Pe cine sperie deprecierea Leului

Leul s-a depreciat, la jumătatea săptămânii abia încheiate, cu 0,42 de bani, cu 0,09% față de euro, și a ajuns din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Toată lumea vede acum un euro mai scump, cursul stabilit de Banca Națională a României (BNR) fiind de 4,6764 lei/euro.

Prin urmare, tot ce este socotit în euro la noi, mă refer la prețuri și tarife sau la dobânzi percepute la credite bancare, va fi mai scump. Telefonia și internetul, de exemplu, ne va arde mai rău la buzunare, dar nu sunt singurele cazuri.

De ce se întâmplă fenomenul? BNR explică sec: noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele în piețele valutară și monetară interbancară, strâns corelate. Iar pe acestea se caută noi niveluri de echilibru. S-o fi căutând, dar sunt comentatori ai fenomenului care în acest an văd deja un euro la cinci lei! Și tot unii ca ei mai spun că deprecierea are la bază tocmai măsurile economice ale Guvernului, care nu dau mari garanții investitorilor că urmează vremuri bune. Să vezi de acum încolo scumpiri de tot felul!

Slăbirea leului îi face însă fericiți pe alții. Primii sunt exportatorii de la noi, care dacă vând în euro au lei mai mulți în conturile bancare. Se întâmplă mereu, iar exportatorii îmi spun că stau tot timpul cu ochii pe cursul valutar. Au dreptate. Chimcomplex Borzești, de la noi, e unul dintre acești exportatori. Dar l-am auzit vorbind frumos despre necesitatea unui leu mai slab și pe cunoscutul om de afaceri Viorel Cataramă: în condițiile în care România mai mult importă decât exportă, o astfel de paritate la export ar aduce în țară mai mult capital. Ceea ce, evident, nu e rău deloc: investiții mai mari, export mai mult, locuri de muncă mai multe și tot așa.

Tot răul spre bine – spune o vorbă înțeleaptă, din popor.

Certitudini și previziuni pentru 2019: Salarii mai mari, prețuri plafonate, dar și taxe care pot aduce scumpiri

Anul 2019 vine, din punct de vedere economic, cu salarii mai mari pentru bugetari, cu vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, cu plafonarea tarifelor pentru energia electrică și gazele naturale, dar și cu „taxa pe lăcomie” pentru bănci și cu scumpirea benzinei. Pentru alte produse și servicii ori pentru strategia de dezvoltare economică se fac doar previziuni (pentru a nu le numi, dacă vin de la politicieni, doar promisiuni).

Salariații din sistemul public au deja salarii mai mari de la 1 ianuarie. Majorarea este de 25% din diferența dintre ce primesc acum și ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat însă că din 2019 se va aplica și majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie, iar voucherele de vacanță se vor da, pentru toți bugetarii, la fel ca în 2018.
Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii și asistentele, care au avut de la 1 martie 2018 o creștere până la nivelul din 2022.

Tot de la 1 ianuarie, salariații de la stat primesc o indemnizație de hrană care reprezintă două salarii minime pe economie.

Benzină mai scumpă

De la 1 ianuarie, benzina comercializată în România conține 8% biocarburant, față de 4,5% până acum. Acest lucru va duce la o scumpire la pompă de 7-10 bani pe litru, deoarece rafinăriile vor fi obligate să modifice rețeta pentru fiecare tip de benzină.

Prețul energiei și gazelor îngheață

Guvernul a aprobat deja înghețarea prețului gazelor pe timp de trei ani, de la 1 aprilie 2019. Până pe 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora care au activități de extracție și de comercializare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligația să vândă cu 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție interna curentă către furnizori și clienți finali eligibili.
Va fi înghețat și prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie va elabora o metodologie în acest sens în luna ianuarie 2019.
În schimb, cresc accizele la astfel de produse.

Taxe pe cifra de afaceri

În acest an, însă, vor exista modificări în taxarea companiilor energetice și a celor din sectorul telecom, iar băncile vor plăti o „taxă pe lăcomie”.
Tot din 2019, comisionul de administrare pe Pilonul 2 de pensii scade la 1%, de la 2,5%. De asemenea, de la 1 ianuarie, volumul de date în roaming fără suprataxă a crescut. De la 1 martie, contribuțiile datorate de companiile energetice la ANRE vor creste la 2% din cifra de afaceri, de la 0,1% în prezent.
Și operatorii din sectorul telecom vor plăti către ANCOM o contribuție de 3% din cifra de afaceri, față de 0,4% în prezent.

Cu ochii pe averile noastre

În acest an, Guvernul ar putea taxa suplimentar averile, iar ANAF ar urma să evalueze bunurile familiilor. Unii spun că ar fi vorba de un fel de „taxă pe lăcomie” în zona persoanelor fizice.
Se lucrează – susține unele surse - la doua variante. Prima, propusă de ministrul Teodorovici, taxează suplimentar salariile mai mari decât salariul unui ministru. A doua, propusă de fostul ministru Darius Vâlcov, ar taxa suplimentar averea. ANAF face o evaluare la prețul pieței a bunurilor deținute de o familie și suprataxează veniturile peste un anumit prag.

Leu mai mic, accize mai mari

Se presupune că și leul se va deprecia în continuare. Se anticipează un curs EUR/RON în intervalul 4,65 – 4,70 în prima parte a anului și 4,70 – 4,75 în a doua parte.
Accizele pentru acest an cresc peste nivelul prevăzut în Codul Fiscal, prin actualizare cu inflația. De la 1 ianuarie, acciza a fost majorată la benzina de la 1,976 lei/1000 litri, la 2,038 lei, cu 3,15% mai mare. Acciza la motorină este majorata de la 1,838 lei/1.000 l la 1,896 lei.
Acciza la mia de țigarete crește de la 448,74 la 483,74 lei, iar accizele la bere cresc de la 3,3 la 3,4 lei pe hl, cele pentru vinurile spumoase de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru de produs. Acciza la vinurile liniștite și la produsele intermediare se majorează de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

Euro se consolidează la 4,50 lei

Radu GEORGESCU

Analiza cuprinde perioada 30 mai – 3 iunie. 

Săptămâna trecută investitorii au ales să îşi protejeze poziţiile, înainte de alegerile locale, ceea ce a provocat deprecierea leului faţă de principalele valute. Cursul euro a crescut de la 4,5039 la 4,5216 de lei, medie care nu a mai fost atinsă din data de 1 februarie.

Acalmia de pe pieţele internaţionale, unde se aştepta publicarea datelor privind piaţa muncii din SUA, a permis leului să se redreseze uşor la finalul perioadei, cursul coborând la 4,5189 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,5130 şi 4,5190 de lei, cu închiderea la 4,5140 – 4,5170 lei.

Media dolarului american a fluctuat între 4,0361 şi 4,0599 de lei, nou maxim al ultimelor trei luni. Reducerea semnificativă luna trecută a numărului de noi locuri de muncă din SUA, a produs o scădere puternică a dolarului pe pieţele internaţionale, astfel că în piaţa locală cotaţiile au coborât vineri seară de la 4,057 la 3,977 de lei.

Moneda elveţiană, care s-a tranzacţionat pe pieţele internaţionale între 1,103 şi 1,111 franci/euro, a cunoscut o creştere a cursului de la 4,0743 la 4,0901 lei, maxim al ultimei luni.

Evoluţia leului din perioada următoare va fi influenţată de rezultatul alegerilor locale, care ar putea avea repercursiuni asupra spectrului politic, printr-o schimbare a actualului Executiv tehnocrat, în cazul în care va fi înaintată o moţiune de cenzură.

Efecte mult mai ample pot avea unele evenimente externe, precum rezultatele referendumului din Marea Britanie privind menţinerea în Uniunea Europeană sau o decizie de înăsprire a politicii monetare de către Rezerva Federală americană.

Reamintim că, ultimul raport CFA România estimează pentru următoarele şase luni un curs de 4,48 de lei, în creştere faţă de prognoza din aprile, care anticipa o mediană de 4,45 de lei. Pentru următoarele 12 luni, euro este văzut la 4,50 de lei, în creştere faţă de luna trecută când prognoza se situa la 4,4550 de lei.

Perechea euro/dolar a avut o evoluţie ascendentă, crescând de la 1,1097, minim al ultimelor două luni şi jumătate, la 1,1216 dolari. Vineri euro a atins un maxim al ultimei luni, de 1,1374 de dolari, iar pieţele americane au închis la 1,1364 de dolari.

Deprecierea dolarului a fost provocată de faptul că angajatorii din SUA au creat în luna mai doar 38.000 de noi locuri de muncă, cel mai slab rezultat din ultimii șase ani. Aceasta ar putea avea ca efect menţinerea dobânzii de către Fed la 0,25 – 0,50%, în contrast cu ultimele declaraţii ale oficialilor băncii centrale americane. Astfel, Janet Yellen, preşedinta Fed, a declarat că „este momentul potrivit ca FED să crească dobânzile de referinţă, într-un mod prudent şi gradual”.

În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pentru septembrie la 1,1197 – 1,1372 de dolari iar uncia de aur cu scadenţa la finalul lunii, între 1.203 şi 1.222 de dolari.