Lucrări urgente pe trei albii de ape din județ, după inundații

Amenajare pe Tazlăul Sărat, la Măgirești

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret a primit de la Guvern banii pentru a realiza trei importante lucrări în regim de urgență după inundațiile din lunile iunie-iulie care au produs pagube mari în județul Bacău. ABA a propus lucrări pentru refacerea construcțiilor hidrotehnice în valoare totală de 5.346.000 de lei. Investițiile – ne-a informat directorul ABA Siret, Vlad Marcoci - sunt finanțate din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, iar la acestea se adaugă 1.084.000 de lei din surse proprii.

Prima lucrare este Amenajare Pârâului Tazlăul Sărat, la Măgirești, și Ardeoani. Se reface apărarea de mal drept a Pârâului Tazlăul Sărat, cu elemente de tip gabioane, pe o lungime de 60 de metri liniari în Măgirești și refacerea pereului și a grinzii de beton pe o lungime de 50 de metri liniari în Ardeoani. Valoarea totală alocată obiectivului de investiții este de 955.000 lei. În zona Măgirești au fost realizate lucrările mecanizate la digul de protecție, s-au montat integral saltelele din gabioane și se lucrează la confecționarea, montarea și umplerea cu piatră a cutiilor de gabioane. Reabilitarea acestui obiectiv va duce la protejarea împotriva inundațiilor a locuitorilor și bunurilor acestora, precum și a drumurilor comunale și terenurilor arabile.

Apărări de mal pe Oituz

Regularizare pe Pârâul Oituz

Pentru Regularizare pârâului Oituz, lucrările constau în refacerea apărării de mal din gabioane, în aval și în amonte de podul Sarca, pe o lungime totală de cca 125 de metri liniari. Pentru acest obiectiv a fost alocată suma de 411.000 de lei. Până în prezent, s-au realizat lucrări de confecționare, montare și umplere cu piatră a gabioanelor și saltelelor din gabioane, pe o lungime de cca 50 de metri liniari. Realizarea acestui obiectiv va asigura protejarea împotriva inundațiilor a locuitorilor și bunurilor acestora, precum și a drumurilor comunale și terenurilor arabile din zona localității Oituz.

Întrucât valoarea alocată de la Guvern nu a fost suficientă, s-a asigurat finanțarea suplimentară de 1.084.000 de lei, din surse proprii ale Agenției Naționale Apele Române, pentru refacerea în etapa II-a diferenței de cca 335de metri liniari de apărare de mal din gabioane. În prezent, constructorul realizează organizarea de șantier aferentă obiectivului de investiții.

Se întăresc malurile Pârâului Slănic

La a treia lucrare, Regularizarea albiei Pârâului Slănic, în zonele Târgu Ocna și Slănic Moldova, lucrările constau în refacerea amenajării albiei pârâului pe 1.135 de metri liniari. Se fac refaceri ale elementelor de tip zid de sprijin, grindă de sprijin și praguri de fund. De asemenea, se vor executa lucrări mecanizate pentru amenajarea albiei pârâului Slănic, în vederea asigurării scurgerii optime a apelor în caz de viituri și precipitații abundente. Valoarea totală alocată obiectivului de investiții este de 3.980.000 de lei. În prezent, se asigură aprovizionarea cu piatră brută, necesară refacerii  capacităților afectate. Scopul acestui obiectiv de investiții este punerea în siguranță a lucrărilor existente, care asigură protecția zonelor locuite și a căilor de comunicație.

Conform planului de investiții – a precizat Vlad Marcoci -, lucrările vor fi încheiate până la sfârșitul acestui an.

Vlad Marcoci a fost numit oficial director al ABA Siret

Vlad Marcoci

Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret Bacău anunță că începând de luni, 20 august, noul director al instituției este Vlad Marcoci.

Noul director a fost numit prin decizia Administrației Naționale Apele Române (ANRR). Până la data numirii în funcția de director, Vlad Marcoci a îndeplinit funcția de consilier al directorului general al ANRR.

„Nu comentez în nicun fel decizia luată în acest caz – ne-a declarat, tot ieri, fostul diector al ABA Siret, Emil Vamanu. Aștept numirea pe un post corespunzător pregătirii mele în instituția în care am lucrat atâția ani”.

Lui Emil Vamanu i s-a cerut să demisioneze din funcție pe 2 iulie, într-o întrevedere pe care a avut-o în biroul său cu directorul geneal al ANRR – conform propriilor declarații pe care ni le-a făcut. În aceeași zi, fostul director a fost internat în spital din cauza unui puseu de tensiune și a intrat, evident, în concediu medical. Acest concediu s-a încheiat, însă, iar Vlad Macoci, care fusese numit încă de atunci dierctor al ABA Siret a trebuit să aștepte lămurirea situației.

ANRR nu a motivat public schimbarea directorilor.

Vlad Marcoci a fost prefect și deputat (PSD, inițial, apoi PNL) de Neamț, dar și consilier personal al președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene. În toamna trecută și-a anunțat demisia din PNL, după ce a mai demisionat o dată din acest partid și după ce a trecut și pe la PDL și PSD. În ultimul timp vorbea de simpatii pentru Partidul Pro România, al lui Victor Ponta. Vlad Marcoci a fost și președinte al Administrației Fondului pentru Mediu.

Emil Vamanu a fost circa 20 de ani director al ABA Siret și mai are doi ani până la vârsta de pensionare.

„Neglijarea investițiilor la amenajarea torenților a dus la dezastrul de la inundații”

• crede deputat PNL Tudorița Lungu, fostă directoare a ABA Siret Bacău
• cifrele puse la dispoziție de instituția din Bacău susțin această opinie

Organizația județeană Bacău a Partidului Național Liberal a luat poziție după dezastrul creat în județul Bacău și în special pe Valea Trotușului de recentele ploi abundente și de inundațiile provocate de acestea. Liberalii fac publică, pe această temă, opinia deputatei Tudorița Lungu, fostă directoare a Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Siret” Bacău, care crede că neglijarea investițiilor în lucrări de amenajare a torenților și diminuarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor a dus la această nouă catastrofă.

Lucrări pe un afluent al Trotușului, la Palanca

Situația din județul Bacău este pusă de deputatul PNL pe seama lipsei de investiții în lucrările de apărare pe cursurile de apă și de amenajare a torenților, la care s-au adăugat cauzele naturale, precipitații abundente într-un interval scurt de timp. Tudorița Lungu spune că situația de acum este oarecum comparabilă cu cea din vara anului 2005, când râul Trotuș a făcut ravagii în zona Comănești și pe toată Valea Muntelui. „După catastrofa din 2005 -spune deputata PNL -, am solicitat și am primit fonduri, iar în intervalul 2006-2009 s-au realizat cele mai mari investiții, în întreg bazinul Siret. Atunci s-au făcut cele mai multe lucrări de apărare împotriva inundațiilor, iar efectele acestora sunt astăzi vizibile. Din păcate, ritmul lucrărilor a fost tot mai scăzut de la un an la altul, investițiile s-au tot diminuat. Neglijarea investițiilor în lucrări de amenajare a torenților și diminuarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor a dus la această nouă catastrofă. Lipsa de responsabilitate a celor care alocă fonduri creează situații fără ieșire pentru mii de oameni, care își văd distrusă munca de o viață”.

Investiții inegale, în scădere

Față de aceste acuzații am solicitat conducerii ABA Siret date cu privire la lucrările de investiții pe cursurile de apă efectuate pe raza județului Bacău în perioada 2005-2018. Exemplele date pe fiecare an în parte vizează perioada 2005 – 2016, în care valoarea investițiilor a trecut cu puți peste 217 milioane de lei, cu sume inegale valoric pe fiecare an. Astfel, cele mai mari valori aparțin anilor 2015 (aproape 54 de milioane de lei), 2013 (peste 43,66 de milioane de lei) și 2011 (aproape 45,50 de milioane de lei. Dacă în 2005 s-au investit aproape 20,59 de milioane, în ceilalți ani sumele au scăzut mult, la 2,64 de milioane în 2006, la 8,17 milioane în 2008, la 1,23 de milioane în 2010, la numai 2,97 de milioane în 2014 și la doar 8,75 de milioane în 2016. Despre 2017 nu sunt date, cum nici pentru 2018 nu se arată nimic.

„Cele mai multe lucrări - spune directorul ABA Siret, dr. ing. Emil Vamanu - au fost aprobate prin hotărâri de guvern în regim de urgență în urma calamităților naturale. Scopul lor a fost de înlăturare a efectelor inundațiilor, fondurile alocate fiind insuficiente pentru realizarea unor lucrări de prevenire. Este important de menționat că lucrările promovate până acum rezolvă numai o parte din problemele apărute pe cursurile de apă, în ultimii ani fiind semnalată apariția și a altor puncte critice. De altfel, în urma fiecărei viituri apar noi zone vulnerabile”.

Specialiștii de la ABA Siret mai precizează că instituția nu are independență financiară și decizională, că procedura de demarare a unei lucrări de investiții este anevoioasă și îndelungată li că în perioada derulării unei investiții apar modificarea legislației și a standardelor de construire.

Ce promite deputata PNL

Dig de apărare la inundații pe malul Trotușului la Comănești

Tudorița Lungu a făcut amendamente atât la Bugetul pe anul 2017, cât și la bugetul pe anul 2018 și a solicitat în Parlamentul României alocarea a 100.000 de lei, pentru lucrări de apărare pe Trotuș și afluenți, pe tronsonul Ghimeş - Urecheşti, o zonă afectată frecvent de inundaţii, dar și pentru consolidarea podului de la intrarea în municipiul Onești. Majoritatea PSD a respins, însă, amendamentele și nu a alocat nici un ban.

Membră a Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, Tudorița Lungu va solicita prezența la comisie a ministrului Apelor și Pădurilor, care să prezinte o informare cu privire la efectele produse de inundații și un program de măsuri pentru înlăturarea efectelor inundațiilor și punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice avariate. „Voi solicita, de asemenea, ca, la prima rectificare bugetară, să fie suplimentate fondurile alocate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, dar și studiilor pentru lucrările noi apărute, ca necesitate în urma inundațiilor de acum, dar voi reveni și la solicitarea de a se aloca sumele necesare pentru lucrări pe Trotuș și afluenți, pe tronsonul Ghimeș-Urechești” - a precizat deputata PNL.

„Marea majoritate a digurilor din ţară, în funcţie de numărul de locuitori şi de obiectivele economice apărate au fost realizate cu un grad de asigurare de 5%, ceea ce înseamnă debite cu probabilitate de depășire de 5 ori în 100 de ani. Trebuie ținut cont că și în condițiile atingerii acestor «ținte», o inundație «care se produce o dată la 100 de ani» poate să apară chiar și în anul următor. Prin urmare, pagubele produse de inundații nu pot fi evitate, ci doar reduse”.

Emil Vamanu, directorul ABA Siret