Capitalismul românesc - himeră sau oportunitate?

Cătălin Grigoriu

Presa economică de bună calitate acordă în continuare atenție importantei tranzacții pe care administratorul companiei Comfert din Bacău, Cătălin Grigoriu, a făcut-o cu investitori englezi și irlandezi și prin care a renunțat la o afacere de familie care a adus compania între cele mai importante din agrobusinessul românesc. Este firesc să se vorbească, față de ce valoare are tranzacția, la cât de importantă este compania, dar și la felul în care un om de afaceri tânăr, școlit în străinătate, era hotărât să ducă mai departe, la un nivel și mai înalt, acest business moștenit. Cu numai doi ani în urmă, Comfert prelua o parte dintr-o altă mare companie băcăuană, Pambac, și avea, de asemenea, planuri mari de viitor. Cătălin Grigoriu părea de invidiat.

La o întâlnire cu un grup de tineri liceeni interesați de business, Cătălin Grigoriu le-a explicat acestora cum a ajuns să se ocupe de afacerea concepută de tatăl său în urmă cu circa 15 ani. Putea rămâne să-și construiască un viitor, o carieră, undeva în Occident – spunea tânărul antreprenor. A preferat varianta românească, încurajat și de succesele pe care Comfert deja le avea. Era o societate ea însăși invidiată de mulți afaceriști, în expansiune, era și criticată de alții, după bunul obicei de la noi. Succesele, tendințele de creștere deranjau destule interese.

Comfert părea imbatabilă și, poate, acum, cu noiii proprietari, mult mai puternici pe această piață, poate va deveni și mai mare. Pe Cătălin Grigoriu l-a dezarmat, însă, tocmai puterea unor asemenea jucători din agrobusiness-ul mondial, cărora, la poziția pe care ajunsese Comfert, le simțea probabil suflarea în ceafă. A spus-o franc, într-o declarație de presă, întrebat despre motivele pentru care a renunțat la o astfel de afacere. Da, cu multinaționalele, mai ales, nu prea poți să te pui.

A pierdut, în acest fel, o șansă inegalabilă? Comentatorii tranzacției cred că nu. Cred că mediul economic de la noi, versus cel mondial, mai ales occidental, arată carențele felului în care România și românii au abordat capitalismul. S-au văzut destule succese, unele chiar impresionante, dar și o puzderie de insuccese, chiar de dramatice căderi. Mulți s-au crezut oameni de afaceri înnăscuți, puțini au și dovedit-o. Un comentator se întreabă, însă, acum, „Când trebuie să se predea sau să se retragă antreprenorul român, astfel încât viitorul să nu-l spargă în bucăți și să-l măture?”. Cătălin Grigoriu îi declara că, după 15 ani, a obosit ca antreprenor și a hotărât să se retragă. „A fost realist când s-a uitat la viitorul companiei și al familiei – a conchis analistul. A dat o șansă firmei să meargă mai departe și și-a dat o șansă să cumpere el viitoarele oportunități care vor apărea, pentru că are resursele financiare”.

Comcereal Bacău ar putea cere delistarea la Bursă

Consiliul de administraţie al societăţii Comcereal, din Bacău, a propus acţionarilor retragerea (delistarea) de la tranzacţionare a titlurilor acesteia la Bursa de Valori Bucureşi şi transformarea sa în societate de tip închis. Hotărârea ar urma să fie luată oficial la începutul lunii septembrie. Acţionarii vor avea la dispoziţie un raport întocmit de un expert autorizat, care să stabilească preţul pe acţiune care urmează a fi achitat în cazul retragerii acţionarilor şi procedurile de retragere a acţionarilor care nu sunt de acord cu delistarea. Valoarea titlurilor Comcereal a crescut, din luna aprilie, de la 0,06 de lei pe unitate, la 0,12 lei. Aceste tituri au fost tranzacţionate ultima oară pe 16 iunie, la preţul de 0,12 de lei/titlu.
Principalii acţionari ai Comcereal Bacău sunt Grupul Agricola Bacău, prin compania Salbac, cu 50,3% din acţiuni, şi Romconstructor Bacău, cu 10,6% din acţiuni. Celelalte titlurilor, respectiv 39%, sunt deţinute de alţi acţionari.

Porumbul recoltat ajunge, în bună parte,
 în silozurile Comcereal

Comcereal Bacău se ocupă de comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat şi a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de 16,7 milioane de lei şi un profit de 7.719 lei. Societatea a însămânţat cu plante tehnice 227 ha de teren arendat. Comcereal a fost înfiinţată în anul 1995 prin reorganizarea regiei Romcereal Bucureşti – sucursala Bacău, când avea în subordine şapte baze de recepţie a produselor agricole, în judeţul Bacău, şi şapte magazine rurale, pentru comerţul cu amănuntul. În anul 2013, societatea a primit investiţii de peste 1,25 de milioane de lei, pentru dotare cu maşini şi utilaje şi pentru modernizarea unor active. Anul trecut, Comcereal Bacău a rulat, recepţionat, uscat şi livrat circa 65.000 de tone de cereale şi plante tehnice. Comerţul practicat de această societate reprezenta, în totalul cifrei de afaceri netă 83,43%, în anul 2011, apoi 89,86% în 2012 şi 82,73% anul trecut. Prestările de servicii în cifra de afaceri au crescut din nou, în 2013, la 16,27%, după o scădere la 10,14% în 2012. În acest an, Comcereal va deschide alte două magazine în mediul rural, după ce anul trecut a închis un magazin. Principalul concurent al acestei societăţi este Comcereal Bacău, dar acum se simte şi influenţa marilor comercianţi de cereale din sudul ţării, precum Bunge sau Agricover.

Judeţul Bacău este un mare consumator de cereale, prin fabricile de nutreţuri combinate şi întreprinderile de panificaţie. Producţia proprie nu face faţă cererii, deci se aduc mari cantităţi din ţară.

În ultimii trei ani, Comcereal nu a repartizat dividende, pentru că profitul net a acoperit pierderile contabile din anii precedenţi.