referendumuri am fost. De ce n-aș merge și acum? Unii spun că acest referendum ar ascunde interese politice obscure, alții cred că este un referendum inutil, dar pe bani mulți, iar alții ne îndeamnă (ba chiar ne somează!) să nu lipsim de la vot. Nu mai știi ce să înțelegi.

Sunt, probabil, de modă veche și am rămas cu convingerea că o căsătorie normală este numai între un bărbat și o femeie. Dar și că familia este „celula de bază a societății”. Acum aud tot mai des despre căsătorii între bărbați sau între femei. E drept, (încă) nu pe la noi, ci pe la occidentalii care dau mereu tonul la „modernisme”. Însă cei care au căzut în patima homosexualității strigă tot mai tare că au și ei drepturi ca toți oamenii, iar unele societăți au început să-i protejeze. Da, când e vorba de drepturi într-o societate democratică, nu e de glumit! Și iată că iar nu mai știu ce mai e normal și ce nu.

Dar cu „inutilitatea referendumului” cum o fi? Păi e nevoie de o modificare a Constituției dacă în Codul civil scrie clar că o căsătorie poate fi făcută „numai între un bărbat și o femeie”?

Ceea ce mă face să mă gândesc și eu mai mult la acest subiect e soarta copiilor și a societății omenești în sine dacă homosexualitatea va lua amploare. Aud de ingerințe uluitoare chiar în manualele școlare, de manifestări publice LGBT, de „sugestii” făcute subtil copiilor cu privire la „gen” ca particularitate genetică și sexuală.

Eu nu mă declar pro sau contra referendumului, mișcării LGBT sau familiei tradiționale. Fiecare are dreptul să aleagă precum crede. Dar când e vorba de copii, mă înscriu în armata celor care le apără copiilor dreptul la normalitate.

Cu sau fără referendum, luați-vă copiii în brațe, oameni buni!

Precedent judiciar în aceeași speță cu referendumul pentru schimbarea primarului din Slănic Moldova

Gheorghe Baciu crede că referendumul are puține șanse

Tribunalul Bistriţa Năsăud a dispus, marți, 29 mai, anularea Ordinului Prefectului judeţului Bistriţa Năsăud privind constituirea Comisiei pentru coordonarea activităţilor de organizare şi desfăşurare a referendumului local pentru demiterea primarului oraşului stațiune Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Decizia ar putea fi luată în calcul ca un precedent judiciar în cazul referendumului cerut pentru schimbarea primarului orașului stațiune Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, solicitare contestată în instanță chiar de primarul vizat.

„Cred că este puțin probabil să se organizeze referendumul și este de văzut rezoluția instanței în cazul similar din Sângeorz Băi cu cel de la Slănic Moldova” – a opinat Gheorghe Baciu.

Tribunalul Bistriţa Năsăud „a reținut nelegalitatea actelor emise și adoptate de Instituția Prefectului județului Bistrița-Năsăud în vederea organizării referendumului” – a transmis avocatul primarului din stațiunea bistrițeană, George Gaftone. Decizia tribunalului poate fi contestată, însă, în termen de 15 zile.

În dreptul romanesc, de origine latină, precedentul judiciar nu este obligatoriu pentru un judecător – spun avocații de la Avocatnet.ro. Această instituție juridica este specifica dreptului anglo-saxon. Precedentul judiciar poate fi folosit, însă, pentru argumentarea unei poziții procesuale. Judecătorul îți formează intima convingere pe baza probelor care au fost administrate în cauză, pe care le coroborează fara ca una dintre probe să aibă rang preferențial.
La Slănic Moldova, 1.145 de cetățeni au semnat, anul trecut, un memoriu pentru demiterea primarului. Prefectul județului a început procedurile prevăzute de lege în asemenea cazuri și a fost constituită o comisie care să analizeze documentul. Prefectura va înainta un raport la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care va prezenta memoriul la Guvern. Executivul va hotărî organizarea referendumului.

În luna aprilie, primarul Gheorghe Baciu a depus la Guvern, la MAI, la Instituția Prefectului Bacău și la Tribunalul Bacău o acțiune în contencios pentru suspendarea măsurii și pentru anularea actelor administrative care au fost emise în acest sens. Primarul spunea că vrea să știe care sunt, în clar, motivele pentru care se cere destituirea sa.

Primarul din Slănic Moldova contestă în instanță referendumul pentru demiterea sa

Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova, împotriva căruia 1.145 de cetățeni au semnat un memoriu de organizare a unui referendum pentru demiterea sa, a depus vineri, 20 aprilie, la Guvern, la Ministerul Afacerilor Interne și la Instituția Prefectului Bacău, dar și la Tribunalul Bacău, o acțiune în contencios pentru suspendarea măsurii și pentru anularea actelor administrative care au fost deja emise în acest sens.

„Aceste acte – ne-a declarat Gheorghe Baciu - nu respectă Legea 215 a administrației publice locale (art. 70 coroborat cu art. 55) pentru suspendarea primarului, respectiv pentru realizarea referendumului. Este vorba de proceduri care trebuiau urmate și nu s-a procedat astfel. Respectiv, după verificarea semnăturilor trebuia să se verifice dacă se respectă proporționalitatea între numărul semnatarilor și al cetățenilor cu drept de vot din Slănic Moldova și să mi se aducă la cunoștință. Pentru că primarul este o persoană fizică nu o instituție, iar unei persoane fizice vătămate într-un fel sau altul trebuie să i se aducă la cunoștință de ce s-a întâmplat așa, pentru a se putea apăra. Eu am cerut o copie după acel referat depus de contestatari, care a stat la baza adresei pentru nominalizarea membrilor în Comisia de organizare a referendumului, dar nu mi s-a dat”.

„Vreau să știu de ce se cere suspendarea mea”

Gheorghe Baciu spune că vrea să știe care este motivul pentru care ar trebuie să fie suspendat din funcție. „În referat sunt trecute multe motive, dar pe mine mă interesează cum s-a făcut dovada că ele sunt reale – a explicat primarul. De exemplu, au scris acolo că în Slănic există câini fără stăpân. Poate fi acesta un motiv pentru demiterea primarului? Ce localitate urbană din România nu are câini fără stăpân? Sunt motive puerile invocate, dar trebuie mers pe lege, iar eu voi respecta legea indiferent ce repercusiuni vor apărea. Sper, însă, ca justiția să sesizeze argumentele noastre și să se pronunțe foarte repede pentru suspendarea măsurilor cerute. Eu  nu vreau să frânez acțiunea, ci vreau să am posibilitatea să mă apăr”.

Direcția județeană de evidență a persoanelor, Inspectoratul de Poliție Județean și Autoritatea Electorală Permanentă au verificat veridicitatea semnăturilor de pe memoriul depus, iar referatul de analiză și verificare a fost aprobat de Instituția Prefectului. Acum se va proceda la alcătuirea comisiei pentru organizarea referendumului de demitere a primarului. Dacă jumătate plus unu dintre cei care vor ieși la urne vor vota pentru demiterea primarului, acesta va fi înlocuit de un primar interimar – spune Instituția prefectului.

Câte voturi sunt necesare pentru demiterea unui primar?

Slănic Moldova

Gheorghe Baciu a solicitat, însă, o clarificare din partea Autorității Electorale Permanente în acest sens. „Din răspuns – am aflat - reiese că se aplică cu prioritate Legea 215, art. 70, în care se spune că referendumul este validat dacă se prezintă 50% plus unu din numărul total de alegători înscriși pe listele electorale ale orașului. La ultimele alegeri locale, în Slănic puțini au fost peste 50%. Dar, cine plătește această acțiune, care are costurile ei? Ar fi corect ca pe baza semnăturilor a 25% dintre cetățeni să se ajungă la o cheltuială inutilă?”.

Gheorghe Baciu mai crede că reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul, trebuie să se pronunțe dacă primarul ar fi luat vreo decizie împotriva cetățenilor orașului. Articolul 70 din Legea 215 spune că demiterea se poate cere ca urmare a nesocotirii de către primar a intereselor generale ale colectivității locale sau a neexercitării atribuțiilor care-i revin potrivit legii, inclusiv a celor care-i revin ca reprezentant al statului.

„Eu nu am nesocotit interesele comunității, ci primarii care au fost înaintea mea. Or, eu dacă mă complăceam în aceeași situație era mai bine? De exemplu, acum toate localitățile județului trebuie să pună un tarif pentru colectarea gunoaielor după cel stabilit de ADIS. Eu am luat o astfel de măsură încă de anul trecut. A fost un abuz? Am luat pentru prima dată în Slănic Moldova licență pentru apă și am adus prețul foarte aproape de cel practicat de CRAB. Am greșit? Eu sunt mândru de ceea ce am făcut, pentru deciziile luate”.

Gheorghe Baciu, primarul orașului Slănic Moldova