An agricol bun, dar prețurile îi descurajează pe fermieri

Prețul grâului din acest an îi nemulțumește profund pe producătorii din județul Bacău, așa cum în general prețurile produselor agricole sunt considerate prea mici față de eforturile care se fac într-un an agricol. Fermierii spun că 2017 a fost, în zona noastră, unul normal, adică bun comparativ cu ultimii cinci an, dar când să livreze marfa ei constată că nu-și mai acoperă cheltuielile.

 

Daniel Ciobanu, fermier în zona Dămienești, președintele Asociației Județene a Producătorilor Agricoli și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) spune că agricultorii nu știu cum să mai negocieze, pentru că de la o săptămână la alta prețurile diferă foarte mult. ”În ultimul timp – ne-a declarat fermierul - chiar nu am mai testat piața, pentru că dacă au scăzut prețurile ce să mai vorbim. În fiecare săptămână se schimbă de cel puțin două ori, nu se stabilizează la un plafon. Am început, la grâu, cu 63 de bani, după aceea au scăzut la 58-60 de bani, și apoi au crescut din nou la 62 -63 de bani. Erau cumpărători și la 65 de bani, dar plătesc mai greu”.

Silozul Cerealcom Bacău

Fermierii se plâng că au crescut cheltuielile. Și prețurile imputurilor sunt altele. „Trebuie să faci eforturi foarte mari să poți supraviețui – a opinat Daniel Ciobanu. Producția nu depinde însă doar de cantitatea și calitatea imputurilor, depinde și de factorii climaterici. Uneori ești obligat să faci multe treceri cu mașinile agricole pe aceeași suprafață de teren datorită lor. Eu am pregătit terenul pentru grâu înainte de a începe ploile. A plouat, însă, cu 22 de litri pe mp și a trebuit să-l pregătesc din nou”.

În 2017, în județul Bacău producțiile au fost apropiate de normal, după mulți ani necorespunzători, cu începere din 2012 când a fost secetă. Mai rău a fost prin Vaslui sau Botoșani, care au suferit al treilea an de secetă. La noi, o producție normală ar fi de circa 4,5 t de grâu la hectar, 2,7 t la floarea soarelui, circa 8 t la porumb. Dar, când sunt producții mulțumitoare cad și prețurile – spun fermierii.

„Depinde de fermieri: să se unească și să țină piept fluctuațiilor de prețuri – a mai opinat Daniel Ciobanu. Dar, aici încă sunt probleme, suntem numai cu gândul la așa ceva, nu și cu fapta. Sigur, fiecare are problemele lui. Unii, cei mai mulți, nu au spații de depozitare și sunt obligați să vândă direct din câmp, la ce preț se dă atunci. Astfel, toate prețurile cad. Ne facem singuri rău! Dar și distanțele mari descurajează aducerea produselor în depozite. Transportul încă e scump”.

Fermierii au manual nou de gradare a cerealelor, dar comercianții tot nu-l respectă

• problema se discută în Guvern

Agricultorii au la dispoziție un nou Manual de gradare pentru cereale, conform căruia pot fi stabilite calitățile reale ale semințelor de consum depozitate și comercializate. Noul Manual este în varianta solicitată de cea mai puternică organizație profesională a fermierilor, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), condusă de fermierul băcăuan Laurențiu Baciu. Fermierii spun că vechiul Manual favoriza mai ales comercianții de cereale, dar reclamă că nici acum traderii (comercianții) nu respectă noul Manual.

Manualul de gradare este un instrument pentru stabilirea calității reale a semințelor de consum depozitate, o garanție că fermierii vor primi un preț corect pentru produsul lor în funcție de calitatea acestuia.

„Am cerut - a precizat Laurențiu Baciu - să stabilim clar anumiți indici, pentru că aceștia erau modificați de fiecare după interese. Normal, marfa trebuie să se încadreze la o anumită calitate, în funcție de parametrii ei, prin analize. Până acum, din neregulile perpetuate în acest sens s-a câștigat enorm, iar România are destul grâu, de exemplu, ba chiar nu atât cât se caută pe piață. Nimeni nu a rămas vreodată cu marfa pe stoc, pentru că 70% se cumpără de la recoltare”.

Sunt, practic, două tabere care dispută folosirea și respectarea Manualului de gradare: unii îl vor, alții nu. „Era un joc al traderilor – spune președintele LAPAR -, în care în fiecare an ei cumpărau marfă în baza celui mai slab indicator al recoltei (de exemplu glutenul, proteina etc.). Astfel și prețurile erau foarte mici. Am hotărât să se cumpere după un singur indicator, iar acesta este conținutul de proteină, pe lângă ceilalți factori de gradare. Și gradarea să se facă la prima vânzare, pentru a avea o situație clară asupra producției, altfel se făcea la fiecare mână și se spunea că ai vândut zece kilograme de grâu, chiar dacă ai obținut doar unul”.

Conform manualului, cerealele se împart în trei grade de calitate, în baza a patru categorii de factori de gradare, între care și conținutul de proteină. Acesta din urmă este de minim 12% la gradul 1, și de 11% la gradul al doilea. Gradul al treilea nu se normează la acest indicator.

Condițiile specifice țării noastre, precum și soiurile de grâu cultivate în România, oferă calități deosebite pentru grâul a cărei destinație o constituie panificația. Nu există grâu furajer, destinația produsului fiind dictată de interesele beneficiarului.

„Situația este cunoscută și la Ministerul Agriculturii, iar ministrul a promis că va discuta problema în Guvern. Dacă nu se vor lua măsuri, atunci va veni, după vacanța parlamentarilor, cu un proiect de lege privind condițiile în care vor circula cerealele în România”.

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR

Comcereal Bacău ar putea cere delistarea la Bursă

Consiliul de administraţie al societăţii Comcereal, din Bacău, a propus acţionarilor retragerea (delistarea) de la tranzacţionare a titlurilor acesteia la Bursa de Valori Bucureşi şi transformarea sa în societate de tip închis. Hotărârea ar urma să fie luată oficial la începutul lunii septembrie. Acţionarii vor avea la dispoziţie un raport întocmit de un expert autorizat, care să stabilească preţul pe acţiune care urmează a fi achitat în cazul retragerii acţionarilor şi procedurile de retragere a acţionarilor care nu sunt de acord cu delistarea. Valoarea titlurilor Comcereal a crescut, din luna aprilie, de la 0,06 de lei pe unitate, la 0,12 lei. Aceste tituri au fost tranzacţionate ultima oară pe 16 iunie, la preţul de 0,12 de lei/titlu.
Principalii acţionari ai Comcereal Bacău sunt Grupul Agricola Bacău, prin compania Salbac, cu 50,3% din acţiuni, şi Romconstructor Bacău, cu 10,6% din acţiuni. Celelalte titlurilor, respectiv 39%, sunt deţinute de alţi acţionari.

Porumbul recoltat ajunge, în bună parte,
 în silozurile Comcereal

Comcereal Bacău se ocupă de comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat şi a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de 16,7 milioane de lei şi un profit de 7.719 lei. Societatea a însămânţat cu plante tehnice 227 ha de teren arendat. Comcereal a fost înfiinţată în anul 1995 prin reorganizarea regiei Romcereal Bucureşti – sucursala Bacău, când avea în subordine şapte baze de recepţie a produselor agricole, în judeţul Bacău, şi şapte magazine rurale, pentru comerţul cu amănuntul. În anul 2013, societatea a primit investiţii de peste 1,25 de milioane de lei, pentru dotare cu maşini şi utilaje şi pentru modernizarea unor active. Anul trecut, Comcereal Bacău a rulat, recepţionat, uscat şi livrat circa 65.000 de tone de cereale şi plante tehnice. Comerţul practicat de această societate reprezenta, în totalul cifrei de afaceri netă 83,43%, în anul 2011, apoi 89,86% în 2012 şi 82,73% anul trecut. Prestările de servicii în cifra de afaceri au crescut din nou, în 2013, la 16,27%, după o scădere la 10,14% în 2012. În acest an, Comcereal va deschide alte două magazine în mediul rural, după ce anul trecut a închis un magazin. Principalul concurent al acestei societăţi este Comcereal Bacău, dar acum se simte şi influenţa marilor comercianţi de cereale din sudul ţării, precum Bunge sau Agricover.

Judeţul Bacău este un mare consumator de cereale, prin fabricile de nutreţuri combinate şi întreprinderile de panificaţie. Producţia proprie nu face faţă cererii, deci se aduc mari cantităţi din ţară.

În ultimii trei ani, Comcereal nu a repartizat dividende, pentru că profitul net a acoperit pierderile contabile din anii precedenţi.