Amintirile de pe front ale unui combatant din Românești

Editura „Ateneul Scriitorilor” din Bacău a editat și a încredințat tiparului cele câteva zeci de file ale unui original început de jurnal scrise de un veteran din cel de Al Doilea Război Mondial, originar din satul Românești al comunei Berești-Tazlău de astăzi, plutonierul adjutant Alexandru Avram. Notițele au fost păstrate de familia veteranului, iar acum cartea care a rezultat și care cuprinde nu mai puțin de 70 de pagini, poartă chiar acest nume: „Jurnalul meu”

Notițele, dar câteva dintre obiectele folosite pe front, au fost păstrate cu sfințenie de familia veteranului după ce acesta s-a stins, în anul 2021, la 95 de ani, și au fost încredințate tiparului la sugestia unui alt fiu al comunei, Vlad Marin, cunoscut pentru pasiunea lui de a cerceta și de a pune în valoare caratele istorice și culturale ale fostei comune Tescani, acum sat în Berești-Tazlău.

Exact de Ziua Eroilor din acest an, jurnalul veteranului Alexandru Avram a văzut lumina tiparului și a fost prezentat consătenilor săi care s-au aflat la ceremonialul de cinstire a Eroilor Neamului la monumentul dedicat acestora în Tescani.

Însemnările din jurnalul veteranului sunt succinte, aproape telegrafice, dar au surprins pe viu fragmente ale unui fenomen care a afectat milioane de oameni din toată lumea și mai ales întâmplările prin care a trecut un militar român în anii de front, dar și în cei de prizonierat. Alexandru Avram, născut în anul 1917 în satul Românești al comunei Berești-Tazlău de astăzi, a fost încorporat în anul 1939 și repartizat la Regimentul 27 Infanterie Dorobanți din Bacău, de unde a ajuns, mai târziu, pe linia frontului de pe malurile Prutului. Cu gradul de caporal, apoi de sergent, a făcut parte dintr-un pluton de elită și a fost și gornistul companiei sale. Făcuse, însă, pregătire militară la Școala de ofițeri în rezervă și, astfel, a instruit, la rândul său alți ostași combatanți. A luptat efectiv la Bug și la Cotul Donului, după care a cunoscut viața într-un lagăr de prizonieri din Siberia, timp de trei ani și jumătate.

În 1945 a reușit să ia drumul spre casă, unde s-a întors după multe alte întâmplări specifice perioadei. A făcut o lună și cinci zile cu trenul, dar într-o seară, pe întunecate, și-a revăzut fratele, și el rănit în Război, și mama.

Alexandru Avram a păstrat unele dintre obiectele de primă folosință în viața de militar combatant, precum câteva cărți poștale și scrisori, tabachera de lemn lucrată manual de el, tașca pe care a scrijelat numele său și gradul militar, precum și medalia Crucea Comemorativă din Al Doilea Război Mondial. 

 

Comuna Berești-Tazlău este un șantier de lucrări comunitare

Cu numai două zile în urmă, în comuna Berești-Tazlău a început asfaltarea străzilor din satul Boșoteni. Lucrarea face parte dintr-un proiect de modernizare a circa 5,5 km de drumuri, pe fonduri europene, care se derulează și în satul Turluianu, dar alte câteva proiecte sunt în derulare în toată comuna.

La Turluianu – am aflat de la primarul Dumitru Tulpan - este în derulare și un proiect pentru rețelele de apă și canalizare, lucrările fiind, cum se spune, „la gata”. Rețele de apă și canalizare se fac și în satul Berești.

În acest an, la Berești-Tazlău sunt deja în lucru opt proiecte de modernizare de obiective comunitare. A fost reabilitat, de exemplu, un dispensar uman (lucrare aflată în prag de recepționare), o grădiniță din Turluianu a fost deja recepționată, iar o lucrare este aproape de finalizare și la căminul cultural din Tescani.

Șase-șapte proiecte au pornit în lucru chiar în acest an. Valoarea proiectelor este de circa șapte milioane de euro, o parte din fonduri europene, altă parte din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) - patru proiecte pe fonduri europene și trei cu finanțare prin PNDL. Toată comuna e, practic, un șantier: la Berești și Turluianu se lucrează pe cinci-șase fronturi (inclusiv la stația de epurare și la stația de captare a apelor, cu bazin și rezervor).

„Se lucrează bine și eficient – opinează Dumitru Tulpan. Constructorul este din Iași, o firmă foarte serioasă, cu mai multe echipe de lucrători, cinci-șase echipe de câte zece oameni la rețelele de canalizare și apă. Pentru alte câteva drumuri încă neasfaltate sunt deja depuse proiecte de finanțare”.

Comuna Berești-Tazlău trece cu bine și prin situația de pandemie de Covid-19. „Oamenii sunt receptivi și civilizați, iar cei care au revenit în comună din zonele «roșii» ne-au anunțat de situația lor la orice oră din zi sau din noapte. Nu avem niciun suspect de Covid-19” – a mai spus primarul comunei.

Dumitru Tulpan

La Berești-Tazlău a fost lansată monografia unei biserici bicentenare

Manifestările dedicate Zilelor comunei Berești-Tazlău în perioada 16-18 august au fost prefațate, vineri, 16 august, de un eveniment editorial, lansarea lucrării „Monografia bisericii «Sf. Nicolae și Sf. Dimitrie» Berești-Tazlău, județul Bacău, la 200 de ani (1819 – 2019)”. Monografia este scrisă de unul dintre fiii satului, Ioan Cozma, a apărut recent la Editura Filocalia din Roman, și a fost prezentată în cadrul simpozionului „200 de ani de credință, istorie și tradiții la Berești-Tazlău”. Evenimentul a avut loc în Anul omagial 2019 (al preoților învățătorilor și primarilor gospodari) dedicat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului satului românesc.

Ioan Cozma

La simpozion au venit alături de fii satului, de autorul monografiei, de primarul comunei, Dumitru Tulpan, și de preotul paroh Daniel Popa, scriitorul și jurnalistul Cornel Galben și profesorul universitar, scriitorul și publicistul dr. Ioan Dănilă.

Reuniunea a fost precedată de un tedeum oficiat la mormintele preoților care au ctitorit ridicarea lăcașului de cult și a celor care au păstorit inițial comunitatea bereșteană.

Lansarea lucrării lui Ioan Cozma a avut loc în biserica monument istoric proaspăt renovată și pregătită pentru resfințire duminică, 18 august. Despre acest eveniment și despre monografie au vorbit Dumitru Tulpan, Cornel Galben și Ioan Dănilă, dar și câțiva dintre fiii satului, preoți și foști sau actuali profesori ai școlii din Berești-Tazlău, precum și una dintre fiicele vechii și cunoscutei familii bereștene, Maria Moțet.

Monografia scrisă de Ioan Cozma se deschide cu un Cuvânt de binecuvântare al IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului. Autorul face întâi o scurtă prezentare a comunei Berești-Tazlău și include câteva considerații privind locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Este inclus istoricul satului Berești-Tazlău și al bisericii acestuia, apoi continuă cu o descriere a arhitecturii și a structurii obiectivului monografiat și se dau date interesante despre preoții slujitori, diaconii și cântăreții bisericii. Nu lipsește din carte nici „recunoștința pentru eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară”, dar nici cataclismele naturale pe care le-a traversat satul în 1971 și în 1991.

Ioan Cozma este autorul și al altor cinci monografii, ale satului Berești-Tazlău (2008), satului Tescani (2009), satului Turluianu (2014), Școlii Gimnaziale Berești-Tazlău (2015) și Mănăstirii „Buna Vestire” Pogleț (2016).

Biserica Sf. Nicolae și Sf. Dimitrie

„Esența acestui eveniment a fost atmosfera pe care am simțit-o și care sper să o resimțim mult timp. Am trăit momente încărcate de emoție. Este dătător de speranță că oamenii sunt alături de biserică și îi mulțumim domnului Ioan Cozma pentru aplecarea cu care a reușit să ne capaciteze. Cărțile precum aceea scrisă de dumnealui ne aduc aminte de înaintași, de ceea ce înseamnă valoarea și pe meleagurile noastre.”

Dumitru Tulpan, primarul comunei Berești-Tazlău