Se afișează postările cu eticheta Cotea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cotea. Afișați toate postările

joi, 21 aprilie 2016

S-a stins un mare prieten al Bacăului: academicianul Valeriu Cotea



Academicianul Valeriu Cotea, așa cum l-am văzut ultima oară,
acum zece luni

Iubea și Bacăul și pe băcăuani. Ne iubea pe toți cei din preajma lui. Venea, de la Iași, deseori în Bacău sau la Slănic Moldova, la Pensiunea Montana, era părintele spiritual al multora dintre noi, mai ales al celor care au avut șansa să-i fie și studenți. Era la fel de bine străbunicul, bunicul sau tatăl înțelept. Dar era, la fel, țăranul hâtru și înțelepțit de viață coborât din Vidra, de sus, din Munții Vrancei, de unde a văzut lumina zilei. Era sclipitor! Iar umorul lui nativ era debordant. Și se oferea prietenește, ca o carte, dar te și citea profund, tot ca pe o carte. Așa era academicianul Valeriu Cotea. A colindat lumea și fizic, dar și cu știința sa, însă cred că a rămas mereu acasă, în Vidra, măcar cu sufletul. Mi-a povestit, odată, cum era Crăciunul pe la ei, prin sat, și a izbucnit în lacrimi. Pentru că ajunsese din nou acasă, fie și numai în amintiri.
Iubea enorm viața. Ar fi împlinit, pe 11 mai, 90 de ani.
A fost unul dintre cei mai mari specialiști din România în domeniul viticulturii și oenologiei, manifestându-se deopotrivă ca cercetător, practician de excepție, teoretician și creator de școală. A fost președinte de onoare al Secției de Științe Agricole și Silvice, oenolog cu o impresionantă carieră științifică națională și internațională, dezvoltată de-a lungul a 60 de ani de activitate. Profesorul Valeriu Cotea a fost ales membru corespondent al Academiei Române în noiembrie 1990 și membru titular în septembrie 1993, susținând Discursul de recepție cu tema „Vinul în existența umană“. În perioada 1996-2008 a fost Președintele Secției de științe Agricole și Silvice a Academiei Române, iar din 2008 a fost ales președinte de onoare al acestei secții.
Realizările sale în profesie, lucrările și articolele științifice, dar și funcțiile în care a fost ales fac liste interminabile. Activitatea sa științifică de excepție a fost recunoscută prin alegerea ca membru corespondent sau membru de onoare a numeroase societăți și academii de specialitate din țară și din străinătate: Academia de științe Agricole și Silvice, American Society for Enology and Viticulture, Group International Polyphénols, Académie Suisse du Vin, Accademia Italiana delle Vite e del Vino, Académie Internationale du Vin. Președinția României i-a acordat două distincții naționale: Steaua României în Grad de Cavaler (2000) și Ordinul Național Serviciu Credincios în Grad de Cavaler (2003).
Sâmbătă, 23 aprilie, va fi condus pe ultimul drum, în Iași, cu garda de oanoare militară. Zeii vor mai primi un oenolog în Câmpiile Elizee.

luni, 15 iunie 2015

Din nou împreună, după 50 de ani de la absolvirea facultății



La mănăstirea Măgura Ocnei
Înnobilați de anii mulți pe care i-au adunat în viață și pe care îi poartă cu multă demnitate oriunde ar fi, foștii studenți ai Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, din Iași, s-au revăzut, la sfârșitul săptămânii abia încheiate, după 50 de ani de la absolvirea cursurilor. Din programul revederii au exclus intenționat clasica strigare a catalogului și s-au adunat în stațiunea Slănic Moldova pentru a petrece trei zile împreună: colegi, parteneri de viață și, evident, profesorii care i-au călăuzit către profesia de agronom.
La Salina Târgu Ocna
Au vizitat Salina din Târgu Ocna și Mănăstirea Măgura Ocnei, iar în seara primei zile, în sala de conferințe a Pensiunii Montana, au vizionat câteva filme ale revederilor anterioare organizate la fiecare zece ani, prilej cu care s-au depănat din nou amintiri, s-au spus cuvinte de suflet, iar academicianul Valeriu Cotea a încântat asistența, ca de fiecare dată, cu povețele sale și cu felul cuceritor în care știe să povestească din întâmplările vieții.
Gazda acestei revederi jubiliare, Constantin Popa, proprietarul Pensiunii Montana, le-a făcut oaspeților săi o surpriză de proporții la masa de seară, când a organizat un imens foc de tabără, moment absolut emoționant mai ales pentru cei care au venit la Slănic Moldova din zone ale țării unde nu se întrețin asemenea tradiții. Seara de sâmbătă a fost una a petrecerii colegiale, pe ritmurile muzicii interpretată de orchestra lui Cristian Năstase. Nu s-au lăsat mai prejos nici colegii din Ardeal, care au cântat, ca pe la ei, melodii pur românești, transilvane, încărcate de foarte mult patriotism. A fost o bună ocazie și de fi sărbătoriți academicianul Valeriu Cotea și profesorul Petrică Magazin, nonagenari, dar și profesorul Petru Cojocaru, care au ajuns la câte o nouă filă din calendarul vieții lor, oameni care – cum aprecia, hâtru, unul dintre foștii studenți – au, împreună, aproape 300 de ani.
Dar, poate cel mai emoționant moment al programului revederii jubiliare a fost cel de la Biserica „Sf. Ilie”, din Slănic Moldova, unde preotul paroh a ținut, mai întâi, o slujbă dedicată celor care participau la ea, urmată apoi de o rugăciune pentru colegii și profesorii trecuți la cele veșnice. Toată asistența de la acest eveniment a scris, la final, în cartea de onoare a bisericii, unde au regăsit cuvintele înscrise doar cu câteva zile înainte de absolvenții altei facultăți care s-au revăzut, tot la Slănic Molodova, eveniment organizat de băcăuanul Vasile Manciu.
Gheorghe Antochi le-a împârțit colegilor
ziarul în care s-a sscris despre revederea lor
”Am preferat să încheiem revederea noastră duminică dimineața, după micul dejun, pentru ca toată lumea să aibă ziua întreagă în față și să poată să ajungă fiecare cu bine la casele lor.
Ca în toate împrejurările de acest fel, la final ne-am propus să ne revedem cât mai des. Noi ne dorim să fim, în primul rând, sănătoși. Vom comunica pe cât posibil mai mult unii cu alții și vom vedea când ne mai putem revedea. Peste cinci ani pare prea departe, peste un an pare prea aproape. Dar, vom vedea.” – ne-a spus principalul organizator al evenimentului, inginerul Gheorghe Antochi.

joi, 11 iunie 2015

Jubileul agronomilor la Slănic Moldova: Promoția 1965 a Facultății de Agricultură din Iași se reunește după 50 de ani



Cu doar cinci ani în urmă, agronomii din Promoția 1965   

s-au revăzut tot în Bacău

Promoția 1965 a Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, din Iași, va întoarce, în perioada 11 – 14 iunie, fila cu numărul 50 a capitolului din cartea vieții care le-a marcat evoluția profesională. Evenimentul va avea loc în stațiunea Slănic Moldova, la Pensiunea Montana, organizat sub bagheta cunoscutului agronom și om de afaceri băcăuan Gheorghe Antochi. „Mai temători ca oricând, mai nesiguri pe vorbe sau pe gesturi – scrie Gheorghe Antochi în cuvântul de bun venit din broșura pe care a editat-o special pentru acest eveniment -, trebuie să remarcăm că am avut dorința și puterea să ne strângem din nou pentru a ne «complimenta» cu politețe, pentru a ne istorisi trecutul, dar și pentru a ne exprima respectul și recunoștința față de profesorii noștri, precum și regretele eterne pentru dascălii și colegii plecați spre cele veșnice.”
La întâlnirea jubiliară au fost invitați academicianul Valeriu Cotea, profesorii universitari doctori Vasile Vîntu (rectorul Universității), Constantin Leonte (prorector), Petru Magazin, Constantin Vasilică, Viorica Iacob, Mircea Huțanu, Ioan Văcaru-Opriș și Eugen Gheorghiu. Ei vor fi așteptați cu drag de aproape 50 dintre cei 82 de absolvenți din Promoția 1965, între care inginerii Alexandru Iavorov (care vine din Canada), Corneliu Neacșu (Pitești), Constantin Agache (Târgoviște), Margareta Filipeanu, Constantin Corduș și Ioana Toma (Suceava), Vasile Strungaru (Vaslui), Mihaela Privache (Tulcea), Ferit Menlibai și Paul Dumitru Ionescu (Constanța), Mariana Păunescu și Gherghina Deleanu (București) și mulți alții.
„În acest an – ne-a dezvăluit, în avanpremieră, Gheorghe Antochi -, am renunțat la clasica citire a catalogului și la a povesti, fiecare, ce a făcut în viață. Acum suntem, deja, oameni la peste 70 de ani, unii chiar la peste 80. Prin urmare, vom revedea câteva secvențe din filmele realizate la revederile anterioare sau chiar din activitatea noastră și doar pe scurt vom mai completa cu câte ceva din ce mai este nou. Vom vizita Salina, Monumentul Eroilor și Mănăstirea Măgura, din Târgu Ocna, dar și Stațiunea Slănic Moldova, unde, la biserica Sf. Ilie, vom participa la o slujbă în memoria celor trecuți, dintre noi, la Domnul. Evident, la cinele festive vom avea timp să depănăm amintiri și să ne simțim bine împreună.”