Petre Daea a verificat lucrările la sistemul de irigații din Sascut

• vizita ministrului Agriculturii a fost una inopinată

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a descins, luni, 22 iulie, în Sascut. Principalul motiv și obiectivul declarat al vizitei a fost analizarea stadiului lucrărilor pe șantierul reabilitării Amenajării de irigații din zonă. Dar, cu energia debordantă pe care o dovedește mereu, ministrul a vizitat, în două ore și jumătate, nu mai puțin de șapte obiective din comuna băcăuană.

Petre Daea a fost întâmpinat, între alții, de primarul Ioan Răuță, de subprefectul Valentin Ivancea și de directorul Filialei Bacău a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), George Ifrim, iar el însuși avenit în această vizită de lucru însoțit de directorii generali ai ANIF, Florin Ionuț Barbu, și Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

Sascutenii nu au uitat de tradiție și i-au primit cum se cuvine pe oaspeți. Două eleve, îmbrăcate în costume populare, i-au așteptat, în fața primăriei, cu pâine și sare. La fel s-a întâmplat și la Liceul tehnologic „J. M. Elias”.

Ministrul a avut un scurt dialog cu edilii, apoi cu membrii Consiliului Local, cărora le-a explicat scopul vizitei sale. „Și în Sascut avem un obiectiv de investiții foarte important pentru irigații – a spus ministrul. Mi-am propus să văd personal fiecare lucrare din țară în domeniu. Și la Sascut am vrut să văd cum merg lucrările, să stau de vorbă cu constructorii, să văd dacă s-au încadrat în timp și când vor termina aceste lucrări. Înainte am fost, însă, și la Centrul local APIA, să văd cum se acordă subvențiile în agricultură și dacă sunt probleme”.

Pe șantierul stației de pompare a apei din sistemul de irigații Sascut-Valea Seacă, din satul Berești, ministrul a stat de vorbă cu constructorii, de la șefi la muncitori. „La Sascut, în stația de pompare – a explicat Petre Daea -, revitalizăm întregul nod al amenajării pentru irigații. Aceasta înseamnă construirea sistemului de comandă și refacerea nodului hidraulic. Termenul de punere în funcțiune este 15 septembrie. Noi susținem, de la bugetul statului, sumele necesare lucrărilor. Acum, schimbările climatice sunt o realitate și de aceea și reabilitarea sistemului de irigații este obiectivul nostru numărul unu”.

Oaspeții s-au interesat și de lucrările de reabilitare a rețelei deteriorate de pompare a apei din lacul de acumulare de pe Siret. Apoi au dat o fugă și la cel mai nou obiectiv de investiții din Sascut – o fabrică de procesare a laptelui a unei asociații înființate de circa cinci investitori băcăuani.

Ultima întâlnire a ministrului Agriculturii a fost la Liceul Tehnologic „J. M. Elias”, fostul liceu agricol, unde s-a interesat de activitatea instituției, de interesul elevilor pentru o astfel de școală, dar și de dotarea sa materială. Pentru că aceasta din urmă este precară, Petre Daea a luat pe loc, telefonic, legătura cu un responsabil din Ministerul Agriculturii, care joi va discuta problema cu directorul liceului din Sascut. La final, cu creta în mână, la tablă, ministrul a explicat celor prezenți cum trebuie procedat pentru determinarea oamenilor să devină specialiști în agricultură în actualele condiții.

Asupra celor văzute și analizate în Sascut în timpul vizitei vom reveni cu amănunte.

„A fost o vizită de lucru pe care am făcut-o cu multă plăcere și cu mare interes. Cu multă plăcere pentru că văd că se lucrează și oamenii se țin de graficul de executare a lucrărilor și cu mare interes pentru că în România avem în obiectiv reabilitarea sistemului de irigații pe două milioane de hectare. Obiectul din Sascut este unul dintre cele 87 din toată țara. Le urmărim în execuție, pentru că sunt excepționale pentru fermieri. Vrem și în Sascut să facem cât mai repede reabilitarea sistemului.”

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Noul an va începe cu restructurări la Consiliul Județean

Biroul Permanent Județean (BPJ) al organizației PSD Bacău a analizat, vineri, 21 decembrie, situația derulării greoaie a unor proiecte finanțate cu fonduri europene și guvernamentale. S-a constatat că sunt întârzieri grave de care se fac vinovați chiar unii dintre funcționarii Consiliului Județean (CJ), motiv pentru care unii consilieri și parlamentari PSD au propus ca în luna ianuarie, înainte de începe construcția bugetului CJ, să înceapă o analiză pentru refacerea și restructurarea organigramei la CJ și la instituțiile subordonate acestuia.

Concluziile BPJ au fost prezentate deschis, pentru prima oară public, într-o conferință de presă, de președintele Organizației județene a PSD, senatorul Dragoș Benea, și de președintele CJ, Sorin Brașoveanu. Alături de ei au fost și cinci parlamentari de Bacău ai PSD.

Dragoș Benea a explicat că restructurarea organigramei se va face și  datorită anvelopei salariale din CJ și instituțiile subordonate, dar în primul rând datorită unei decuplări de la realitatea care înconjoară chiar și Consiliul Județean. „Există o anumită suficiență la nivelul CJ – a opinat Dragoș Benea -, iar faptul că sunt investiții pe fonduri europene care stau de luni de zile la nivelul eliberării autorizațiilor de construcții este o problemă plecată chiar de la conducerea CJ: de la președinte, vicepreședinți și secretarul județului”.

Investiții pentru apă și canalizare în pericol

Președintele PSD Bacău a exemplificat situația aplicării unor proiecte de finanțare cu cele din comunele Buciumi și Prăjești.

În cazul Buciumi se stă pe loc cu autorizația de construcție de trei-patru luni, pe o investiție de înființare de rețea de apă și canalizare de aproape 2,5 milioane de euro. Dar, dacă acest proiect nu este pus în implementare se pune în pericol altă investiție, de 1,7 milioane de euro, pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în Buciumi. De ce? Pentru că atunci când la CJ s-au solicitat de acolo o serie de documente și comuna le-a prezentat i s-au mai cerut alte și alte documente.

La Prăjești, 1,5 milioane de euro nu pot fi folosiți tot pentru extinderea unei rețele de apă și 

canalizare, din același fel de motive.

Secetă în interesul funcționarilor pentru investițiile în irigații

Investițiile în județ prevăzute pentru irigații sunt de aproape opt milioane de euro. E drept, se fac cu o

documentație pentru autorizația de construcție extrem de stufoasă, dar e vorba de suprafețe de mii de 

hectare. Și mai sunt câteva proiecte pe irigații în zonele Dămienești, Letea, Itești, Fulgeriș, Tamași, 

Gheorghe Doja, Racova și Filipești.

„Noi, organizația județeană a PSD – a mai explicat Dragoș Benea -, nu putem fi mulțumiți cu explicațiile CJ, parte tehnice, parte birocratice, că în județul Bacău este zero la sută stadiul fizic pe investițiile în irigații derulate de ani buni. Iașiul și Vasluiul au 8 și 10% finalizate, Călărași are 42%, iar Dolj 40%. Astfel, organizația PSD Bacău va propune CJ o analiză foarte atentă a viitoarei organigrame. Am constatat că există o stare tangentă cu suficiența în CJ. Solicităm ca cele câteva zeci de milioane de euro pentru irigații sau rețele de alimentare cu apă să fie deblocate cât mai repede, cu proactivitate din partea funcționarilor, cu respectarea legii”.

„Este pentru prima dată când discutăm public asemenea probleme. Ne recunoaștem niște pași falși din ograda noastră. Consider că eficiența funcționarilor noștri nu este pe măsura eforturilor făcute în ultimii doi ani de Guvern. Aș fi vrut o altă atitudine, o altă eficiență. Cred că am fost prea tolerant. Și am prezentat, vineri, în BPJ situația fiecărei investiții și a fiecărui contract de finanțare deja semnate. Bani au venit în județ, dar după un an și o lună nici în infrastructura rutieră nu avem o situație mulțumitoare. Au venit bani din Programul de Dezvoltare Regională, dar și din Programul Național de Dezvoltare Locală. Este vorba de 82 de milioane de euro, pentru opt drumuri județene, unul de 95 km pe partea de est. Proiectele sunt în diferite etape. Întârzierile sunt și din interior, din partea unor funcționari, și vom analiza fiecare direcție a CJ și fiecare instituție din subordine. Altele vin din partea unor funcționari ai Autorității Naționale de Achiziții Publice, dar și din anumite proceduri greoaie.”

Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău

Ghid consultativ pentru investiții în infrastructura de irigații

Andei Seto

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, la secțiunea Dezbatere Publică, Ghidul solicitantului în variantă consultativă pentru submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructura de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii eligibili sunt Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Vor fi acordate finanţări pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și racordare la utilități, inclusiv construcția şi modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

Printre modificările introduse în Ghid se numără şi faptul că achiziţia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri este o cheltuială eligibilă în limita unui procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Perioada de consultare publică de transmitere a propunerilor sau observațiilor pe adresa de e-mail, consultare@afir.info se încheie pe 2 septembrie.

„Se vor face toate demersurile necesare şi modificările legislative încât în urmatoarea sesiune şi Federaţiile OUAI să fie eligibile pentru finanțare. Având în vedere că seceta reprezintă un factor natural extrem de dăunător, stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea producţiei şi a calităţii produselor agricole.”

Andei Seto, directoul Oficiului județean Bacău al AFIR

Seceta usucă lanurile de grâu

• agricultorii din județ încep să cosească lanurile sau să bage culturile sub brazdă

Agricultorii din județul Bacău au început să cosească lanurile de grâu chiar dacă această cultură nu a ajuns încă la maturitate. Cine nu are ce face cu grâul uscat, bagă culturile sub brazdă. Motivul este seceta care se face simțită tot mai mult. Veștile îngrijorătoare vin chiar din câmpia Siretului, zona cea mai potrivită pentru culturile vegetale.

„Cine are animale – ne spunea unul dintre fermierii din Buhoci –  poate pune grâul cosit în hrana lor, dar cine nu le are nu poate decât să întoarcă această cultură, adică să are din nou terenul. Ce cultură nouă mai poți înființa, însă, acum, la începutul verii?”.

De secetă și de efectele ei se plâng agricultorii de mai multă vreme, chiar la noi în județ. Daniel Ciobanu, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermier în zona Dămienești, spune că efectele secetei se simt și în lanurile de porumb, dar și la alte culturi. Meteorologii anunță din nou ploi (chiar și grindină), dar fermierii știu că ploaia ar mai putea ajuta doar plantele care au apucat să crească, să se întărească.

Irigațiile ar fi cea mai sigură soluție în astfel de cazuri, dar în marea majoritate a fermelor nu sunt rețele de apă, iar ceea ce s-a promis încă de acum câțiva ani de la Guvern nu s-a materializat: rețelele de irigații încă nu au apărut decât pe ici pe acolo, mai ales în zonele agricole mari.

La Conferința Națională a LAPAR de acum câteva zile s-a pus din nou problema irigațiilor, iar premierul Viorica Dăncilă și ministrul Agriculturii Petre Daea au promis și ei o strategie în materie de irigații. „Agricultura – a spus președintele Ligii, fermierul băcăuan Laurențiu Baciu – este sectorul de activitate care poate aduce beneficii imediate. Și avem acum un ministru care dacă ar avea fondurile necesare ar ști ce să facă din ele. Dar încă e un stres pentru noi că nu plouă, că e prea frig sau prea cald. Investițiile în irigații, de exemplu, ar fi făcute pentru mulți ani de acum încolo și ar merita toți banii. Clima se schimbă, iar stresul nostru e tot mai mare”. La Conferință fermierii au mulțumit pentru fondurile pe care le primesc pentru irigații, dar au arătat că ar mai fi nevoie de bani și pentru echipamentele de udat. Guvernanții au promis că se vor aloca.